TEMELE PRINCIPALE Toate Știrile

mai multeminimizează

Prima rundă. Dosarele candidaților la președinție. Partea 2

(Continuare. Începutul - la 09.10.2020)

Continuăm să facem cunoștință cu candidații la funcția de șef al statului în alegerile din 1 noiembrie. De această dată în cursă participă 8 persoane.

Igor Dodon – nr.4 în buletinul de vot

45 de ani. Actualul președinte. Candidează independent. Sloganul electoral : “Împreună vom obține succes!”.

Igor Dodon a intrat în campania electorală în ziua, în care biserica îl cinstea pe Sf. binecredincios cneaz Igor. Președintele în acțiune și adepții săi au apreciat asta ca pe un semn bun.


Biografia

Igor Dodon este doctor în economie. Are trei diplome de studii superioare. Și-a început activitatea de muncă ca economist. A activat la Bursa de valori a Moldovei, a fost președintele Depozitarului național al valorilor mobiliare, președintele Bursei universale de mărfuri a Moldovei (anii 2003-2005 ).

În mai, 2005 și-a început activitatea în guvern – a fost confirmat ministru-adjunct al economiei și comerțului. Concomitent, reprezenta guvernul în acordul investițional “Privind Portul liber internațional Giurgiulești ”. În toamna a. 2006 a devenit ministru al economiei și comerțului, iar în martie, 2008 - și prim viceprim-ministru”.

În a. 2009 și 2010a fost ales deputat în parlament pe listele Partidului comuniștilor. Ce-i drept, membru de partid a devenit abia în martie,20010. În iunie, 2011PCRM l-a înaintat candidat la funcția de primar general al capitalei. Se zvonea pe atunci: de frică că devenind primar Dodon își va întări pozițiile în partid, conducerea PSRM și-a ”turnat”, în cele din urmă, candidatul, și în turul doi acesta a cedat în fața lui Dorin Chirtoacă cu diferența de doar 1%.

În noiembrie, 2011 Igor Dodon împreună cu Zinaida Greceanîi și Veronica Abramciuc părăsește fracțiunea PCRM. La 18 decembrie, 2011 Congresul Х al Partidului socialiștilor îl alege pe Dodon președinte al formațiunii, funcție în care s-a aflat pînă la victoria din prezidențialele – 2016.

În toamna a.2016 Partidul socialiștilor și-a înaintat candidatul la funcția de președinte. La 13 noiembrie, 2016 Igor Dodon obține victorie în turul doi cu rezultatul 52,11%, devenind al treilea șef de stat ales de întregul popor. Dodon este cel mai tînăr președinte al Republicii Moldova – a ocupat funcția dată la 41 de ani. În plus, el a devenit primul președinte de țară din lăstarii tineri ai politicienilor moldoveni. Toți predecesorii săi ieșiseră din nomenclatura sovietică de partid.

Bunăstarea candidatului

Conform declarației de venit și avere, prezentată CEC, în ultimii doi ani familia actualului președinte a obținut un venit de peste 1,2 mln. lei. Dacă însuși candidatul a indicat în declarație că e ridicat un salariu de 416 921, apoi salariul soției sale, care activează la compania Exclusiv Media, a constituit în această perioadă 784 290 lei.

Familia Dodon deține în proprietate o casă de locuit la Chișinău, cu suprafața de 442,8 m.p., cumpărată în a. 2013 și care costă 2,1 mln.lei, și un teren de șase ari în valoare de 451 985 lei. Igor Dodon a mai indicat în declarația sa, că achită un credit de 1 477 000, luat în a. 2013 cu o dobîndă anuală de 8%, termenul de rambursare al căruia este a.2028 .

Violeta Ivanov – nr.5 în buletinul de vot

53 de ani. Candidata partidului ”Șor”. Sloganul electoral: “Moldove merită schimbări !”.

Ilan Șor, liderul partidului care a înaintat-o, a blagoslovit victoria Violetei Ivanov. Pentru că în patrie are anumite probleme penale, președintele partidului ”în numele său” se află de mult timp peste hotare, de aceea candidata la președinție a fost blagoslovită de ”holograma” acestuia . Așa a botezat presa apariția lui Ilan Șor în regim online

Biografia

Înainte de a veni în politică, viața Violetei Ivanov a ținut de ecologie.

