Dosarul partidului «Șor»: urmează «partea cea mai complicată»

În ședința de încheiere a sesiunii de primăvară - vară a Parlamentului, pe 31 iulie, deputații ai susținut interdicția de a participa în alegeri pentru reprezentanții partidelor neconstituționale. Autoritățile au mai avut grijă să excludă practica creării «partidelor - clone», care sprijină imaginea organizațiilor interzise.

În ajun, oficial, a fost publicată decizia Curții Constituționale (CС) privind scoaterea în afara legii și dizolvarea partidului «Șor». Judecătorii explica aceasta prin faptele demonstrate de finanțare ilegală a formațiunii politice, corupere a alegătorilor și participanților la proteste. CC a ajuns la concluzia unor abateri sistematice, continue și semnificative de la lege. Partidul dizolvat «Șor» figurează într-un șir de dosare penale privind încălcările făcute în campaniile electorale și obținerea banilor de la o grupare criminală.

Un șir de experți au găsit neproporționale măsurile luate de autorități privind pedepsirea tuturor membrilor partidului pentru acțiunile conducerii lui. Ei atrag atenție lipsei de responsabilitate a persoanelor care au comis încălcările pentru care formațiunea politică a fost dizolvată.

De la mituirea alegătorilor la falsificarea rapoartelor

Partidul politic «Șor» a apărut în toamna lui 2016 prin redenumirea mișcării politice «Равноправие». Din a. 2019 Ilan Șor, președintele partidului, este fugar și urmărit internațional în dosarul fraudei bancare de multe miliarde. În acest an Șor a fost condamnat definitiv la 15 ani privațiune de libertate cu confiscarea averii, lipsit de mandatul de deputat și a fost cerută extrădarea lui din Israel.

Pe toată perioada de activitate, partidul «Șor» a fost însoțit de scandaluri privind finanțarea ilegală. În alegerile prezidențiale din a. 2016 formațiunea politică a înaintat candidatura Innei Popenco, care însă a fost eliminată din cursă în baza deciziei Curții Supreme de Justiție, care a anulat decizia CEC de înregistrare a candidatei. Popenco a fost acuzată de mituirea alegătorilor și de faptul că nu a raportat toate cheltuielile făcute în timpul campaniei electorale.

În alegerile locale din a. 2018 candidata partidului «Șor» a fost Reghina Apostolova, pe atunci adjuncta primarului de Orhei. Ea a fost eliminată din cursa electorală din același motiv – finanțarea partidului din străinătate.

În decembrie, 2021 candidata partidului «Șor» Marina Tauber, care era lidera cursei electorale, a fost eliminată din alegerile primarului de Bălți. Decizia a fost susținută de toate cele trei instanțe de judecată, inclusiv Curte Supremă de Justiție. Judecătorii au constatat că în campania preelectorală partidul a comis numeroase încălcări financiare demonstrat, inclusiv cheltuieli nedeclarate pentru alimentarea activiștilor săi. În ultima zi de campanie în fața instanței din Bălți a fost organizat un concert cu participarea diferitor interpreți.

Cu un an în urmă, Marinei Tauber, care face parte din conducerea partidului «Șor», i-a fost înaintată acuzația că a primit pentru formațiunea politică mijloace de la grupări criminale organizate și a falsificat rapoartele financiare. În a.2023 ea a fost reținută în aeroportul Chișinău și plasată în arest la domiciliu, parlamentul lipsind-o de imunitate parlamentară

Pretenții similare au răsunat și în adresa Evgheniei Guțul, actuala bașcană a Găgăuziei, care în luna mai, 2023 mai nu a fost eliminată din cursă în turul doi al alegerilor, ea fiind candidata partidului «Șor». Poliția a publicat înregistrări video din cadrul perchezițiilor în dosarul privind mituirea alegătorilor în alegerile bașcanului, înregistrări audio și alte materiale. Acestea arată că reprezentanții partidului «Șor» au organizat transportarea alegătorilor mituiți la sectoarele electorale, au plasat bannere preelectorale în locuri nepermise.

