COVID-19 în MOLDOVA VACCINAȚI 937 115   INFECTAȚI 365 713(+548)   TRATAȚI 349 581      DECESE 9192(+30)   Mai multe detalii 
Preşedintele stiri: 3020

Sezonul schimbării liderilor politici

23 sep. 10:00 (reactualizat 23 sep. 18:03)   Analitică
7588 0

Partidele politice încep să iasă din anabioza postelectorală

Unele formațiuni se risipesc ca un castel de nisip. Spre exemplu – partidul creat acum un an “Acasă construim Europa” (PACE). După alegerile anticipate fondatorul lui, Gheorghe Cavcaliuc, a plecat în Marea Britanie, unde - spune el - muncește într-o companie internațională mare. Și nu în zadar. La începutul lui septembrie Cavcaliuc, împreună cu un alt “englez” – afaceristul Veaceslav Platon – au fost anunțați în căutare internațională. În lipsa liderului, PACE s-a risipit: despre ieșirea din el au declarat simultan mai mulți activiști, inclusiv vicepreședintele formațiunii Tatiana Rotaru.

Iar alte partide politice în viitorul apropiat sau vor fi “reformate radical” (“Partidul nostru”), sau își vor schimba liderii.

PCRM: Sfîrșitul “epocii Voronin”?

Sezonul congreselor reformatoarea postelectorale îl va deschide Partidul comuniștilor.


La 3 septembrie, în emisia unui post TV liderul permanent al formațiunii Vladimir Voronin a declarat: “ Am decis – în acesc an eu voi părăsi funcția de președinte al PCRM”. “Ex-președintele și liderul partidului comuniștilor din Moldova a declarat că pleacă din politică”, - a anunțat imediat mass-media locală și cea străină. Însă partidul PCRM a concretizat această informație: Voronin nu va mai candida pentru un nou mandat de președinte PCRM, însă octogenarul ex-președinte va rămîne în politică. El va îndeplini în continuare obligațiunile de deputat în parlament și membru al Partidului comuniștilor.

Dacă în Moldova ar exista propria carte a recordurilor, Vladimir Voronin cu siguranță ar ajunge în ea. Nu doar ca de două ori președinte al Republicii Moldova, dar și ca persoană care a deținut funcția de președinte al unui partid politic cea mai îndelungată perioadă. Voronin se află în fruntea PCRM peste 28 de ani. Cine va fi succesorul lui vom afla la congresul extraordinar al partidului, data căruia a fost fixată simbolic pe 7 noiembrie – cu ocazia aniversării Revoluției din octombrie.

Voronin însuși spune că nu are un succesor, și recent le-a propus cetățenilor să înainteze ei înșiși o candidatură pentru funcția de președinte PCRM. În principiu, comuniștii nu prea au din ce alege. Toți cei care în diferiți ani au fost numiți potențiali continuatori ai cauzei lui Vladimir Voronin în funcția de lider al partidului (fiul său Oleg Voronin, Iurie Muntean, Igor Dodon, Artur Reșetnicov etc.) demult nu mai fac parte din formațiune. De la comuniști a plecat, practic, tot tineretul promițător. Unii, cum ar fi “tinerii comuniști ai lui Tcaciuc”, au fost alungați din PCRM din cauza lipsei de motivație de a se afla la conducerea partidului care nu avea nici măcar o mică parte din putere. Cineva a plecat de bună voie – din cauza inutilității politice după ce PCRM s-a transformat într-un outsider politic, și obținerii unei angajări bazate pe granturile străine. Mai pe scurt, nu face să ne așteptăm că doritorii de a deveni noul președinte al Partidului comuniștilor vor face coadă pentru a ocupa postul.

“Cred că noul lider PCRM va deveni persoana pe care o va indica însuși Vladimir Voronin, dar candidaturile cele mai posibile ar fi Oleg Reidman, Constantin Starîș sau Elena Bodnarenco – la moment, cele mai cunoscute figuri în partid ”, - crede politologul Vitalii Andrievschii.

