Curtea Constituțională a susținut confiscarea masivă

Marți Curtea Constituțională s-a expus pe marginea inițiativei deputaților partidului «Acțiune și solidaritate» (PAS) privind simplificarea procedurii de confiscare a bunurilor funcționarilor.

Proiectul de lege privind revizuirea articolului constituțional privind dreptul la proprietate a primit aviz negativ. Dar autoritățile cred că verdictul CC va avea un rol pozitiv în prevenirea și combaterea corupției printre persoanele care ocupă funcții de demnitate publică. De acum oamenii legii au tot necesarul pentru a purcede la confiscarea masivă a bunurilor corupților și a altor persoane, care au acumulat averi pe căi ilicite.

Comentatorii numesc decizia CC «crucială», subliniind că acum sechestrarea bunurilor ilegale este permisă și în cazurile nepenale, inclusiv în cadrul unui proces civil. Confiscarea bunurilor devine posibilă chiar și fără condamnare, este suficientă decizia Autorității naționale pentru integritate.

În același timp, mulți nu exclud că Moldova încă nu este gata de simplificarea semnificativă a mecanismelor de confiscare. Se vorbește despre riscurile aplicării selective a legii și a utilizării ei în scopul reprimării, inclusiv pentru a-i înlătura pe cei nedoriți și a spori flexibilitatea oponenților politici.

Amendamentele contravin Constituției

Deputații majoritari au venit cu inițiativa de a modifica p.3 al art. 46 din Constituție: «Bunurile obținute legal nu pot fi confiscate. Legitimitatea obținerii lor se prezumă». În noua redacție, această normă urma să fie completată cu cuvintele «cu excepția bunurilor care aparțin persoanelor cu funcții de demnitate publică ». Astfel autoritățile doreau să simplifice procesul de confiscare a averilor acumulate ilicit prin corupție, spălare de bani și alte activități ilegale.

Codul Penal în vigoare conține noțiunea «confiscare specială», care presupune sechestrarea obiectului încălcării sau a obiectului folosit la comiterea infracțiunii. În a. 2014a fost introdusă confiscarea extinsă, care se referă la toate tipurile de bunuri obținute prin acțiuni de corupție și spălare de bani, trafic ilegal de droguri și persoane. În vizorul oamenilor legii nimeresc conturile bancare, acțiunile, imobilele și alte active.

Se presupune, că în acest fel statul poate ocoli schemele de optimizare în care figuranții dosarelor penale înscriu dreptul la proprietate asupra bunurilor pe numele altor persoane: rude, persoane de încredere sau persoane juridice. Spre exemplu, dacă fiul unui demnitar, student fiind, la 20 de ani are deja în proprietate mai multe apartamente, automobile, cafenele sau saloane de frumusețe, - în cadrul dosarului penal, pe deplin întemeiat, poate fi pusă problema confiscării activelor obținute ilegal.

Deși există unele precedente, în Moldova confiscarea așa și nu a fost aplicată pe larg, inclusiv în dosarele privind corupția și îmbogățirea ilicită. Oamenii legii fac trimitere la numeroase complicații , în special dacă este vorba despre corupția mare. Unul dintre procesele de rezonanță ține de fostul lider al Partidului democrat Vladimir Plahotniuc, care figurează într-un șir de dosare penale privind fapte de fraudă, îmbogățire ilicită, spălare de bani, organizare și conducere a unui grup infracțional.

În vara lui 2019, imediat după anunțul privind trecerea PDM în opoziție, Plahotniuc a părăsit Moldova, apoi a demisionat din funcția de președinte al partidului și și-a depus mandatul de deputat. După mai multe luni, organele de drept au luat măsuri cu privire la bunurile lui. Agenția de recuperare a bunurilor ilicite (ARBI) a arestat 52 de obiecte care îi aparțineau în diferite țări, în sumă totală de peste 486 mln. de lei. Automobile, clădiri rezidențiale și nerezidențiale, pachete de acțiuni, conturi bancare. Cei de la ARBI menționează că procesul de recuperare a activelor ilicite poate fi finalizat doar după adoptarea deciziei judecătorești privind confiscarea și executarea ulterioară a acesteia.

În linii mari, arată o recentă investigație a Centrului de resurse juridice, de multe ori pentru infracțiunile de corupție se aplică pedepse simbolice. Analiza unui număr de peste 400 de decizii judecătorești a arătat, că în Moldova cea mai mare parte a dosarelor penale se referă la fapte de corupție minoră, iar figuranții lor principali devin polițiștii de rang inferior. Urmează cetățenii simpli, aleșii locali, avocații, contabilii și vameșii.