Într-un comunicat de presă Inspectoratul General de Poliție spune, că în perioada dintre lunile martie – mai «candidata partidului "Șor" Evghenia Guțul și grupul ei de inițiativă a primit mijloace financiare de la o grupare criminală organizată, pe care le-a folosit pentru remunerarea ilegală a activiștilor implicați în campania de alegere a bașcanului Găgăuziei și pentru a-i îndemna pe alegători să voteze pentru candidata formațiunii politice». Pe aceste fapte a fost pornită o urmărire penală, desfășurată de Procuratura Anticorupție.

Încă în iulie, 2022 împotriva partidului «Șor» a fost deschis un dosar penal privind finanțarea ilegală a organizației. Din datele Centrului Național anticorupție, în prima jumătate a anului curent partidul a cheltuit pentru nevoi personale peste 600 mii de euro, în timp ce cheltuielile declarate au constituit ceva mai mult de 228 mii de lei (cca 11 mii de euro).

În paralel, a fost pornit un dosar penal privind pregătirea dezordinilor în masă în timpul protestelor partidului «Șor». Din septembrie, trecut timp de mai multe luni, partidul a organizat, în zilele de duminică, acțiuni de protest în centrul Chișinăului, la care aduna participanți din mai multe raioane ale țării. Potrivit oamenilor legii, participanții primeau între 200 și 400 de lei. În urma unor percheziții, inclusiv în oficiul partidului, au fost reținute zeci de persoane. În diverse locuri, au fost sechestrați saci negri cu bani, cu același logo și inscripții făcute manual cu denumirile raioanelor.

Pe 26 octombrie, 2022 partidul politic a fost inclus în lista de sancțiuni a SUA la partid legat de Ilan Șor, ajuns sub sancțiunile SUA pentru organizarea dezordinilor pentru «a submina dezvoltarea democratică a Moldovei ».

Care este poziția CC?

Pe acest fundal, în noiembrie, 2022 guvernul a solicitat CC să verifice constituționalitatea partidului «Șir». Ministerul justiției susținea, că există destule argumente, care demonstrează că partidul «acționează în contradicție cu principiile supremației legii și pune în pericol suveranitatea și independența Moldovei».

La 19 decembrie Comisia de la Veneția s-a expus pe marginea verificării constituționalității acțiunilor partidului «Șor». Experții au subliniat, că statele au dreptul să reglementeze activitatea partidelor politice, să le interzică sau să le impună niște măsuri restrictive. Dar Comisia de la Veneția menționa, că recunoașterea neconstituționalității unui partid este o ingerință în dreptul la libertatea asocierii și deci o astfel de decizie trebuie să corespundă legii.

În timpul audierilor la CC au fost prezentate dovezi că reprezentanții formațiunii au mituit alegătorii și participanții la acțiunile de protest, și au organizat transportarea lor. Partidul «Șor» a respins acuzațiile și le-a calificat drept «politice».

La 19 iunie, 2023 Curtea Constituțională a scos în afara legii formațiunea politică și a solicitat Ministerului Justiției să o excludă din registrul partidelor politice. În acest scop a fost formată comisia de lichidare a partidului, inclusiv inventarierea tuturor bunurilor și alcătuirea listei de creditori și datornici. «Instanța stabilește că partidul recunoscut neconstituțional se consideră dizolvat din data emiterii deciziei și intră în procedura de lichidare», - a conchis CC.

Aleșii poporului din partea partidului «Șor» își păstrează mandatele, dar devin deputați independenți, fără dreptul de a intra în alte partide și a adera la alte fracțiuni parlamentare. Aceeași abordare se aplică și față de aleșii locali. Reprezentanții partidului «Șor» în autoritățile locale de orice nivel, inclusiv în Găgăuzia, își vor exercita în continuare mandatele ca subiecți independenți.

La finele lunii iulie, decizia CC cu partea motivațională a fost publicată în «Monitorul oficial». Materialele procesului de rezonanță au fost expuse în 64 de pagini. Aici se face o analiză a circumstanțelor efective ale cauzei, se aduc și se analizează probele prezentate de părți, se valoarea probatorie a lor , se fundamentează de fapt și de drept concluziile instanței.