Însă oricine va deveni pe 7 noiembrie noul președinte al partidului, el va trebui să fie un “manager anticriză” și să decidă urgent cum poate fi salvat proiectul politic care trage să moară. Desigur, el ar putea deveni încă un “cap vorbitor”, dar atunci actuala revenire a Partidului comuniștilor pe “eșichierul politic” va fi ultima, și PCRM va trece definitiv în șirul partidelor mici, care există doar formal, în perioada dintre campaniile electorale se află în anabioză, iar la alegeri obțin rezultate deprimante.

Cel mai verosimil scenariu anticriză ar putea fi fuziunea definitivă a Partidului comuniștilor cu cel al socialiștilor, cu care în anticipate PCRM a format un bloc și în parlament a creat o fracțiune comună. Dacă ar fi să-l credem pe președintele PSRM Igor Dodon, în PCRM există oameni dispuși să accepte această opțiune.

“L-am auzit pe Constantin Starîș, este secretarul PCRM pe ideologie , de multe ori el a spus că după alegeri trebuie să ne unim. Eu cred că dacă ei vor lua această decizie și vor fi gata, noi putem discuta. Și putem crea un partid unic, puternic, dacă e nevoie – o forță politică nouă ”, - a declarat Dodon pe 7 septembrie în emisiunea “Интервью недели” de la postul TV “Primul în Moldova”.

Dar dacă reieșim din poziția publică a lui Vladimir Voronin, în PCRM sau există un grup de conservatori – adversari ai ideii unirii, sau comuniștii pur și simplu negociază. Oricum ar fi, într-o emisiune radiofonică la Sputnik-Молдова actualul președinte al Partidului comuniștilor a spus că e prematur să se vorbească despre o fuziune, că “noi avem o ideologie – marxism-leninismul, da ei nu au”, că “ noi am mers în alegeri nu împreună, ci cu voi , de aceea nu ne putem uni pentru a face din două partide unul singur ” și că “formarea unui partid nou necesită mult timp și ridică multe semne de întrebare – cu privire la condițiile și principiile necesare, pe care va fi format acest partid, ce fel de ideologie va avea, ce relații vor exista între membrii PCRM și PSRM, cum vor primi alegătorii această decizie ”.

“Odată și odată ei vor ajunge la această unire cu socialiștii. Măcar și pentru că după plecarea lui Voronin din primele roluri va apare problema finanțării PCRM. Voronin obținea niște bani pentru finanțarea partidului, dar îi va putea oare căpăta și noul președinte al partidului? Da așa, după ce unirea cu PSRM va avea loc, funcția de lider al PCRM va garanta un loc în organele de conducere ale partidului unit. De aceea fiecare dintre potențialii candidați la funcția de președinte al partidului va încerca să se manifeste în ajunul congresului din noiembrie, și să-și asigure sprijinul ”, - crede politologul V.Andrievschii.

“Partidul Nostru”: cum s-o iei de la început

Pe 2 septembrie, așa cum a promis, Renato Usatîi a demisionat din funcția de primar de Bălți. Împreună cu el, după cum a anunțat Renato Usatîi, ar trebui să plece și consilierii municipali ai “Partidului Nostru”. “Întotdeauna trebuie să pleci cu capul sus și să nu permiți nimănui să te acuze că te ții de putere”, a declarat Usatîi.

Conform versiunii oficiale, decizia liderului “Partidului nostru” de a părăsi demonstrativ biroul de primar a fost condiționată de obidă. Pentru primarul de Bălți anticipatele curente trebuiau să devină o răzbunare. Renato Usatîi se și vedea în parlament pe post de “forța a treia” și mult înaintea scrutinului din 11 iulie a sonorizat condițiile bunăvoinței sale postelectorale la formarea coaliției de guvernare: MAI, Ministerul sănătății, Ministerul agriculturii. Însă conform totalurilor alegerilor anticipate “Partidul nostru” nu numai că a obținut doar 4,1% pe țară, dar a și pierdut alegerile în Bălții ”natali”, unde blocul comuniștilor și socialiștilor a acumulat 40,17%, PAS - 27,34%, iar blocul lui Usatîi doar 22,69%.