Din datele autorilor acestui studiu, doar 7% din dosarele ajunse la Curtea Supremă de justiție, țin de corupția mare. Asta în timp ce 8 din 10 persoane nu stau la pușcărie nici măcar o zi, uneori pedeapsa nu intervine în general din cauza că a expirat termenul de prescripție sau a decedat coruptul. Doar 18% dintre cei condamnați pentru acest gen de infracțiuni se află în detenție în medie 2,3 ani. Doi din 10 scapă cu achitarea amenzilor. De regulă, despre confiscare în asemenea cazuri nu se vorbește.

Totuși, Curtea Constituțională a decis că organele de drept dispun de toate instrumentele necesare pentru a combate manifestările de corupție la toate nivelurile. Judecătorii au ajuns la concluzia, că proiectul de lege propus de PAS nu poate fi trimis în parlament pentru examinare și aprobare. În opinia CC, formularea inclusă în document sugerează ideea despre caracterul ilegal al proprietății demnitarilor, deși ei beneficiază de prezumția nevinovăției și a legalității bunurilor obținute la fel ca și ceilalți cetățeni.

În acest context, crede CC, inițiativa deputaților contravine Legii Supreme, conform căreia organele de drept trebuie să dețină dovezi privind proveniența ilegală a activelor. În plus, proiectul de lege nu corespunde prevederilor Constituției, care reglementează limitele revizuirii ei, dat fiind că amendamentul propus ar fi dus la abolirea drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor sau a garanțiilor lor. Domnica Manole, președinta CC, a menționat că inițiativa atrage după sine anularea garanției dreptului la proprietate a persoanelor cu funcții publice, și astfel contravine Constituției.

O decizie «crucială»

În pofida avizului negativ al CC, autoritățile cred că acesta va contribui la implementarea mai eficientă a confiscării. Președinta Maia Sandu menționează, că acum sistemul justiției dispune de toate instrumentele necesare pentru a pedepsi oamenii care s-au îmbogățit pe căi ilegale. Potrivit ei, confiscarea poate avea loc și în cazul în care persoana bănuită de păstrarea unor active ilegale nu va putea justifica proveniența bunurilor.

Curtea Constituțională a confirmat că aceasta este posibil în cadrul actualelor prevederi ale Legii fundamentale, și că nu este necesar ca în ea să fie introduse amendamente. «Sistemul judiciar nu poate face trimitere la piedicile legislative și este obligat să demonstreze rezultate reale privind confiscarea bunurilor obținute ilegal », - menționează șefa statului.

Și ministrul justiției Serghei Litvinenco crede că poziția CC, făcută publică marți, trebuie privită mai larg. Potrivit lui, decizia înseamnă că atragerea la răspundere cu confiscarea averii ilegale nu necesită amendarea Constituției. «Curtea a stabilit că obligația de a demonstra legalitatea originii bunurilor poate fi impusă inculpaților în dosarele nepenale privind confiscarea, inclusiv în cadrul unui proces civil », - menționează Litvinenco.

Nicolae Eșanu, fost viceministru al justiției, a sprijinit decizia CC, subliniind că are careva rezerve privind argumentarea ei. Ca și majoritatea experților, el este de părere că ea nu va împiedica confiscarea bunurilor obținute ilegal. «Organele de drept să înceteze a mai căuta justificări și să-și concentreze eforturile pe pregătirea unor dovezi solide. De fapt, proiectul propus ar fi schimbat prea puțin și ar fi fost doar o încercare de a soluționa, prin introducere unor amendamente în Constituție, o problemă ce poate fi lesne soluționată prin tălmăcirea Constituției», - a scris Eșanu pe o rețea de socializare.

Experții atrag atenție schimbării poziției CC privind confiscarea capitalului obținut pe căi ilicite. Instanțele superioare, de regulă, trebuie să fie maxim consecvente în practica lor și să asigure stabilitatea și determinarea juridică. Dar ele poartă răspundere și pentru dezvoltarea reglementării. Deciziile care schimbă abordarea obișnuită și standardele existente obțin calificativul «cruciale».

Centrul de resurse juridice menționează, că în a. 2011 CC a expus o opinie contrară în chestiunea dată, prin care a făcut imposibilă sechestrarea bunurilor obținute de demnitari cu rea-credință. Acum însă instanța a indicat, că activele nejustificate pot fi confiscate. CC își motivează concluziile prin evoluția practicii justițiare a Curții Europene pentru drepturile omului. În plus, actele normative ale UE cer introducerea în legislație a confiscării masive a activelor.

