COVID-19 în MOLDOVA  Mai multe detalii

TEMELE PRINCIPALE Toate Știrile

mai multeminimizează

Unioniștii trec la atac. Cine îi va opri?

Unioniștii trec la atac. Cine îi va opri?

După ce cinci partide au format blocul Unirea, politologii și comentatorii încep să aprecieze alinierile, figurile și posibilele mișcări ale unioniștilor pe tabla politică de șah a Moldovei. Deși despre unionismul moldovenesc ar fi corect să se vorbească dintr-un singur punct de vedere: de ce încă nu a fost interzis?

Adăpostiți de clasic

La 15 ianuarie, în ziua de naștere a lui Mihai Eminescu, reprezentanții a cinci partide marginale care se pronunță pentru unirea Moldovei cu România, s-au adunat pe Alea Clasicilor din centrul Chișinăului, alături de bustul marelui poet. În această atmosferă lirică ei au semnat acordul de creare a blocului politic Unirea. Din noua formațiune fac parte partidele ”Democrația acasă” (PPDA), Liberal (PL), Național-Liberal (PNL), ”Uniunea salvați Basarabia” (USB) și Partidul popular român (PPR). Excepție a făcut doar Partidul Unității Naționale condus de Octavian Țîcu, fostul asociat al Maiei Sandu în blocul ACUM.

Documentul semnat de liderii celor cinci partide susține că el va permite ”tuturor forțelor unioniste din țară să-și unească eforturile pentru obținerea scopului național — reunificarea poporului român”. Semnatarii au mai promis să-și păstreze uniunea pînă la unirea Moldovei cu România.


Partidele care au format blocul UNIREA s-au angajat să participe împreună în viitoarele procese electorale, să consolideze forțele unioniste din RM pentru a atinge idealul național de unire cu România și a preveni pericolul ce vine din partea Rusiei.

”Crearea mișcării unice va permite cetățenilor să voteze cu speranță, deschis, cu posibilitatea de a se simți siguri în componența Uniunii Europene, NATO și a României Mari. Nimeni – nici Dodon, nici Putin, nu ne va putea opri, noi am pășit pe calea cea dreaptă, care ne va aduce în viitorul luminos”, așa, în maniera-i proprie, a comentat evenimentul liderul PL Dorin Chirtoacă. În aceeași cheie a vorbit și Valeriu Munteanu, președintele Uniunii Salvați Basarabia, care a declarat că țara croită din moftul lui Hitler și Stalin nu poate supraviețui. Unica șansă a țării noastre, crede el, este ”restabilirea echității istorice prin reunirea Basarabiei și a României”.

Mișcarea are planuri mărețe – minim, să-și înainteze propriul candidat la alegerile prezidențiale, să învingă și să alipească Moldova la România. Unioniștilor nu le pasă de datele diverselor sondaje, care arată că populația Moldovei, în marea sa majoritate, nu-și dorește unirea, și că în alegerile parlamentare niciunul dintre aceste partide nu a reușit să treacă pragul electoral.

Iată ce spune statistica. Dacă în alegerile parlamentare din 2014 toate partidele și candidații unioniști au acumulat în total 16-17% din voturile alegătorilor, dintre care 9,67% - Partidul liberal, apoi în recentele parlamentare în circumscripția națională unioniștii nu au obținut nici măcar 3% (cel mai înalt rezultat l-a avut același PL – 1,25%). Așa că și planul ”unioniștii se unesc și înving în următoarele alegeri parlamentare, de dorit – anticipate” este utopic.

”Arma secretă” a unioniștilor

Însă nu toți pot accepta realitatea. Ex-primarul de Chișinău, Dorin Chirtoacă, care încă se mai consideră lider și favorit al maselor, și-a înaintat candidatura în circumscripția uninominală Hîncești, din partea blocului Unirea. Alegerile, în care vor participa opt candidați, vor avea loc la 15 martie.