Imediat după calcularea năucitoare pentru el a voturilor, Renato Usatîi a declarat că nu mai vrea să conducă orașul care “a crezut nu politica faptelor concrete, da niște falsuri”. De altfel, Usatîi s-a condus nu numai de obidă, ci și de considerente pragmatice. Primul - ”nerecunoscătorul” Bălți în care, potrivit lui, în anii aflării sale la primărie au fost investiți peste 50 mln. de lei, inclusiv mijloace proprii (Usatîi a declarat că a împrumutat 200 mii de euro pentru a termina proiectele începute), s-a dovedit a fi o investiție dezastruoasă, și el ca businessman veritabil s-a grăbit să scape de proiectul nerentabil. Al doilea – potrivit canalelor telegram, după alegerile anticipate liderul “Partidului nostru” s-a pomenit datornic: banii pentru campanie i-au fost împrumutați de “un grup de persoane serioase” dintre procurori, care contau pe aceea, că “Partidul nostru” va accede la putere, dar PN a pierdut alegerile. Evident, nu-i mai arde de problemele capitalei nordice.

După ce a scăpat de balastul inutil al primăriei, Renato Usatîi a decis să o ia de la început și să-și reformeze radical partidul. Într-o conferință de presă, el s-a lamentat că la un moment dat el pur și simplu nu a mai avut timp pentru treburile partidului: orașul Bălți îi cerea prea multe resurse și atenție. Dar acum are în față un scop nou – alegerile generale locale din a. 2023. Pregătindu-se pentru ele, Usatîi intenționează să reformeze radical organizațiile primare ale ”Partidului nostru” și de-facto să re-creeze formațiunea politică.

Experții cred că e prea devreme să fie îngropat PN, care mai are anumite perspective: ratingul președintei Maia Sandu și a partidului ”Acțiune și solidaritate” va scădea pe fondalul acțiunilor necugetate ale actualei guvernări și a evenimentelor de pe piețele mondiale, și cetățenii vor căuta cu cine să-i înlocuiască. Dar pentru a reanima partidul, Usatîi trebuie să facă ceva deosebit. Spre exemplu, i se propune să revină la ceea ce îi reușește cel mai bine și ce a stat la baza carierei sale politice – demascări și investigații răsunătoare. În acest scop, crede unul dintre comentatorii politici, Usatîi ar putea crea în partidul său o organizație obștească de investigații, pe care să o conducă tot el.

PAS: congresul învingătorilor

Congresul său extraordinar, preconizat la 28 noiembrie, partidul pro-prezidențial ”Acțiune și solidaritate” îl va desfășura fiind partid de guvernare și forță conducătoare a societății moldovenești. Pentru mult timp oare? – se întreabă chiar și experții loiali, analiștii și foștii parteneri politici.

Și la forul PAS va fi aleasă o nouă conducere a partidului. Relativ nouă. PAS trăiește fără un conducător plenipotențiar încă din 10 decembrie, 2020, după ce președinta aleasă Maia Sandu a părăsit formațiunea (legislația în vigoare îi interzice apartenența politică) și și-a depus împuternicirile de președintă a partidului. Interimatul funcției este asigurat de vicepreședintele partidului Igor Grosu, care este și co-fondatorul formațiunii.

Cel mai probabil, anume el va fi ales, la 28 noiembrie, în funcția de președinte al partidului “Acțiune și solidaritate”. Deși, dacă am crede zvonurilor, pentru poziția de lider luptă activ și Olesea Stamate, Mihail Popșoi, Sergiu Litvinenco, Andrei Spînu. Portalul Realitatea.md a informat, că unii dintre aceștia au și declarat, că la viitorul congres vor candida la funcția de președinte al partidului. Tot conform zvonurilor, Igor Grosu este în mare contradicție cu unul dintre actualii săi colegi și va face tot posibilul pentru a nu admite numirea lui repetată în funcția de vicepreședinte PAS și a-l împinge pe poziții secundare.

PLDM: șirul liderilor

Congresul Х extraordinar al Partidului liberal-democrat va fi convocat la 5 decembrie.

