”Teroriștii telefonici” își caută cu lumînarea o ”bombă” în lege

Audio
”Teroriștii telefonici” își caută cu lumînarea o ”bombă” în lege

Lidia Ceban

La Chișinău, doar într-o lună și jumătate, au fost înregistrate opt alarme false cu bombă. Fiecare apel fals costă 15-45 de mii de lei, în funcție de genul de activitate al instituției amenințate. Reprezentanții organelor de drept și experții consideră că măsurile de pedepsire a ”teroriștilor telefonici” trebuie înăsprite prin obligarea acestora de a compensa pierderile.

Testat pe propria persoană

Anual, la pupitrul dispeceratului 902 (din 29 martie – Serviciul Naţional Unic pentru apeluri de urgenţă 112) ajung suficient de multe anunțuri privind minarea instituțiilor de stat și a celor private. Infractorii telefonează și comunică despre o presupusă minare a instituțiilor de învățămînt, primăriilor, Aeroportului Internațional, misiunilor diplomatice, instituțiilor medicale, băncilor, în acest an lista a fost completată și cu instanțele de judecată. Din fericire, toate alarmele s-au dovedit a fi false. Dar ținînd cont de situația complicată din lume, numărul sporit al actelor teroriste și consecințele teribile ale detonării dispozitivelor explozive, aceste amenințări la adresa vieților omenești nu pot fi desconsiderate.

Potrivit informațiilor pe care a reușit să le obțină NOI.md, de obicei, la parvenirea mesajului privind plasarea unei bombe într-o clădire, reacționează concomitent mai multe subdiviziuni ale MAI, printre care serviciile de salvatori și pompieri de la Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale, angajații serviciului Bomb-Teh, chinologi și polițiști.  

Acum opt ani, autorul acestor rînduri a avut ocazia să fie printre cei aflați în epicentrul unei situații excepționale. Era pe 29 iunie 2010. În acea zi avea loc ședința Consiliului municipal Chișinău, unde era dezbătută aprins chestiunea modificării Legii privind statutul municipiului. La un moment dat, în sală au intrat polițiști, care au anunțat că în clădirea Primăriei at fi amplasată o bombă și i-au rugat pe toți să iasă în liniște afară. Din clădire au fost evacuați toți angajații. Nu ne era frică, căci exista speranța că este o alarmă falsă. Dar însăși atmosfera era nițel înfricoșătoare – prezența geniștilor, pompierilor, poliției și măsurile operaționale de investigație efectuate în clădire.

Jurnaliștii se adunaseră în holul de la etajul unu al Primăriei și discutau despre această situație cu șeful poliţiei municipale, vicecomisarul Chişinăului, Silviu Mușuc. El a relatat că, din fericire, toate apelurile telefonice precedente privind bombele au fost false, dar ele nu pot fi ignorate: dar dacă pericolul exploziei este real? Silviu Mușuc a menționat că, în asemenea situații, este mai bine să te asiguri, să nu pierzi vigilența în speranța că este doar o nouă farsă.

Specialiștii, pas cu pas, verificau încăperile Primăriei, dar așa și nu au găsit nimic. Peste o săptămînă, organele de drept l-au reținut pe ”glumeț”. Era un originar din Ocnița de 26 de ani, care a spus că făcea o beție cu prietenul și, la propunerea acestuia, beat fiind, a decis să facă o glumă și să anunțe amplasarea unei bombe.

Probleme cu statistica

S-a dovedit că, în Moldova, asemenea ”glumeți” avem destui. Printre ei pot fi și minori, și invalizi, și oameni bolnavi mintal, și răzbunători sau dintre cei care vor să se simtă stăpînii orașului sau ai țării.

Din cele aflate de NOI.md, ar fi imposibilă o statistică a cazurilor false de minare în anii precedenți, deoarece, imediat după verificare, dacă nu se adeverește prezența bombei, apelul este trecut la cele false. Totuși, în 2016 au fost înregistrate 4200 de apeluri false, iar în 8 luni ale anului 2017 – 1800. Deoarece la noi este complicat să obții vreo statistică în instituțiile de stat, nu s-a reușit obținerea datelor generale despre apelurile false din 2017. În schimb, șefa Serviciului de presă al Direcției de poliție a municipiului Chișinău, Natalia Stati, ne-a bucurat cu statistica apelurilor false parvenite în 2018. Dacă în primele două luni totul a fost liniștit, apoi în martie și în prima jumătate a lunii aprilie au fost înregistrate opt apeluri false de alertă cu bombă.