Greu de spus ce le va promite alegătorilor din Hîncești liderul liberalilor pentru a le cuceri inimile, dar în memoria chișinăuienilor Dorin Chirtoacă a rămas în special prin ieșiri excentrice hilare – o ulcică cu sol moldovenesc, dăruită primarului de București, aventurile cu Pomul de Crăciun, interpretarea pieselor trupei «Любэ» în timpul petrecerilor din garaj. În rest, tot ce a făcut el ca primar, este distrus. Ca ”moștenire” el a lăsat capitalei moldovenești drumuri și trotuare sparte, nerespectarea oricăror norme arhitecturale și urbanistice, distrugerea planificată a zonelor verzi, ambuteiajele, chioșcurile ”înmulțite” ilegal, rutele mereu schimbate ale transportului public, canalizarea putredă și ”aroma” stației de epurare, panouri publicitare în exces, catastrofa ecologică de la Bubuieci, livrarea produselor alterate în grădinițele de copii și desigur proiectul parcărilor cu plată, pentru care a fost cercetat penal. Acum toate acestea le descurcă, anevoios, actuala conducere a primăriei.

După toate acestea, putem oare spera că pe post de deputat Chirtoacă poate propune ceva constructiv?

Dar reprezentanții blocului unionist nu se văd doar deputați – ei au planuri și mai ambițioase. Deși alegerile prezidențiale vor avea loc doar în toamna anului 2020, Unirea deja are propriul candidat pentru funcția de președinte. Potrivit mass-media, cu ceva zile în urmă Valeriu Munteanu (Uniunea salvați Basarabia) împreună cu unionistul român Gheorghe Simion (căruia i-a fost interzisă intrarea în Republica Moldova) și-au anunțat candidatura pentru funcția de șef al statului. Este vorba despre șeful Mișcării ecologiste din Moldova Alecu Reniță.

Iată ce a spus acesta, ca deputat din prima legislatură, în interviul acordat în anul trecut agenției IPN: ”Rămasă și după proclamarea independenței în zona dominată de Moscova, Republica Moldova a devenit cea mai săracă țară din Europa, departe de integrarea în UE, NATO și România. Nucleul românofob din primul legislativ, completat mereu cu alți lachei ai Kremlinului, a condus neîntrerupt Basarabia… Primul parlament a avut o misiune istorică, din el făcea parte o pleiadă de aur – deputați gata să meargă pe rug pentru idealul național. În zilele în care disperarea, ca o ceață toxică, se lăsa peste dezbaterile aprige din cadrul ședințelor plenare de la etajul șapte, iar stolurile șoviniste și trădătorii ne rupeau în bucăți pentru credința noastră nestrămutată, noi aplicam arma secretă –interpretam imnul ”Deșteaptă-te, române!”.

Dacă unioniștii vor folosi aceeași ”armă secretă” pentru a învinge în prezidențiale, sau își vor completa arsenalul cu alte genuri de luptă, vom afla în viitorul apropiat.

De la dragoste la ură

Un șir de observatori se arată nedumeriți de aceste încercări de a urca pe valul politic. În opinia lor, unioniștii, fie și uniți, au șanse foarte mici. Totuși, noua formațiune are propriile motive. Probabil, ei vor să ”prindă pește în ape tulburi”. – adică, să profite de cearta din blocul ACUM și să tragă la sine plapuma electorală.

Încă anul trecut, în alegerile parlamentare, Maia Sandu poziționa deschis partidul său și pe cel al ”Platformei DA” ca ”proromânești și proeuropene”. Prin participarea la evenimentele consacrate centenarului unirii Basarabiei cu România, prin declarațiile despre rolul pozitiv al mareșalului Antonescu, lidera PAS a consolidat în jurul său electoratul unionist. Această susținere i-a adus blocului ACUM un procent mare de voturi și l-a trecut în parlament.

De atunci multe lucruri s-au schimbat. După ce vara trecută PAS și ”Platforma DA” au format o coaliție cu socialiștii, unioniștii i-au declarat ”trădători”.

Așa a opinat, înainte de destrămarea coaliției, comentatorul politic Roman Mihăieș în emisia unui post TV. ”Cunoașteți unul din secretele politicii moldovenești? Dreapta proeuropeană, din care face parte și blocul ACUM, înțelege deja că nu va vota niciodată pentru unioniști și naționaliști. Dreapta are nevoie de un candidat-spoiler, care va trage voturile altor candidați, pentru ca apoi să le ”servească” proeuropenilor.

