Șelari: "Rezultatele comerțului extern au scos la iveală neajunsurile economiei Republicii Moldova"

Rezultatele comerțului extern al Moldovei în 2022, care a fost un an extrem de complicat, precum și tendințele de dezvoltare a economiei în ansamblu, au scos și mai mult la iveală neajunsurile și, prin urmare, riscurile pentru dezvoltarea ulterioară a țării.

O astfel de opinie a exprimată Galina Șelari, directorul Centrului de Investigații Strategice și Reforme, evaluînd calitatea și componentele creșterii exportului/comerțului extern al Moldovei în 2022, relatează logos.press.md

Potrivit acesteia, faptul aparent pozitiv – creșterea exporturilor (38%) – ridică totuși întrebări. De exemplu, în mod tradițional, chiar și în condițiile unei cereri externe reduse, exportul Moldovei era asigurat în principal de produsele autohtone, care erau "susținute" de exportul de bunuri produse din materii prime. În anul trecut, situația s-a schimbat: creșterea exporturilor cu mai mult de jumătate (19,6%) este asociată cu reexportul clasic, în principal din contul revînzărilor produselor petroliere (17,3%).

După cum remarcă expertul, această situație este determinată cu siguranță de "defectele" structurale ale economiei naționale și, ca urmare, de "lista scurtă" stabilă a mărfurilor moldovenești (mai mult de 60% din exporturile noastre se încadrează în 6 grupe de mărfuri) solicitate pe piețele externe, pe de o parte, și prezența în continuă creștere a acelorași bunuri pe piața noastră, pe de altă parte. În mod neașteptat, inclusiv datorită situației de pe piața internă, a avut loc o creștere accentuată a importanței produselor energetice, a căror pondere în volumul total al exporturilor în 2022 a fost de aproape 14% față de 0,5% în 2021.

Potrivit Galinei Șelari, de aceste probleme este determinată, în mare măsură, și geografia exporturilor moldovenești. Astfel, din 2022, potrivit BNS, exportatorii moldoveni lucrează cu parteneri din peste 140 de țări din întreaga lume. În același timp, 100 de țări care nu sînt membre ale UE sau CSI le revin aproximativ 17% din totalul exporturilor. În timp ce contribuția a doar două țări, România și Ucraina, este mai mare de 45%.

"Da, dacă e să vorbim despre Ucraina, aceasta este o caracteristică a anului trecut, dar volumul exportului către România în ultimii 10 ani depășește livrările totale către țările din "restul" lumii", a spus Galina Șelari.

Vorbind despre deficitul comercial, expertul a subliniat că acesta a început să crească brusc începînd cu 2021. Dacă în ultimii trei ani consecutivi deficitul s-a menținut în jurul a 3 miliarde de dolari, atunci cu doi ani în urmă acesta a crescut cu un miliard, anul trecut - cu alte aproape 900 de milioane de dolari.

"Adică creșterea prețurilor este un concept omniprezent. Dar noi nu avem suficiente produse pentru a compensa creșterea importurilor. Gradul ridicat de dependență a economiei țării de import, în primul rînd de resurse energetice și o parte semnificativă de materii prime, este determinat tradițional de deficitul comercial semnificativ. Dacă în 2021 creșterea accentuată a deficitului s-a datorat în mare parte redresării post-covid a economiei, atunci în 2022 creșterea acestuia este direct legată de creșterea semnificativă (de peste 2 ori) a importului de resurse energetice, inclusiv pentru "exportul" lor ulterior, - a spus Galina Șelari.

De menționat că Biroul Național de Statistică nu publică date privind volumul fizic al importurilor/exporturilor. Cu toate acestea, din alte surse se știe că ambele fluxuri au scăzut, adică, de fapt, atît importurile, cît și exporturile au scăzut anul trecut. Iar din datele BNS se poate observa că în termeni monetari exportul a crescut doar pînă la jumătatea anului, ceea ce indică stagnarea chiar și a fluxurilor financiare. Dar dacă din aceste date vom exclude Ucraina, atunci putem spune cu încredere că exportul, în calitate de cel mai important indicator al economiei țării, are o tendință descendentă.
Indirect, acest lucru este confirmat și de datele privind producția industrială în 2022. Moldova a produs cu 5,1% mai puțină producție industrială în 2022 (în termeni reali) față de anul anterior. Mai mult, luna decembrie s-a dovedit a fi cea mai nereușită lună pentru industria autohtonă, deoarece declinul a fost de 13,9%. Micșorarea producției în decembrie 2022 față de luna decembrie 2021 a fost determinată de descreșteri în industria extractivă (-19,5%), în industria prelucrătoare (-15,4%) și în producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (-7,2%).