Din a. 1989 a activat la Departamentul protecție a mediului ambiant, a fost specialist principal la Agenția ecologică Chișinău. Apoi a trecut la Ministerul ecologiei, unde a ocupat funcțiile de șefă a departamentului expertize de mediu și cea de șefă a Direcției principale pentru politica de mediu și integrare europeană. În noiembrie, 2007 a fost numită viceministra mediului. Iar în februarie, 2008 devine ministra mediului și resurselor naturale.

Partidul comuniștilor i-a deschis calea în politică. În a.2009, 2010 și ea devenea deputată pe listele acestui partid. În decembrie, 2014 devine membră a Comitetului politic executiv al CC al PCRM și președintă a fracțiunii parlamentare a formațiunii politice. Dar peste un an (în decembrie, 2015) pleacă de la comuniști.

Pe atunci țara se afla într-o criză profundă: valul protestelor anti-oligarhice creștea, alianța aflată la guvernare s-a destrămat, forțele anti-oligarhice unite asaltau parlamentul, iar președintele Nicolae Timofti a refuzat să-l numească pe Vladimir Plahotniuc candidat la funcția de prim-ministru. Fiind sprijinit de Washington, Plahotniuc formează în grabă o nouă majoritate parlamentară, care a fost numită atunci ”coaliția monstruoasă”. Din ea făceau parte și 14 deputați care au părăsit fracțiunea PCRM, inclusiv Violeta Ivanov.

În a. 2017 comuniștii-scizioniști au aderat la Partidul democrat. Anume pe listele PDM Violeta Ivanov a devenit deputată în actualul parlament, însă deja în mai,curent ea a plecat de la democrați și a aderat la fracțiunea parlamentară a partidului ”Șor”.

Bunăstarea candidatei

În a. 2016 presa publica imaginile apărute pe rețelele sociale, în care mezina familiei Ivanov – Margareta – se afișa într-un automobil de lux, blănuri, vestimentație de brand și cu poșetele unor branduri cu renume mondial. Atunci Violeta Ivanov declarase, că fiica ei nu posedă obiectele de lux, imaginile cărora le publicase, - le-a luat doar pentru a se lăuda. Ivanov a declarat că familia locuiește într-un apartament și nu are nici casă, nici automobil de lux. Și a mai menționat, că întreaga ei avere este indicată în declarație.

Însă publicația Ziarul de gardă a descoperit că familia deputatei Ivanov a construit o casă cu două etaje la Chișinău. Conform actelor, proprietara terenului pe care se află casa, este mezina familiei. În plus, potrivit datelor ZdG, în Chișinău familia deputatei timp de peste 10 ani gestiona două terenuri arendate de la primărie și utilizate pe post de parcări.

În actuala declarație pentru anii 2018-2019, prezentată CEC de Violeta Ivanov, toate acestea lipsesc. Candidata partidului ”Șor” a indicat doar salariul său oficial, apartamentul și banii din cont. Conform documentului, în ultimii doi ani deputata Violeta Ivanov a ridicat o remunerare ceva mai mare de 400 mii lei (327 mii – salariu, 74 mii – indemnizații și despăgubiri ).

Soțul ei, în aceiași perioadă, a obținut de la companiile “Balkan Pharmaceuticals” și “Ionel Ivanov” un venit de 435 mii lei. Candidata partidului ”Șor” a indicat, că posedă un singur apartament cu suprafața de 98 m.p. în valoare de 445 mii lei, cumpărat în a.2017. Presa scrie că în afară de casă, din declarația Violetei Ivanov au dispărut în mod miraculos automobilul BMW și o motocicletă, declarate anterior. În total, pe cele șase conturi ale cuplului Ivanov se păstrează 524 mii lei.

Maia Sandu - nr.6 în buletinul de vot

48 de ani. Ex-premier. Președinta Partidului ”Acțiune și Solidaritate”. Sloganul electoral: “A venit timpul oamenilor buni !”.

În actualele alegeri, Maia Sandu vrea să se revanșeze pentru pierderea alegerilor de acum patru ani. Lidera PAS este convinsă că trebuie să devină următorul președinte al țării. Încă în vară, echipa ei a lansat ideea, că dacă Sandu pierde actuala cursă prezidențială, înseamnă că alegerile au fost falsificate.

