X 
Transnistria stiri: 1394
Eurovision stiri: 502

Putin, Trump și ”noua ordine mondială”

3 aug. 2018,, 19:00   Externe
12121 0

Portdrapelul jurnalismului financiar britanic, publicația Financial Times, este specializată în cotații, parametri macroeconomici și date financiare, iar despre politică scrie doar dacă în opinia redacției o știre politică concretă influențează viața fiecărui bancher, businessman, comerciant și finanțator.

Recent Financial Times a publicat o asemenea știre și a declarat că „Donald Trump și Vladimir Putin vor să creeze o nouă ordine mondială”.

La subiectul despre faptul cum președinții Rusiei și SUA au putut (în versiunea presei britanice) să demonteze ordinea mondială, pe care un timp îndelungat au edificat-o mai multe generații ale elitei politice americane, vom reveni. Acum are rost să discutăm eterna întrebare: există ori nu în Occident așa-zisele presă liberă și comunitate de experți?

Practic, concomitent cu articolul din Financial Times, portalul politic specializat Politico a plasat materialul „Pasul făcut de Trump spre Putin consolidează noua ordine mondială”, în care se spune cam același lucru ca în textul despre "crearea noii ordini mondiale".

Articolul are aceiași eroi principali, Vladimir Putin și Donald Trump, care (deja în versiunea jurnaliștilor americani) nu doar au "demontat ordinea mondială ", dar au și creat una nouă, care nu este pe placul comunității de experți americane.


Aproape simultan cu publicațiile pomenite mai sus, a văzut lumina zilei un raport la fel de alarmant al centrului analitic Brookings Institution. Conform revistei The Economist, Brookings Institution este "cel mai prestigios centru analitic din SUA", iar dacă și această structură respectabilă publică un material cu titlul „De distrus ordinea mondială liberală. Trump, Putin și alianța transatlantică supusă pericolului”, apar bănuieli că mass-media și comunitățile de experți occidentale utilizează activ așa-numitele ”temnicuri” sau ”însărcinări tehnice”, alcătuite de persoane atît de importante, încît nimeni nu poate refuza să utilizeze ”temnicul”.

Pentru a reda întregul tablou, am putea numi încă niște materiale din presa mondială: „Maeștrii subminării: Trump și Putin, deciși să distrugă ordinea mondială existentă” — este titlul unui material din Globe and Mail, lider printre ziare în Canada. „Trump reorganizează ordinea mondială” — anunță ziarul britanic The Guardian, însă în text îi critică și pe Trump, și pe Putin.

Lista ar mai putea fi prelungită, mai ales dacă includem și cazurile în care teza privind moartea ordinii mondiale și înlocuirea ei cu o ordine mondială antiliberală nu a fost evidențiată în titlu, ci doar citată sau pomenită în textul articolului sau în reportajele unor televiziuni ca CNN.

Un segment foarte influent al elitei politice americane (sau chiar supranaționale), cu utilizarea literalmente a tuturor mijloacelor media și a resurselor de experți, încearcă foarte insistent să transmită publicului-țintă din Occident o anumită idee importantă care, ținînd cont de frenezia dezvăluirilor anti-Putin și anti -Trump, provoacă elitei supranaționale din Occident senzația de groază existențială.

Învinuirile aduse lui Putin, Trump și Xi (Jinping – n.red.) pot fi adunate într-un mozaic interesant al ”punctelor nevralgice”, a căror apăsare provoacă reacția foarte negativă a comanditarilor și sponsorilor mass-mediei influente și a centrelor de experți. Spre exemplu, îi neliniștește mult faptul că toți liderii nominalizați optează pentru o suveranitate națională nelimitată, în timp ce "ordinea mondială", pe care ei o demontează, presupunea niște restricții serioase ale suveranității oricărui stat, inclusiv a SUA. Mai mult, suveranitatea era limitată nu numai (și nu atît) de niște convenții internaționale sau decizii ale ONU, ci de o întreagă cohortă de conducători nealeși ai unor ONG-uri, de activiștii-oligarhi precum George Soros și structuri de genul FMI — cu toții se puteau implica în treburile suverane ale altor state, iar orice încercări de a le încurca să o facă imediat excludeau din ”lumea civilizată” țări întregi sau anumiți politicieni, fapt ce însemna o apropiată ”revoluție colorată” sau exterminare fizică.

Lui Putin, Trump și Xi la fel li se impută un realism politic adus la nivelul filozofiei geopolitice dominante. Pentru adepții vechii ordini mondiale era important sentimentul că ei formează nu doar cel mai influent și puternic grup de influență politică supranațională. E suficient să vedem ”umplutura” ideologică a discursurilor lui George Soros, Hillary Clinton, chiar și al lui Bill Gates, ca să înțelegem clar dorința lor de a se vedea nu doar o elită supranațională, dar o castă de ”progresori”, care, cu o mînă de fier, conduc popoarele întunecate ale planetei spre fericirea comună — sub conducerea personală a ”progresorilor” liberali, în a căror ideologie, de facto, nu a mai rămas nimic din adevăratul liberalism.

Dacă Trump sau Putin vorbesc deschis despre existența fenomenului numit ”interes național” și despre disponibilitatea lor de a negocia cu cei de care îi despart divergențele ideologice, ei distrug cadrul "progresor" în care sistemul politic mondial a fost închis după încheierea războiului rece.

Textele ”progresorilor” înfuriați conțin un reproș deosebit de amar la adresa președintelui SUA, care, prin comportamentul său, a arătat că ordinea mondială neoliberală s-a prăbușit chiar și în patria ei — adică la Washington.

De altfel, pentru analiștii pragmatici sfîrșitul ”ordinii mondiale liberal-progresoare” era previzibil. Cu mult înainte de summitul de la Helsinki, profesorul Hal Brands (columnistul Agenției Bloomberg și autorul excelentei cărți „Strategia americană în epoca lui Trump") constata cu tristețe:

„Noul scop al strategiei americane nu va fi integrarea marilor state concurente într-o ordine mondială cu adevărat globală. Scopul va fi protejarea sistemului internațional existent, care este unul de succes, însă incomplet, de încercările de a-l devasta. E greu să accepți această concluzie, deoarece ea contravine dur optimismului enorm caracteristic erei de după sfîrșitul războiului rece.”

Concluzia este într-adevăr amară, însă doar pentru cei cărora le erau pe plac "globalizarea conform manualelor lui Soros" sau "sfîrșitul istoriei potrivit lui Fukuyama". Pentru toți ceilalți pămînteni este o știre foarte bună. Sfîrșitul istoriei, despre care ni s-a vorbit foarte mult, s-a dovedit a fi doar sfîrșitul ”ordinii mondiale liberale”. Istoria nu s-a încheiat aici, ne așteaptă încă multe lucruri interesante.

Ivan Danilov

0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Ce părere aveți despre inițiativa președintelui Franței, Emmanuel Macron, de a deschide în următoarele luni o misiune permanentă de apărare la Chișinău?