În ultimul timp, liberal-democrații nu au noroc la lideri. În a. 2018, în urma unei confruntări dure între aripa “moderată” și cea “radicală” , președinte al partidului a fost ales Tudor Deliu, pe atunci șeful fracțiunii parlamentare PLDM, iar partidul liberal-democrat a devenit oficial partid “unionist” – în documentele de program ale formațiunii a fost inclusă stipularea că “PLDM sprijină aspirațiile unei anumite părți a societății de unire a Moldovei cu România”.

Pe timpul lui Deliu, chiar dacă nu excela, partidul s-a manifestat neașteptat de bine în alegerile locale din a. 2019. Unde mai pui, că după “șocul-2015” au început să renască organizațiile teritoriale ale partidului, numărul lor a crescut de la 9 la 26.

În august, 2020 în conducerea formațiunii s-a mai produs o rocadă – a revenit părintele-fondator al partidului, Vlad Filat, care fusese eliberat anticipat din pușcărie după ce fusese condamnat la 9 ani de detenție pentru trafic de influență și corupție pasivă. “Eu am revenit în politică pentru a termina cele începute ”, - a declarat el de pe ecranele televizoarelor. Cei din PLDM s-au înviorat. “În condițiile în care am lucrat noi, scopul minim a fost să menținem aprinsă flacăra, să-i ținem pe oameni aproape, să le dăm încrederea că totul va fi bine, că PLDM merită să redevină ceea ce a fost altă dată – locomotiva integrării europene”, - a spus Tudor Deliu la congresul IX extraordinar, desfășurat în regim online, și i-a cedat lui Vladimir Filat funcția de președinte.

Însă deja peste opt luni Filat a demisionat din funcția de președinte pe motive de sănătate. Președinte interimar a fost numit vicepreședintele formațiunii, primarul de Leova Alexandru Bujoreanu. Dar PLDM a evoluat nereușit în alegerile prezidențiale din a. 2020 (în primul tur, Tudor Deliu, a fost penultimul din cei opt candidați, cu doar 1,37%) și a refuzat să participe în anticipatele parlamentare. La 1 august Alexandru Bujoreanu a cerut Consiliului politic național al partidului să-l elibereze din funcția de președinte interimar al PLDM, el dorind să se concentreze pe funcțiile sale de primar . În prezent formațiunea este temporar condusă de Iulian David, un alt vicepreședinte al partidului.

Nu se știe cine va veni în fruntea partidului la 5 decembrie, însă la moment acolo nu există lideri puternici. Și dacă Vladimir Filat nu-și va sprijini serios creația politică, PLDM va completa șirul partidelor mici, care hibernează în perioadele dintre campaniile electorale, sau periodic noul lui președinte va ieși cu niște comentarii, prin care va aminti că există un asemenea partid.

PlatformaDA: only Slusari?

“Mlaștină”, - așa a numit actuala stare de lucruri din Platforma “Demnitate și adevăr” Arina Spătaru, ex-deputată și ex-pretendentă la funcția de președintă a partidului, care recent a declarat că părăsește formațiunea.

În principiu, schimbarea liderului PPDA trebuia să se producă încă la 28 februarie – în acea zi era preconizată desfășurarea congresului III și alegerea noii conduceri a formațiunii. Se zvonea intens, că după rezultatul modest, obținut de Andrei Năstase în prezidențialele -2020 (în primul tur el a acumulat doar 3,26% voturi), asupra lui au fost făcute presiuni și din interiorul partidului, dar și de peste hotare, pentru a-l face să cedeze funcția de președinte. Dar Năstase a decis să nu se predea fără luptă. Arina Spătaru, care acum a vorbit cu dispreț despre fostul ei partid, numindu-l ”mlaștină”, urma să pretindă la funcția de președintă a acestuia. Atunci, ea a fost înaintată la această funcție de organizația teritorială Bălți a Platformei ”Demnitate și adevăr”.