Biografia

Maia Sandu a devenit cunoscută publicului larg în a. 2012, după ce ea, consilierul directorului executiv al Băncii mondiale, a revenit special din SUA pentru a fi numită ministra educației.

Pentru premierul de atunci Vladimir Filat, care ”s-a fript” cu miniștrii PLDM Mihail Șleahtițchii (ministrul educației) și Alexei Roibu (șef la MAI), era o mișcare de imagine. Filat a mers demonstrativ pe ”drumul georgian”, foarte popular pe atunci – a numit la educație și la interne nespecialiști, persoane care nu au avut de-a face cu sferele, în fruntea cărora au fost numite.

O astfel de persoană a fost Maia Sandu, despre care atunci se vorbea ca despre un manager tipic, în sensul american al termenului. Adică, o persoană care se conduce de principiul “zis și făcut”. Iar FMI și Banca mondială au pus o sarcină concretă în sfera educației – implementarea reformei și reducerea maximă a școlilor incomplete (în special sătești), “optimizarea” corpului didactic și reducerea cheltuielilor pentru educație. În trei ani de activitate, ministra Maia Sandu a închis 113 școli.

Înainte de a îndeplini această “misiune”, ea a fost consilierul și adjunctul unui șef de Direcție la Ministerul economiei, economista reprezentanței Băncii mondiale în Moldova, director ul Departamentului politici macroeconomice și programe de dezvoltare la Ministerul economiei, coordonator de programe la Programul de dezvoltare ONU în Moldova, consilier al directorului executiv al Băncii mondiale la Washington.

Cariera ei politică a început în septembrie, 2014 – cu declarația că intră în PLDM. Dar să se afirme cu adevărat și să devină unul din liderii dreptei a ajutat-o mișcarea protestatară din anii 2015-2016. Nu, ea nu a stat ”pe baricade”, ca Andrei Năstase. Însă anume în această perioadă și anume pentru ea a început construirea unui nou proiect politic proeuropean. Politologii spunea pe atunci, că acesta nu este un pas spontan, și nici rezultatul unui ”brainstorming” al grupului de inițiativă al doamnei Sandu , ci o elaborare străină bine pusă la punct, și că în spatele proiectului politic Maia Sandu stau strategi politici de peste hotare.

Se spune că în timpul prezidențialelor din a.2016 partenerii străini au făcut tot posibilul să-l scoată pe Andrei Năstase din cursa electorală, pentru ca Maia Sandu să fie unicul candidat la președinție din partea opoziției de dreapta. Totuși, lidera PAS a pierdut atunci în turul doi al alegerilor prezidențiale .

La 8 iunie, 2019 după crearea coaliției situative PSRM - blocul ACUM (tot sub presiunea partenerilor externi), Maia Sandu a devenit cel de-al 13-lea premier al Republicii Moldova. Nu s-a aflat în această funcție nici o jumătate de an. În opinia jurnalistului și publicistului Valeriu Reniță, Sandu a cedat puterea și a părăsit funcția de șef al cabinetului de miniștri ( prin provocarea adoptării amendamentelor constituționale privind numirea și revocarea procurorului general ocolind parlamentul) “pentru că a dat de greu”.

În actualele alegeri Maia Sandu face a doua încercare de a ocupa fotoliul de președinte.

Bunăstarea candidatei

Maia Sandu se poziționează ca un politician modest cu necesități modeste. “Eu cheltuiesc 5-6 mii de lei, nu ridic un salariu de la partid și trăiesc din ultimele economii”, - a declarat ea recent în emisia unui post TV. În replică, expertul politic Vitalie Catană a menționat într-o analiză pentru portalul politics.md , că Maia Sandu nu este deloc acel politician modest din popor, în care încearcă să se erijeze. Și că de fapt cheltuiește sume mult mai mari, dar pe care le achită alte persoane și organizații.

Așa sau altfel, în actuala sa declarație transmisă CEC, candidata PAS a indicat, că în funcția de prim-ministră a obținut un venit de 111 786 lei. Alți 50 335 lei – ca deputată în parlament. În declarația sa mai este indicat un onorariu de 500 RON pentru participarea o conferință și procente bancare în sumă de 930 dolari.