«După analizarea concluziilor deciziilor organelor electorale, instanța constată caracterul sistematic al finanțării netransparente deliberate și intenționate a partidului «Șor» pe parcursul ultimilor șase ani. Aceasta a dezechilibrat sistemul democratic și este incompatibil cu principiile democrației și supremației legii», - se spune în partea motivațională a deciziei.

Conform CC, organele electorale au stabilit că în perioada examinată partidul «Șor» a încălcat principiul finanțării transparente a campaniei electorale «în proporției de 25 044 - 2 090 000 de lei». Curtea consideră că finanțarea netransparentă a partidului «Șor» nu se limitează la încălcări izolate ale legii, ci este sistematică, continuă și semnificativă.

În același timp, decizia CC nu a fost adoptată unanim. Judecătorul Vladimir Țurcan a avut o opinie separată și a declarat că colegii săi au ieșit dincolo de cadrul competențelor lor. «Argumentele autorului solicitării, de fapt, țin de problema legitimității activității partidului “ Șor ”, în special privind finanțarea netransparentă și ilegală, chestiune care trebuie soluționată de alte instituții publice competente în conformitate cu normele legale relevante ale legislației naționale, ce nu țin de competența Curții Constituționale. De aceea cred că această solicitare trebuie respinsă ca fiind inadmisibilă », - menționează Țurcan.

El susține că argumentele guvernului contravin prevederilor Constituției, care reglementează condițiile în care un partid poate fi declarat neconstituțional. «Nu s-a constatat că acțiunile și mesajele partidului în cauză sunt violente sau constituie un tot întreg, care să ofere o idee clară asupra modelului de societate dezvoltat și susținut de partid, incompatibil cu conceptul “societate democratică”» - a menționat judecătorul CC.

«El fură, da ne dă și nouă»

Conform verdictului CC, la 31 iulie parlamentul a votat în lectura a doua pentru adoptarea amendamentelor la Codul electoral. În opinia autorilor proiectului, dacă formațiunea politică a avut încălcări sistematice, înseamnă că toți membrii partidului au fost de acord cu această abordare. Amendamentele prevăd că din ziua pronunțării deciziei CC privind recunoașterea neconstituționalității partidului politic, în decurs de 3 - 5 ani nu pot fi alese persoanele, care la acel moment dețineau funcții elective sau se aflau pe listele candidaților alternativi ai partidului politic scos în afara Constituției .

În proiect au mai fost incluse prevederi, conform cărora atributele partidelor declarate neconstituționale nu pot fi folosite de alte partide politice, blocuri electorale sau alți participanți la procesul electoral. În cazul încălcării acestei reguli, Agenția servicii publice are temei să refuze înregistrarea formațiunii.

În opinia Ministerului justiției, aceasta exclude posibilitatea de a ocoli decizia CC și nu permite crearea «partidelor - clone», care sprijină imaginea organizațiilor interzise. Amintim, că după interzicerea partidului «Șor» liderul lui, Ilan Șor, și-a declarat intenția de a crea un guvern de alternativă și blocul politic «Ș.O.R.» («Șansă. Obligații. Realizări»), din care, crede el, vor face parte cca 10 partide. Personal, Șor intenționează să conducă acest «bastion al opoziției» pe post de coordonator.

Mulți specialiști și comentatori au criticat aceste amendamente, care în iulie au fost discutate în cadrul audierilor publice. Expertul Asociației Promo-LEX Nicolai Panfil găsește neproporțional faptul, că responsabilitatea pentru acțiunile conducătorilor partidului va reveni tuturor membrilor lui. În opinia sa, această restricție va reduce motivarea oamenilor de a participa la alegeri, mai ales la cele locale, pentru care tot mai puțini candidați manifestă interes. Panfil vorbește despre necesitatea unei separări clare între membrii simpli ai partidului și cei care l-au condus.

Igor Boțan, director executiv al Asociației pentru democrație prin participare (ADEPT) este de acord cu necesitatea luării unor măsuri împotriva conducerii partidului «Șor», pe care îl consideră o formațiune specifică ce prezintă un pericol social. «Deviza neoficială a formațiunii a devenit: „El fură, da ne dă și nouă“», - a menționat Boțan. În opinia sa, pentru a respecta principiul proporționalității, celor care nu au făcut part4e din conducerea partidului trebuie să li se permită participarea în alegeri pe post de candidați independenți.