Primăvara fierbinte a bombelor false

Primul apel a răsunat la 5 martie, în jurul orei 11.00, și spunea că ar fi minat Parcul de troleibuze de pe str. Dosoftei. La 8 martie, poliția a reținut, la Buiucani, un locuitor al Chișinăului, de 30 de ani. Bărbatul și-a recunoscut vina, dar o făcea pe prostul și explica că nici nu bănuia că pentru asemenea fapte este prevăzută pedeapsă. Însă, după cum se știe, necunoașterea legii nu eliberează de responsabilitate.

Cel de-al doilea caz s-a produs în ziua de 8 martie. Un minor a telefonat la dispeceratul 902 și a anunțat că este minată Catedrala Mitropolitană. Poliția a reușit să-l depisteze repejor. Întrucît minorul nu a ajuns la majorat, care prevede răspundere penală, părinții au fost nevoiți să poarte răspunderea pentru această infracțiune. Pe numele lor a fost întocmit un proces verbal și aplicată o amendă.

- La fiecare anunț despre o eventuală bombă, geniștii și alți specialiști merg la fața locului, efectuează toate măsurile necesare, dar, cu regret, apelurile false se soldează cu cheltuieli nejustificate mari, a spus la 12 martie, în cadrul ședinței serviciilor Primăriei, Silviu Mușuc. Am calculat la unul dintre apelurile false din Chișinău că pierderile au constituit cca 45 de mii de lei. Dacă asemenea cazuri se vor repeta, va trebui să ne adresăm instanțelor de judecată pentru a cere compensarea cheltuielilor de către cei vinovați.

Peste mai bine de două săptămîni, la 26 martie, un alt ”terorist telefonic” a anunțat despre plasarea unei bombe în incinta judecătoriei Centru de la intersecția bd. Ștefan cel Mare – str. S. Lazo. Ulterior a fost identificat autorul apelului. Era un bărbat de 43 de ani, avocat, care în acea zi avea fixat un proces de judecată în care el urma să evolueze ca parte a apărării. Apelul a fost făcut de pe o cartelă SIM de unică folosință, introdusă în telefonul avocatului. Avocatul însuși a fost de acord că cartela a fost introdusă în telefonul său, de la care s-a telefonat, dar neagă categoric orice implicare a sa în această infracțiune. Bărbatul susține că telefonul a dispărut din mașina sa în circumstanțe neelucidate. Iar cei de la poliție susțin că avocatul nu a depus nicio declarație privind dispariția telefonului mobil.

Următoarele două apeluri au parvenit la dispeceratul de poliție în ziua desfășurării acțiunilor unioniste – pe 27 martie: primul – privind o bombă la Palatul Național „Nicolae Sulac”, unde avea loc congresul consacrat proclamării „Sfatului Țării-2”, al doilea – privind dispozitivul explozibil din perimetrul scuarului Gării Feroviare chiar în timpul marșului unioniștilor.

- După verificare, specialiștii au constatat că ambele apeluri au fost false, a menționat în fața jurnaliștilor șeful adjunct al Inspectoratului General al Poliției, Gheorghe Cavcaliuc, după înregistrarea cazului. S-a stabilit că în primul caz a telefonat un bărbat, de la un telefon mobil. Destul de repede a fost identificat locul aflării lui. În cel de-al doilea caz, un locuitor minor al Chișinăului a telefonat de la un taxofon.

Iar în săptămîna Paștelui, poliția a mai recepționat trei apeluri false privind obiectele minate: primul – iarăși la Judecătoria Centru (10 aprilie dimineața), al doilea – la unul dintre oficiile BC „Victoriabank” (11 aprilie ziua) și cel de-al treilea – la Direcția educație a sectorului Botanica (11 aprilie seara).

Pe numele tuturor infractorilor maturi au fost intentate dosare penale în temeiul art. 281 CP al RM „Comunicarea mincinoasă cu bună-ştiinţă                     despre actul de terorism”. Potrivit acestuia, „comunicarea mincinoasă cu bună-ştiinţă despre pregătirea unor explozii, incendieri sau a altor acţiuni care periclitează viaţa oamenilor, cauzează daune materiale în proporţii mari sau provoacă alte urmări grave se pedepseşte cu amendă în mărime de la 550 la 850 de unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 180 la 240 de ore, sau cu închisoare de pînă la 2 ani”.