Însă în februarie congresul III al partidului nu a avut loc – el a fost transferat pentru o perioadă nedeterminată. Conducerea formațiunii a explicat această decizie prin înăsprirea normelor epidemiologice în perioada pandemiei. Ei, dar la 13 iulie, după eșecul în alegerile parlamentare anticipate, întreaga conducere a PPDA în frunte cu președintele Andrei Năstase și-a anunțat demisia. Interimatul funcției de președinte al formațiunii în asigură vicepreședintele Dinu Plîngău

Posibil, actualul demers al Arinei Spătaru cu ieșirea demonstrativă din Platforma DA și cuvintele ei “decizia de a pleca am luat-o încă în februarie, nu știu de ce am mai rămas în această mlaștină” se referă anume la lupta din culise pentru calitatea de lider al formațiunii. Spătaru a mai sperat la ceva, dar cu trei luni înainte de congres a înțeles că va pierde și a trîntit ușa.

Numele noului președinte al Platformei “Demnitate și Adevăr” va deveni cunoscut la 12 decembrie. Au fost sonorizate diferite nume ale pretendenților, și la sigur înainte de congres ele vor mai varia, dar comentatorii politici cred că, în afară de Andrei Năstase, care își poate păstra funcția, adevăratul candidat ar putea fi fostul vicepreședinte al partidului, Alexandru Slusari – el este cunoscut în țară, are o anumită carismă și relații cu liderii agricoli din regiuni. Cu toate acestea, nu toți membrii partidului susțin această candidatură din cauza lipsei unor cunoștințe profunde și a atracției puternice pentru populism.

PSRM: merită să așteptăm o schimbare a liderului ?

Partidul socialiștilor va închide sezonul congreselor partinice -2021. Congresul extraordinar al lui este preconizat pentru 18 decembrie. Principala lui intrigă – va fi ales președinte același Igor Dodon, sau PSRM se va alege cu un nou lider ?

La finele lui august, Dodon însuși a spus într-un interviu pentru Unimedia , că este încă tînăr pentru a pleca din politică și că va rămîne în ea “cît timp va putea fi de folos cetățenilor simpli, care l-au votat ”. Dar nu a concretizat în ce postură.

Conform declarațiilor recente ale procurorului general Alexandr Stoianoglo, președinta Maia Sandu a cerut Procuraturii generale să deschidă dosare penale pe numele lui Igor Dodon, Zinaida Greceanîi , Vladimir Voronin și alți reprezentanți ai blocului comuniștilor și socialiștilor. Din spusele lui, la una dintre ședințele Consiliului suprem de securitate șefa statului i-a înmînat o listă a persoanelor din care fac parte și reprezentanți ai opoziției, și a cerut insistent ca ei să fie trași la răspundere penală. Așa că, dacă PAS și președinta M. Sandu vor reuși să realizeze combinația cu înlăturarea lui Stoianoglo și numirea unui procuror general loial, s-a anunțat deja cine vor fi primii lui potențiali ”tutelați” .

Unii experți cred că în condițiile în care “în jurul lui se îngustează cercul și procuratura are deja o comandă concretă”, Igor Dodon nu trebuie să supună partidul loviturilor, și că trebuie să cedeze funcția de președinte. După cum s-a exprimat unul dintre interlocutorii noștri, dacă va apărea un “nou procuror general dintre ”oamenii buni”, chiar dacă Dodon nu este vinovat, în rezultatul controalelor unor scheme – aceeași achiziționare a energiei electrice, neapărat vor găsi de ce să se lege și vor iniția dosare penale pe numele său”. Din această cauză, crede el, nu are sens ca în funcția de președintă a partidului să revină Zinaida Greceanîi – numele ei la fel figurează în ”lista Candu”.

În aceste condiții pretendenții probabili la funcția de președinte al PSRM pot fi Vlad Batrîncea sau Corneliu Furculiță. Dar Igor Dodon este o persoană destul de ambițioasă și poate dori să continue lupta pentru putere anume în postura de lider al Partidului socialiștilor. Deocamdată se știe doar, că la viitorul congres al formațiunii conducerea PSRM va suferi “anumite schimbări” și că la congres vor fi anunțate unele “schimbări serioase”.

Xenia Florea

0

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter


Adăuga comentariu

Se împlinește un an de președinție a Maiei Sandu. Evaluați munca ei în această funcție
 X