Unicul caz în care unioniștii moldoveni s-au putut asocia dreptei a fost 24 februarie, turul doi al alegerilor parlamentare, în care Traian Băsescu i-a susținut și i-a îndemnat să voteze pentru blocul ACUM. Dar azi unioniștii moldoveni urăsc blocul ACUM. Pe naționaliștii de dreapta aflați la putere ei îi consideră trădători care s-au unit cu Partidul Socialiștilor. În acest context, strategii politici ai blocului ACUM au elaborat propriul scenariu numit ”avem nevoie de propriul unionist”. Și acest candidat este bucuros să fie ”propriul unionist”, susținea atunci Mihăieș.

Dar și după demiterea guvernului Sandu și trecerea în opoziție, unioniștii nu și-au schimbat atitudinea față de principalele partide de dreapta. Astfel, vicepreședinta partidului ”Mișcarea populară antimafie”, Daniela Bodrug, declara recent că unioniștii Moldovei nu mai intenționează să o susțină pe Maia Sandu în alegeri.Ei cred că ea ”nu are capacități politice elementare, după ce i-a cedat lejer lui Igor Dodon puterea și toate instrumentele de subordonare a statului”. Potrivit adepților unirii, candidatul unioniștilor trebuie să-l depășească pe ex-premier în primul tur, iar pe actualul președinte Igor Dodon – în turul doi.

Unioniștii s-au însuflețit mai ales după ce în interiorul blocului ACUM au început divergențele, iar Andrei Năstase evită să răspundă direct dacă va susține candidatura Maiei Sandu în alegerile prezidențiale – ei speră că discrepanțele dreptei le vor permite să treacă în parlament. Unioniștii nu exclud nici organizarea unor manifestații și acțiuni de protest masive. O acțiune de acest fel au și organizat - un flash mob cu lumînări în fața președinției, cu denumirea ”un minut de reculegere”, învinuind astfel șeful statului de creșterea criminalității. Au participat la acțiune cel mult zece persoane. Puțin probabil că alte acțiuni de acest fel vor aduna numeroși participanți – astăzi să scoată masiv oamenii la proteste pot doar două partide de opoziție: PAS și ”Platforma DA”.

Riscă dosare

Așadar, politologii și comentatorii încep să aprecieze alinierile, figurile și posibilele mișcări ale unioniștilor pe tabla politică de șah a Moldovei. Deși despre unionismul moldovenesc ar fi corect să se vorbească dintr-un singur punct de vedere: de ce încă nu a fost interzis?

Valerii Ostalep, directorul Institutului de cercetări diplomatice, politice, și probleme de securitate, fost viceministru al afacerilor externe, crede că acest lucru ar fi posibil dacă ar fi anulat art.142 al Constituției. În opinia sa, aceasta ar permite includerea în Codul Penal a pedepsei pentru orice chemare la lichidarea Republicii Moldova și-i va impune pe toți politicienii să contribuie la dezvoltarea statului moldovenesc, nu la lichidarea lui.

Articolul 142 din Constituție spune că prevederile despre suveranitate, caracterul independent și unitar al statului, precum și neutralitatea lui permanentă pot fi revăzute numai cu aprobarea prin referendum de către majoritatea cetățenilor incluși în listele electorale.

”Adică el prevede că chestiunile ce țin de suveranitate și hotarele țării pot fi soluționate doar prin referendum. Care alte state au mai scris în Constituție: hai să scoatem la referendum suveranitatea și integritatea teritorială?”, se întreabă Ostalep. Și tot el răspunde: ”Nu există nicăieri, că se poate face un referendum despre aceea că țara trebuie să dispară. Cine a inclus acest articol în Constituția noastră? Pentru ce? Răspund imediat: Pentru ca să fie posibilă zdruncinarea nesancționată nu numai a nervilor, dar și a temeliei statului. Ca să se poată spune: Și ce? Eu intenționez să lichidez acest stat în mod democratic, și nu ai ce-mi face. Constituția îmi permite”, a menționat fostul ministru adjunct.

Cu aceasta nu este de acord doctorul în drept Dumitru Pulbere, fost președinte al Curții Constituționale. În opinia sa, poporul trebuie să aibă dreptul constituțional să scoată problemele vitale ale țării la referendum. Despre aceasta el a vorbit în comentariul făcut pentru Noi.md.