Fosta șefă de cabinet are un apartament cu suprafața de 74,5 m.p. în valoare de 440,1 mii lei, cumpărat în a. 2003, și un automobil Toyota RAV4 produs în a.2007 și cumpărat în a. 2012 cu 170 mii lei. Maia Sandu a arătat că în conturi bancare mai are 24 270 dolari SUA într-o bancă americană și 1000 lei într-o bancă din Moldova.

Octavian Țîcu – nr.7 în buletinul de vot

48 de ani. Fost boxer profesionist. Președintele Partidului unității naționale. Sloganul electoral: “Președintele care unește”.

La lansarea în cursa electorală, Octavian Țîcu a declarat că el și echipa sa vor face tot ce le stă în puteri pentru a obține fotoliul de președinte. Drept că alegerile de anul trecut ale primarului general cu rezultatul 4,76% nu prea insuflă optimism.

Biografia

Octavian Țîcu este istoric de profesie, doctor în științe istorice. Fost pugilist, de șapte ori campion al Moldovei, participant la Jocurile Olimpice din Atlanta, 1996.

În a. 2001 a început activitatea de conferențiar la Universitatea de stat din Moldova. În a.2002 devine șeful catedrei istorie modernă și științe politice de la ULIM. Este cunoscut pentru viziunile sale unioniste radicale. A fost membru al comisiei de studiere li apreciere a regimului totalitar comunist în RM, create de Ghimpu. În a. 2010 președintele interimar Mihai Ghimpu l-a decorat cu medalia “Meritul Civic” .

În a. 2013 Octavian Țîcu timp de trei luni s-a aflat în fruntea Ministerului tineret și sport – numit fiind în această funcție conform cotei Partidului liberal. Însă deja în mai, cu venirea guvernului Leancă, funcția dată a fost ocupată de liberal-democratul Octavian Bodișteanu . Țîcu a declarat că deține materiale compromițătoare despre succesorul său și l-a învinuit pe Bodișteanu de implicare în scheme frauduloase, în timp ce era viceministru.

În a. 2015 și-a continuat cariera politică în echipa lui Iurie Leancă, a făcut parte din grupul de inițiativă pentru crearea Partidului popular european – proiectul politic al ex-premierului, inițiat de acesta după plecarea din PLDM. În vara a. 2015 participă, din partea blocului electoral “Platforma populară europeană din Moldova – Iurie Leancă”, în alegerile locale de la Ungheni, însă în scurt timp părăsește partidul și își depune mandatul de consilier din cauza divergențelor cu foștii colegi de partid și a nemulțumirii față de modalitatea creării coaliției la nivel național.

În parlamentarele din a. 2019 Octavian Țîcu a candidat din partea blocului ACUM – în circumscripția națională, dar și în cea uninominală nr.16 ( Ungheni). A devenit deputat pe lista partidului și a intrat în fracțiunea PPDA. Dar în septembrie,2019 a declarat că părăsește fracțiunea din cauza creării coaliției cu PSRM și că intenționează să candideze pentru fotoliul de primar general al capitalei. În decembrie,2019 la congresul extraordinar al Partidului unității naționale (anterior cunoscut ca partidul Băsescu-Șalaru) este ales președinte al formațiunii.

Bunăstarea candidatului

Conform declarației despre venituri și avere, în ultimii doi ani Octavian Țîcu a obținut venituri din mai multe surse: 101 777 – salariul de deputat (din februarie,2019), 188 190 din activitatea de conferențiar la ULIM, încă 675 623 din activitatea științifică și de creație.

Familia Țîcu are în proprietate un apartament cu suprafața de 128,3 m.p. în valoare de 739,5 mii lei, cumpărat în a. 2015 și un automobil Ford Focus produs în a.2017 și cumpărat în 2018 cu 214,5 mii lei. Candidatul a mai indicat că are patru conturi bancare în care se păstrează 27 mii lei și 9,7 mii euro.

Dorin Chirtoacă – nr.8 în buletinul de vot

42 de ani. Președinte al Partidului liberal. Sloganul electoral : “Toti pentru Unire si Unirea pentru Toți!”.