Vladislav Gribincea, președintele Centrului, a scris pe pagina sa de pe o rețea socială, că în rezultatul schimbării poziției CC averile nejustificate pot fi confiscate cu și fără o sentință pronunțată. «Cu alte cuvinte, a apărut un răspuns la întrebarea dacă pot fi sechestrate bunurile unui funcționar public, pe care acesta nu le poate justifica – pot! În opinia mea, confiscarea lor este una dintre cele mai eficiente sancțiuni contra corupției și a crimei organizate », - crede Gribincea.

Din spusele sale,nu mai este necesară introducerea unor amendamente la art.46 din Constituție, cum insistau deputații PAS. Conform deciziei CC, acum confiscarea bunurilor nejustificate poate avea loc în cazul unei condamnări pe un episod dintr-un dosar penal (de corupție, să zicem) și chiar fără ea (spre exemplu, prin decizia Autorității naționale de integritate).

Moldova nu este gata să extindă confiscarea?

În RM va continua lucrul asupra amendamentelor care facilitează aplicarea mecanismelor de confiscare. Modificările urmează să facă mai simplă executarea legislației în vigoare, care anterior nu a fost aplicată în practică. Printre acestea - și inițiativa președintei Maia Sandu privind confiscarea extinsă a bunurilor obținute prin fraudă, trimisă în parlament pentru a fi examinată.

Conform proiectului de lege, dispoziția privind confiscarea extinsă va putea fi dată și în caz că persoana acuzată sau bănuită de comiterea unei infracțiuni de corupție a decedat, și la examinarea dosarului în lipsa inculpatului, dacă acesta evită să se prezinte în instanță. Actualitatea proiectului dat este explicată prin existența unor lacune în legislația în vigoare.

Un șir de analiști se arată nedumeriți de faptul, că modificarea politicii penale este inițiată de șefa statului. Nicolai Eșanu a menționat, că problemele justiției penale nu țin de competența președintei. El face trimitere la poziția Comisiei de la Veneția, care spune că din punct de vedere al echilibrului puterii, într-o țară parlamentară dreptul președintelui la inițiativă legislativă este problematic. «Președinta are dreptul să înainteze o inițiativă legislativă, dar asta trebuie tălmăcit ca un drept în vederea exercitării atribuțiilor președintei. Dacă șefa statului propune proiecte de legi care nu țin de competența ei, avem de a face cu o imixtiune în atribuțiile altor ramuri ale puterii, ceea ce denotă riscuri mari. Fiecare ramură a puterii trebuie să-și facă treaba», - crede Eșanu.

Experții vorbesc despre inoportunitatea grabei, dat fiind că orice lacună legislativă poate perturba confiscarea bunurilor obținute ilicit sau a activelor de origine necunoscută. În opinia lor, formulările vagi și neclare, care duc la o interpretare ambiguă, pot compromite intențiile autorităților de a confisca bunurile obținute ilegal. Persoanele acuzate de deținerea unor active ilegale vor profita de imperfecțiunea legii pentru a-și proteja averea.

Șeful Centrului de resurse juridice amintește, că prevederea privind confiscarea se aplică numai la stadiul final, în procesul executării sentinței. «Noi nu avem pe rol prea multe dosare, în care poate fi cerută confiscarea extinsă. Legea necesită o perfecționare, ea trebuie să fie impecabilă, pentru ca să poată acționa cu succes. Căci vor fi vizați demnitari suspuși, judecători și procurori. Iar ei pot angaja avocați buni, care vor găsi toate lacunele din legislație», - menționează V.Gribincea.

În același timp, unii experți atrag atenție la limitele estompate ale aplicării acestor măsuri, ceea ce poate duce la riscul aplicării selective a legii. În opinia lor, Moldova nu este gata pentru simplificarea confiscării, deoarece oamenii legii vor căpăta posibilități suplimentare de a pune presiuni pe anumite persoane. În acest context, sporesc riscurile extinderii comportamentului corupt în instanțe și în sistemul de apărare a legii. În plus, istoria Moldovei cunoaște destule exemple, în care asemenea instrumente au fost folosite în scop de reprimare, inclusiv pentru a-i înlătura pe cei nedoriți și a spori flexibilitatea oponenților politici.

Victor Surujiu