"Fără o politică clară de încurajare și dezvoltare a sectoarelor orientate spre export și a economiei în ansamblu, exporturile noastre nu vor crește singure. 2022 nu ar trebui privit ca un an pozitiv. Acesta este un an alarmant, care ar trebui să învețe autoritățile țării să ia deciziile corecte, astfel încît comerțul extern să reflecte situația pozitivă din economie. În prezent, acest segment ne arată că situația din economia țării este destul de complicată", spun experții.

Potrivit BNS, reexportul de mărfuri din Moldova în 2022 a crescut în termeni monetari cu 37,9% și a constituit 4335,1 milioane dolari SUA. Importurile au crescut și cu 28,5%, pînă la 9219,1 milioane dolari SUA.

În același timp, deficitul comercial a crescut și cu 21,1%, pînă la 4884 milioane dolari, adică cu 851,7 milioane dolari mai mult decît în 2021.

Expedierea în străinătate a mărfurilor autohtone a ajuns, în termeni monetari, la 2966,3 milioane dolari SUA (68,4% din volumul total de exporturi), cu 21,9% mai mult decît nivelul din 2021. O astfel de dinamică a contribuit la o creștere a volumului total al exportului cu 17%.

Iar reexportul mărfurilor străine sa constituit 1.368, 8 milioane de dolari (31,6% din totalul vînzărilor externe), adică de 1,9 ori mai mult decît în 2021. Această creștere a afectat creșterea exporturilor totale cu 20,9%.

Trebuie remarcată schimbarea accentuată a echilibrului între exporturile de bunuri autohtone, care în 2021 au reprezentat 77,7%, și reexporturi. Componenta mărfurilor moldovenești a scăzut pe parcursul anului cu peste 9%.

În același timp, reexportul mărfurilor după prelucrare, cînd cel puțin o mică parte din marja comercială rămîne în țară, a ocupat 12,2% din volumul total al exporturilor. Acest segment include producția în regim lohn (prelucrare pe teritoriul vamal) de îmbrăcăminte, încălțăminte și accesorii ale acesteia, seturi de bujii și alte componente pentru mijloace de transport, cabluri coaxiale, conductoare și transformatoare electrice, genți, alte produse din piele și textile, miez de nucă, scaune, jucării etc.

Ponderea reexportului clasic de mărfuri care nu au suferit transformări semnificative a fost de 19,4%. Este vorba despre motorină, benzină, automobile, nuci, medicamente, ulei de floarea soarelui, semințe de floarea soarelui, mijloace de transport, ambalaje din plastic și lemn, țigări, vodcă, whisky, lichioruri, distilate de struguri de vin sau marmeladă, parfumuri, apă de toaletă, produse cosmetice, genți de călătorie, produse de toaletă, rucsacuri și genți sport, ceasuri, porumb și multe altele.

Adică, principala creștere a reexporturilor s-a format datorită revînzării simple a mărfurilor.

Săptămîna trecută, revista engleză The Economist a publicat indicele Big Mac din ianuarie pentru toate țările lumii. Potrivit acestui indicator, Leul moldovenesc este subevaluat cu 40,6% față de dolar. Adică, cursul de schimb al monedei americane, conform acestui indice, deși condiționat, dar popular, în realitate ar trebui să avem nu 18,6, ci 11,2 lei pentru un dolar.

Acest raport este foarte favorabil exportatorilor și le permite să fie competitivi pe piețele mondiale. Ceea ce în cazul nostru nu se întîmplă, se pare, din cauza mai multor alte probleme, inclusiv a lipsei ofertei de produse.