Prejudiciul trebuie să-l achite de cei care se fac vinovați

Ex-viceministrul de interne al Moldovei Genadie Cosovan, intervievat de Noi.md, a menționat că fenomenul apelurilor false privind bombele plasate este prezent în toate țările. Dar la Chișinău, a precizat el, în ultimele două luni numărul acestor cazuri a sporit, iar acest lucru nu-i poate lăsa indiferenți pe cetățeni, inclusiv pe el personal.

Potrivit lui Cosovan, întețirea apelurilor false cu bombă vorbește despre proasta informare a cetățenilor Moldovei, de aceea conducerea MAI trebuie să acorde atenție profilaxiei acestui gen de infracțiuni.

- Au fost apeluri false cu bombă la policlinici, Aeroport, bănci, dar societatea nu vede rezultatele anchetării acestor cazuri, spune ex-viceministrul de interne. Spre exemplu, unul dintre cele mai recente cazuri de apel fals cu o bombă plasată în incinta băncii de pe bd. Ștefan cel Mare, în urma căruia au fost evacuați toți angajații și clienții. Nu este un simplu apel fals, este provocare a prejudiciului material și moral unei instituții financiare, angajaților ei. E rău că acești infractori nu sînt pedepsiți foarte aspru – lor doar li se aplică o amendă de 1,5-2,5 mii de lei. Dar ar fi corect ca instituțiile prejudiciate să apeleze în instanță și să ceară ca vinovatul să achite despăgubiri sau venitul pierdut în sumă de zeci de mii de lei. Atunci cetățeanul, înainte de a face un apel fals, va cugeta asupra faptului dacă merită o atare glumă și cît îl vor costa aceste jocuri.

Interlocutorul site-ului Noi.md consideră că organele de drept trebuie să se concentreze asupra prevenirii acestor fenomene: să țină prelegeri în școli, să plaseze în mass-media materiale despre pedepsele prevăzute pentru asemenea infracțiuni.

- Aceste acțiuni se află la limita terorismului, iar articolul care reglementează chestiunea responsabilității pentru terorism se referă și la responsabilitatea pentru informații false, spune Cosovan. Căci informația falsă influențează opinia și starea psihologică a oamenilor. Anunțul despre o bombă plasată provoacă oamenilor din clădirea evacuată o doză de disconfort și stres, căci din știrile televizate se știe despre urmările unor acte similare în alte țări.

Dar trebuie să recunoaștem că aceste apeluri false îi fac pe oameni și pe specialiști să fie mai relaxați. Pe timpul cînd Cosovan era adjunctul șefului MAI, aveau loc asemenea apeluri false și angajații erau din start programați că nu există niciun pericol, iar măsurile operaționale de investigație nu erau efectuate la nivelul corespunzător. Dar el este convins că nu e cazul să fim relaxați, deoarece superficialitatea în acțiunile organelor de drept poate costa vieți omenești.

Ghenadie Cosovan spune că, pe timpul său, ”teroriștii telefonici” anunțau, în fond, despre minarea școlilor, cel mai adesea – în perioada examenelor , dar acum infractorii vizează misiunile diplomatice, aeroporturile și judecătoriile. Stoparea pentru o jumătate de zi a activității instituțiilor mari costă statul și agentul economic, iar prejudiciul acesta nu este compensat de nimeni.

- Noi am calculat că o oră de muncă al unui angajat al poliției costă 500 de lei, a menționat Cosovan. Dacă adăugăm cheltuielile pentru utilizarea tehnicii speciale, ”ambulanței”, pierderile directe provocate de o alertă falsă constituie cca 15 mii de lei. Iar dacă alerta falsă a avut loc, să zicem, la aeroport, pierderile vor fi de zeci de mii de lei, deoarece activitatea acestuia va fi blocată pe cel puțin trei ore. Iar în urma reținerii zborurilor, pasagerii nu reușesc la zborurile de legătură și compania este nevoită să ramburseze costul biletelor pierdute, dar și alte cheltuieli.

Simplu huliganism

În pofida activizării fără precedent a ”teroriștilor telefonici”, politologii nu observă în acest fenomen nicio urmă de conspirație. Analistul politic Serghei Manastîrlî nu crede că aceste anunțuri false cu bombă fac parte dintr-o strategie bine organizată de verificare a gradului de pregătire a organelor de drept și a societății pentru asemenea situații excepționale.

