Ion Chicu: "Eu susțin privatizările, dar nu cum se face în cazul spațiilor comerciale de la Aeroportul Chișinău"

"Eu salut orice intenție de a investi în Republica Moldova. Nu sînt împotriva privatizărilor, le susțin. Dar ele trebuie să fie conform legislației, în condiții echitabile, nu ca în cazul spațiilor comerciale de la Aeroportul Internațional Chișinău (AIC)". Declarația a fost făcută de către Ion Chicu, liderul Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei (PDCM), fost premier și ex-ministru al Finanțelor, în cadrul emisiunii "Pulsul Națiunii" de la Canal 5, notează Noi.md.

"Dacă a fost promis lui Macron sau cui a fost promis acolo, distruge orice lege, orice Procuratură că din a patra sau din a cincea, oricum, trebuie să ajungă spațiile astea la francezi.

Apropo, avem și noi, în sfîrșit, răspuns de la Procuratura Anticorupție (PA) la sesizarea noastră de prin martie, unde am scris fiecare literă din Legea cu privire la întreprinderea de stat, care au fost încălcate în proces. Ne-au dat așa un răspuns evaziv că au mai avut o cauză penală, că examinează, adică așteaptă să se schimbe guvernarea ca pe urmă să poată acționa".

Totodată, fostul premier s-a arătat revoltat de încercările guvernanților de a schimba Legea privind administrarea și deetatizarea proprietății publice.

Amintim că pe 14 mai curent, Radu Marian, deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), a anunțat despre înregistrarea unui amendament prin care Aeroportul Chișinău să fie inclus în lista bunurilor care nu pot fi privatizate.

Marian anunța că modificarea va permite Agenției Proprietăți Publice (APP) să relanseze licitația pentru închirierea spațiilor de la AIC și vor putea fi aplicate condiții mai avantajoase pentru a atrage cît mai multe companii serioase. "De exemplu, să extindă și termenul de transmitere în chirie a spațiilor de la 3 la 5 ani", spunea deputatul.

Ulterior, pe 5 iunie curent, Partidul Socialiștilor din Moldova a anunțat că deputații Blocului Comuniștilor și Socialiștilor (BCS) au sesizat Curtea Constituțională (CC) cu privire la modificările operate în legislație, care presupun extinderea termenului de dare în arendă a spațiilor comerciale ale AIC. Parlamentarii au cerut controlul constituționalității articolului II din Legea nr. 116 din 16 mai 2024 pentru modificarea unor acte normative.

Pe 20 iunie, Curtea Constituțională a anunțat că a examinat sesizarea deputaților. Curtea a declarat neconstituționale articolul 13 alineatele (41) şi (42) și pct. 261 din Anexa la Legea nr. 121 din 4 mai 2007 privind administrarea și deetatizarea proprietății publice”,se arată în hotărîre Curții.

Ion Chicu spune că, pentru a se asigura pînă la urmă de un rezultat satisfăctor în cazul privatizării spațiilor comerciale de la AIC, guvernanții au ales o altă strategie.

"Сe am remarcat noi: ca să se asigure pentru AIC, au scos, de exemplu, din lista obiectivelor pasibile de privatizare ... teatrele. Deci, teatrele se pot privatiza. Eu sper foarte tare că este o eroare la dînșii.

Palatul Republicii, deja după modificarea respectivă în Guvern și o să vedem în Parlament și atrag atenția deputaților din opoziție să nu scape momentul acesta, așadar, Palatul Republicii nu se mai regăsește în lista obiectivelor nepasibile privatizării, adică ăștia pot să scoată Palatul Republicii la privatizare. Și Casa Presei iar vor s-o scoată. Noi, în 2020, am restituit-o la Guvern, înapoi statului.

Dacă în asemenea condiții are loc deetatizarea eu sînt împotrivă. În alte condiții chiar salut și fac tot ce este posibil ca să aducem cît mai mulți investitori în țară".