Despre neproporționalitatea măsurilor luate de autorități a vorbit și Alexandru Tănase, ex-ministru al justiției și fost președinte CC. Din spusele lui, în cazul formațiunii politice declarate neconstituționale responsabilitatea nu poate fi colectivă, ci fiecare membru de partid, care a făcut abuzuri, trebuie să răspundă individual în fața legii. Plus la asta, menționează Tănase, proiectul trebuia examinat numai după consultarea Comisiei de la Veneția.

«Comisia de la Veneția nu le recomandă guvernelor să introducă modificări în legislația electorală cel puțin cu un an înainte de alegeri, da alegerile locale vor avea loc peste luni numărate. E regretabil faptul, că intenția bună de a impune onestitate procesului politic , a bloca finanțarea ilegală a procesului politic se face cu ajutorul unor instrumente, care pun în pericol această idee », - spune Tănase.

El atenționează că CC a examinat constituționalitatea unui subiect cu o denumire concretă: partidul politic «Șor». «Oamenii ajunși sub aceste sancțiuni foarte dure au decis să participe la procesul politic din varii motive, dar nu contează de ce au venit ei în acest partid politic, responsabilitatea nu poate fi colectivă. Responsabilitatea trebuie individualizată. Fiecare trebuie pedepsit pentru ceea ce a făcut», - subliniază fostul președinte CC.

Ca răspuns, deputata Olesea Stamate a amintit că, în conformitate cu verdictul CC, formațiunea prezintă un pericol pentru democrație și supremația legii. «Dacă vorbim despre un partid politic, vorbim nu despre o structură aparte, nu despre un SRL. Partidul constă din oameni, care într-o măsură mai mare sau mai mică participă la procesul decizional», - spune Stamate. Potrivit ei, în proiectul de lege adoptat nu se pomenește despre sancțiuni individuale pentru acțiunile partidului, dar există măsuri de reprimare pentru un anumit cerc de persoane. «Dacă noi nu ne-am fi implicat, urmările deciziei CC s-ar fi redus la un efect practic foarte nesemnificativ », - explică deputata.

Vasile Costiuc, liderul partidului «Democrația acasă», amintește că legea nu trebuie să fie situațională, ci să răspundă întregii game de provocări. În opinia sa, este mare probabilitatea ca noua lege, dacă nu va fi bine gîndită, să fie întoarsă împotriva autorilor ei. «Voi azi creați un mecanism și eu doresc ca el să nu fie utilizat în exces de către autoritățile următoare. Peste un timp poarte veni o altă guvernare, și acest mecanism să fie folosit față de PAS și alte partide, care ar putea fi declarate ilegale. Și atunci nimeni din cei care a fost membru de partid nu va mai putea candida», - previne Costiuc.

În același timp, mulți utilizatori ai internetului sprijină decizia CC și legea adoptată de parlament, dat fiind că toți cei care au sprijinit partidul Șor știau perfect despre activitatea criminală a liderului lui, și despre sursele și metodele ilegale de finanțare a acestuia.

Expertul Drago Kos, care timp de 10 ani a fost președintele Grupului de state împotriva corupției (GRECO) a Consiliului Europei, crede că situația privind recunoașterea neconstituționalității partidului «Șor» arată problemele sistemului democratic din țară. În opinia sa, sonorizată în podcastul ZdG, Moldova trebuie să tragă la răspundere personală oamenii care au comis încălcările din partea partidului «Șor», da faptul că la încălcări a fost nevoie să se răspundă prin dizolvarea partidului de către CC, este «regretabil».

Kos spune că autoritățile moldovene au făcut multe în raport cu partidul «Șor». «A fost încetată finanțarea lui de către stat, unii candidați au fost eliminați din cursele electorale, iată avem și decizia privind dizolvarea partidului. Este vorba despre măsuri foarte serioase. Singurul lucru care lipsește este responsabilitatea personală a celor care au admis încălcările, care au dus la asta», - spune expertul internațional. El speră că ancheta va fi finalizată în cel mai scurt timp și cei care se fac vinovați vor fi trași la răspundere, dar recunoaște că aceasta este «partea cea mai complicată».

Victor Surujiu