- Nu văd o legătură directă cu apropiatele alegeri ale primarului de Chișinău, spune el. Dacă ar fi o acțiune preelectorală, cel mai probabil apelurile ar veni de peste hotare, pentru a complica căutările, mai ales că nu a fost unul sau trei apeluri pe lună, ci cîte unul peste o zi – la instituțiile de stat, inclusiv structurile de forță, pentru a tensiona și mai mult situația, a enerva la maximum serviciile speciale și societatea în ajunul alegerilor. Și dacă serviciile speciale din Moldova nu i-ar putea depista și pedepsi pe ”teroriștii telefonici”, acest trolling sălbatic ar demonstra incapacitatea lor de a clarifica situația și a proteja societatea de asemenea amenințări, însă infractorii sînt depistați suficient de rapid. Așa cum aceste istorii nu poartă un caracter sistemic, nu cred că este vorba despre alegeri și încercarea de a le submina pentru a tensiona starea în societate. Cel mai probabil, este un simplu act de huliganism.

Faimă cu orice preț

Dar cine sînt acești huligani? Portretul acestor persoane, cetățeni ai societății noastre, care își asumă responsabilitatea de a telefona și a minți despre niște bombe plasate, a fost descris pentru NOI.md de către doctorul în psihologie Elena Covaliova.

- Este un tip suficient de activ, întreprinzător, dispus să riște, care își formează, conform propriei sale percepții, realitatea care îi place și îi convine. Dar este și tipul care manipulează. Pentru el minciuna și escrocheria sînt norme ale vieții, el nici nu crede că acest lucru este rău. Nu cugetă asupra urmărilor, nu conștientizează gradul de responsabilitate. Și chiar dacă îl conștientizează, nu în măsură deplină. Cu atît mai mult că un manipulator este extrem de cinic, lipsit de empatie, el nu se gîndește la oameni. Iată o astfel de moralitate egoistă copilărească iresponsabilă, a caracterizat Elena Covaliova chipul infractorului.

Iar infractorii minori, susține psihologul, procedează așa tocmai pentru că, odată cu intrarea în relațiile sociale, ei vor să devină cunoscuți, să se vorbească despre ei, să se discute situațiile create de ei. Ei sînt gata să trezească interesul prin orice metode, să-și ridice statutul, să-și impună propria importanță pentru viața socială.   

- Revolta adolescentului, ca regulă, este împotriva adulților, iar la nivel de stat rolul părinților îl joacă structurile puterii. Și deoarece omul tinde spre putere, spre control, el încearcă în acest fel să dăuneze, să facă în ciudă, să lupte cu statul. Nu are nici puteri, nici statut, dar dorește să o facă, a explicat Covaliova.

Să-i fie de învățătură!

Ținînd cont de ”boomul” alertelor false cu bombă, conducerea MAI, desigur, trebuie să efectueze măsuri de profilaxie și să le explice elevilor și studenților că asemenea dorințe de afirmare pot avea urmări. Probabil, au dreptate reprezentanții organelor de drept și experții, că pedepsele pentru aceste anunțuri false privind bombele trebuie înăsprite, iar cheltuielile pentru efectuarea măsurilor operative de investigație – puse pe umerii ”glumeților”. Și trebuie oferit acces la informația privind statistica pedepselor pentru acest fel de infracțiuni, ca să fie vizibile rezultatele activității organelor de anchetă.

Din informațiile publicate de Serviciul de presă al Ministerului Justiției în septembrie  2017 reiese că, între anii 2012 și 2016, s-au aflat pe rol 20 de dosare penale intentate în temeiul art. 281 din Codul penal al RM. Trei dintre învinuiți au fost condamnați la privațiune de libertate, opt dintre ”teroriștii telefonici” – amendați, unul a fost pedepsit cu muncă neremunerată în folosul societății, în alt caz responsabilitatea penală a fost înlocuită cu măsuri educaționale forțate, doi au a fost trimiși la tratament forțat, patru – condamnați cu suspendarea pedepsei și într-un singur caz dosarul a fost clasat. De facto, au fost pedepsiți serios doar trei dintre ”teroriștii telefonici”. Mai are rost să ne mirăm că ei continuă să terorizeze societatea?

 

Citește-ne pe Twitter, dacă vrei să afli mai multe

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Sondaj Toate

load