”Admitem că s-a pus problema unirii – cu România sau alt stat, a intrării în UE sau Uniunea Eurasiatică. Președintele nu poate rezolva asemenea probleme de unul singur. Parlamentul, chiar dacă constă din aleșii poporului, tot nu are acest drept – este un grup din 101 persoane, și Constituția nu-i permite să soluționeze o problemă așa de importantă pentru întreaga țară. De aceea Constituția permite soluționarea ei prin referendum. Anume poporul trebuie să se expună! Poporul înțelege perfect totul, și este în stare să analizeze situația. Iată de ce ar fi inuman, inoportun și neconstituțional ca opinia poporului Republicii Moldova să fie ignorată!”, a declarat Dumitru Pulbere.

Iar partidele care își pun scopul lichidării statalității, în opinia sa, pot fi interzise în baza prevederilor existente în Constituție.

Este vorba despre art. 40 și 41 din Legea supremă a țării. ”Constituția permite cetățenilor să se unească în diverse organizații – partide politice, sindicate. Art.40 se numește ”Libertatea întrunirilor” și sună așa: ”Mitingurile, demonstrațiile, manifestațiile, marșurile sau orice alte întruniri sînt libere și pot fi organizate și desfășurate doar pașnic și fără orice gen de arme”. Adică noi, cetățenii Moldovei, ne putem uni și discuta tot felul de teme care ne privesc”, explică fostul șef al Curții Constituționale.

”Există și articolul 41 – ”Libertatea partidelor și a altor organizații social-politice”. Conform lui, ”cetățenii se pot întruni liber în partide și alte organizații social-politice, care contribuie la constatarea și exprimarea voinței politice a cetățenilor și participă în alegeri în conformitate cu legea”. Adică, Constituția ne dă dreptul să ne întrunim în organizații politice așa cum găsim de cuviință. Mai mult, p.3 prevede că ”statul asigură respectarea drepturilor și intereselor legitime ale partidelor și ale altor organizații social-politice”.

”În dezvoltarea acestui articol, a fost adoptată Legea privind partidele politice. Ea reglementează modul de organizare a partidelor, componența lor numerică, modul de aprobare a statutului etc. Pentru a obține baza politică a activității lor, aceste partide trebuie înregistrate la Ministerul Justiției”, explică cunoscutul jurist.

Dar cel mai interesant, potrivit lui Pulbere, este p.4 al acestui articol: ”Partidele și alte organizații social-politice, ale căror scopuri sau activități contravin pluralismului politic, principiilor statului de drept, suveranității, independenței și integrității teritoriale a Republicii Moldova sunt neconstituționale”.

”În privința blocului Unirea. Comisia electorală centrală a înregistrat-o deja pentru participare la alegerile din circumscripția electorală Hîncești. Multă lume se întreabă: de ce CEC a făcut acest lucru? Dar observăm că blocul a fost creat în baza partidelor deja înregistrate. Acum noi trebuie să studiem atent statutele acestor partide. Înțeleg că multe partide au scris în statutul lor că își văd scopul final în unirea cu România. Din punctul meu de vedere, ca jurist și cetățean, din moment ce ele au scopul final unirea cu România, înseamnă că ele nu recunosc statalitatea Republicii Moldova. Înseamnă că nu recunosc suveranitatea republicii noastre. Și eu, ca cetățean, mă întreb: de ce Ministerul Justiției a înregistrat aceste partide? Din punctul meu de vedere, el nu trebuia să le înregistreze, deoarece Constituția numește exact cazurile în care acțiunile unor sau altor formațiuni devin neconstituționale. Dar ele au fost înregistrate, și asta s-a făcut nu ieri, iar acum ele acționează în forță”.

De aceea Dumitru Pulbere vede următoarea ieșire din situație: ”Persoanele interesate, fie o autoritate publică, o organizație obștească sau un grup de cetățeni, pot contesta în instanță legalitatea înregistrării acestor partide. Pentru că unica autoritate care are dreptul să interzică sau să permită înregistrarea, este autoritatea judiciară”.

Așadar, mutarea aparține cetățenilor și organizațiilor de orientare patriotică. Cine va avea îndrăzneala să-i cheme în instanță pe cei care încalcă Constituția?

Cristina Agatu

Urmărește-ne pe Facebook, dacă vrei să afli mai multe

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter


Știrile partenerilor noștri
loading...
Mai multe

Sondaj Toate

load