De cealaltă parte, a reacționat Roman Cojuhari, directorul Agenției Proprietăți Publice (APP), care a precizat în rețelele sociale că nimeni nu are de gînd să vîndă teatrele.

"Modificarea Anexei la Legea nr. 121/2007 privind administrarea și deetatizarea proprietății publice aduce o claritate în statutul proprietăților. Nu, nu vinde nimeni palate sau teatre – acestea nu mai au statut de întreprindere de stat, pe parcursul ultimilor ani fiind reorganizate în instituții publice. Prin definiție, o instituție publică nu poate fi privatizată exact cum nu poate fi privatizată oricare altă autoritate publică. Prin urmare este logică excluderea lor din lista de întreprinderi de stat nepasibile privatizării, fiindcă nu există asa întreprinderi de stat.

Aeroportul Internațional Chișinău este și va rămîne în proprietatea statului, după rezultatele financiare (2023 - profit 208 mil. lei, 6 luni 2024 - profit peste 100 mil lei) putem constata că este gestionat bine. În privința spațiilor comerciale, va fi depus tot efortul ca printr-un proces transparent acestea să fie date în folosință la un preț mult mai avantajos și chiriașul actual să fie înlocuit cu o companie de talie internațională {…}". Vom lucra în continuare pentru ca activele statului să lucreze în beneficiul cetățenilor".

Afirmațiile lui Roman Cojuhari nu s-au lăsat fără replică din partea lui Ion Chicu, care a postat în rețelele sociale comentariul juristului Fadei Nagacevschi.

"Roman Cojuhari nu face diferență dintre întreprinderea de stat ca complex patrimonial unic (complex de bunuri) și întreprinderea de stat ca subiect de drept (persoană juridică). În lista bunurilor nepasibile privatizării, se includ și se exclud nu persoane juridice, dar complexul patrimonial unic(complex de bunuri). Nu poți privatiza persoane, dar bunuri.

Excluderea unui bun sau complex de bunuri din lista bunurilor nepasibile privatizării din lege, nu-l mai protejează de privatizare, Guvernul avînd posibilitatea să mai înstrăineze bunurile și ca active neutilizate. Dacă ești bine și intenționat și doar faci rectificarea urmare a schimbării formei de organizare a persoanei juridice, atunci indici denumirea generică nouă a complexului patrimonial unic, dar nu excluzi complexul de bunuri de sub protecția legii.

Faptul că ai reorganizat persoana juridică, nu poate fi argument serios pentru a scoate complexul de bunuri al persoanei juridice reorganizate din lista bunurilor nepasibile de privatizare. Altfel, fie ești prost intenționat, fie manipulezi. Restul sînt figurații ieftine cu scop de a ascunde potențialul atac raider asupra bunurilor statului".

În contextul licitațiilor de la AIC, menționăm că fostul vicepremier și ministru al afacerilor interne, Andrei Năstase, a depus o plîngere penală cerînd procuraturii investigarea schemelor ilegale de influențare a procesului de atribuire a spațiilor comerciale din Aeroportul Internațional Chișinău.

​Năstase afirmă că „există un grup format din politicieni și funcționari care încearcă prin orice mijloace să ofere spațiile din incinta aeroportului unui protejat, ca urmare a unor înțelegeri făcute la cel mai înalt nivel.”

Totodată, Andrei Spînu, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, a spus recent că procesul privind licitația de la AIC, va fi dus pînă la capăt cu bine.

"În cazul celei de-a treia licitații eșuate a fost o decizie a Curții Constituționale. Mai mult, licitația este organizată de AIC împreună cu Agenția Proprietăți Publice (APP), nu de minister. Toată informația privind această licitație a fost extrem de transparentă. Eu sînt sigur că procesul va fi dus de APP și AIC la bun sfîrșit așa cum scrie legea. Nimeni nu vrea să ascundă nimic", a declarat Andrei Spînu.