Campania electorală candidatul blocului “Unirea” a început-o… cu testul COVID-19. Din spusele lui Dorin Chirtoacă, în ajun, seara, el a aflat că unul dintre camarazii cu care a muncit la colectarea semnăturilor și depunerea actelor la CEC a fost testat pozitiv la coronavirus, de aceea a doua zi de dimineață a mers să facă testul. “Eu am învins CEC. Vom învinge și COVID. Îl vom învinge pe Dodon și vom face unirea ”, - a scris Chirtoacă pe rețelele sociale după ce a făcut toate procedurile.

Biografia

De trei ori (în a. 2007, 2011 și 2015) a învins în alegerile primarului de Chișinău. Drept că, dacă în a.2007 a fost o victorie adevărată și cinstită – un vot de protest , rezultatele alegerilor din anii 2011 și 2015 au ridicat multe semne de întrebare, - se spune că ar fi rezultatul înțelegerilor din interiorul coalițiilor.

Dorin Chirtoacă și-a început activitatea de muncă la televiziunea română: în 2001-2003 a fost redactorul emisiunii de divertisment “Surprize, surprize”. Între anii 2003-a fost coordonatorul proiect ului“Alegeri libere și presa liberă” al Comitetului Helsinki pentru drepturile omului în RM. În a.2005 a activat ca manager “Аnda” S.R.L.

În politică a intrat în a. 2004, devenind adjunctul moșului său Mihai Ghimpu, pe atunci lider al Partidului reformelor, redenumit ulterior Partidul liberal. S-a pronunțat pentru închiderea posturilor de radio de limbă rusă și interzicerea publicității stradale în limba rusă.

Prima încercare de a deveni primar general de Chișinău a făcut-o în alegerile locale din a.2005. Atunci orășenii au avut patru tentative de a alege un nou primar. Chirtoacă ocupa locurile 2-3, dar pentru că prezența la urne era mai puțin de 1/3, la Chișinău alegerile locale-2005 nu au fost validate. În a. 2007 Dorin Chirtoacă ocupă pentru prima oară fotoliul de edil al capitalei. Grație înțelegerilor de coaliție și protecției moșului, el a administrat municipiul timp de 10 ani.

Dar în a.2017 relațiile în interiorul coaliției, aflate la guvernare, au început să se deterioreze rapid. În mai, 2017 Dorin Chirtoacă este reținut de ofițerii Centrului național anticorupție în dosarul privind parcările cu plată, și plasat în arest la domiciliu. În noiembrie, 2017 la Chișinău s-a desfășurat un referendum local privind demiterea lui Chirtoacă, dar din cauza absenteismului acesta nu a fost validat. Totuși, primarului general nu i s-a mai permis să activeze, și la 16 februarie, 2018 el a demisionat, cu un an și jumătate înainte de a-i expira mandatul.

În alegerile locale din a.2019 Dorin Chirtoacă a încercat să ocupe fotoliul de edil pentru a patra oară, dar a acumulat doar 10,15% din voturi. În martie, curent a încercat să treacă în parlament la alegerile locale noi din circumscripția uninominală nr. 38 (Hîncești), dar a acumulat doar 346 voturi, fiind plasat pe ultimul loc. Din 1 decembrie,2018 este președintele Partidului liberal.

Bunăstarea candidatului

În declarația depusă la CEC Dorin Chirtoacă a indicat, că în anii 2018-2019 a ridicat 236 186 lei – salariul de primar general de Chișinău, 54 mii – fiind consilier politic și 161 300 ca președinte al Partidului liberal.

Are în proprietate o casă cu suprafața de 243,4 m.p. în valoare de 778 189 lei (moștenită în a. 2014), un apartament cu suprafața de 71,8 m.p. evaluat la prețul de 500 mii lei (cumpărat în a. 2015), trei garaje (moștenite și ele) și încă două clădiri. Mai deține o cotă dintr-un teren de 0,3 ha, evaluat la 525 614 lei. Candidatul blocului Unirea mai are în proprietate două automobile: un BMW produs în a.1997 în valoare de 96 mii lei și un Opel din a.1993 în valoare de 28,4 mii lei, în conturile lui bancare se află 307 mii lei.

Xenia Florea

Urmărește-ne pe Facebook, dacă vrei să afli mai multe

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter


Știrile partenerilor noștri
Mai multe

Sondaj Toate

load