TEMELE PRINCIPALE Toate Știrile

mai multeminimizează

Prima rundă. Dosarele candidaților la președinție

În primul tur al alegerilor prezidențiale din 1 noiembrie se vor confrunta opt candidați. CEC l-a înregistrat totuși pe Octavian Țîcu din partea Partidului Unității Naționale și pe Dorin Chirtoacă din Blocul Electoral Unirea, în listele de subscriere ale cărora anterior au fost găsite anumite încălcări.

Așadar, cinci dintre doritorii de a participa în cursa electorală nu au ajuns la ”start”. Alexandr Calinin, președintele Partidului Regiunilor, Constantin Oboroc, ex-deputat și ex-vicepremier (1990-1992), Ion Costaș, ex-ministru al Apărării (1992) și Serghei Toma, președintele Partidului Muncitorilor au renunțat benevol să mai participe în alegeri.

Toma și Oboroc au recunoscut cinstit că nu au putut aduna numărul necesar de semnături pentru a-și înregistra candidatura. Calinin a declarat că încetează ”campania semnăturilor” din cauza agresiunii fizice și a amenințărilor la adresa membrilor grupului său de inițiativă. Iar Ion Costaș, care cică ar fi adunat 17 000 semnături, a refuzat să le prezinte la CEC pentru că ”aceste alegeri îs ilegale din toate punctele de vedere”.

Un alt candidat eșuat este Andrian Candu, președintele Partidului “Pro Moldova” – CEC nu l-a admis în cursa prezidențialelor din cauza erorilor din listele cu semnături. Adresarea în instanțe nu s-a soldat cu nimic. Curtea Supremă de Justiție a respins contestația liderului “Pro Moldova”.

Renato Usatîi – Nr.1 în buletinul de vot


Are 41 de ani. Este primar al municipiului Bălți. Președinte al ”Partidului Nostru”. Sloganele electorale – ”Eu voi sluji numai poporului meu” și ”Nu vom aștepta primăvara, vom sădi iarna”.

Usatîi este unul dintre cei mai extravaganți politicieni moldoveni. Fostul premier Ion Sturza l-a numit “un băiat nesăbuit cu relații în lumea criminală, care poate provoca haos în Moldova”. Iar rețelele sociale l-au învinuit de plagiat preelectoral pe candidatul la președinție din partea ”Partidului Nostru”. Pentru faptul că Renato Usatîi a ”furat grosolanul”, lozinca electorală a lui Vladimir Zelenschi din alegerile prezidențiale ucrainene, pe care a divizat-o în două părți. În prezidențialele din 2019, Zelenschii a mers cu lozinca ”Primăvara va veni – noi vom sădi. Președintele este slujitorul poporului”.

Biografia

Renato Usatîi a absolvit Facultatea de limbi străine a Universității de stat din Bălți. Fiind student în anul III, începe să activeze la piața de obiecte. În 1999 face voluntariat la Forumul internațional Baltic, unde cunoaște mai mulți politicieni și oameni de afaceri ruși.

Timp de un an a activat supraveghetor la Aeroportul Internațional Chișinău, jumătate de an – ajutor al directorului general Moldatsa, a fost inginer la combinatul de produse alimentare a ÎS ”Calea Ferată a Moldovei”. În 2004, după un conflict cu directorul, a plecat la Moscova. În anul 2005 a devenit președinte ЗАО “ВПТ-НН” (or. Nijnii Novgorod). Această întreprindere cu filiale în orașele Ufa, Kazan și sucursale la Kaliningrad, era unicul furnizor oficial al întreprinderii “Российские железные дороги”, și livra centralizat instrumente din carbură întregii rețele feroviare a FR.

Între anii 2013-2014 a ocupat funcția de vicepreședinte al Uniunii constructorilor de căi ferate din Rusia. A fost căsătorit cu Carolina Tampliza, fiica fostului vicepremier, ministru al Economiei și ministru al Finanțelor Constantin Tampiza (1990-1992).

Pentru prima oară, numele său a devenit cunoscut pe larg în Moldova în anul 2011, pe atunci el controla o mare parte din acțiunile ”Universalbank”, reprezenta interesele noului proprietar al acestei instituții bancare și a început să convoace frecvent conferințe de presă .

În versiunea Procurorului General al RM din acele timpuri, pentru a stopa conflictele în jurul ”Universalbank” fostul proprietar - bancherul rus Gherman Gorbunțov - a decis să-l elimine pe Usatîi. Iar după ce intențiile sale au devenit cunoscute, a fugit la Londra, unde la viața lui a fost făcut un atentat. Statutul de învinuit în dosarul privind atentatul la viața bancherului rus i-a fost atribuit lui Renato Usatîi. Tot el a fost acuzat de furtul pachetului de control al acțiunilor ”Universalbank”. Însă în iunie 2009 procurorii au anulat mandatul de arest pe numele lui Usatîi.

Se spune că pe timpul aflării comuniștilor la putere, Usatîi avea acces în biroul președintelui Vladimir Voronin, unde soluționa problemele businessului. Și era în relații bune cu Vladimir Plahotniuc și Vladimir Filat. Chiar a fost și consilierul premierului Filat. Însă ulterior relațiile lor s-au deteriorat brusc. Năvălind ca o cometă în politica moldovenească în anul 2014, Usatîi a făcut un șir de demascări ale ex-premierului. Spre exemplu, l-a acuzat pe Filat că în alegerile parlamentare ar fi finanțat campania electorală a partidului său din banii furați de la “Banca de Economii”.

Potrivit zvonurilor din acea vreme, cauza certurilor dintre cei doi politicieni a fost calea ferată: chipurile, Usatîi spera că Filat îi va da în concesionare ÎS “Calea Ferată a Moldovei”, iar el o va transmite Căilor Ferate ale Rusiei. Renato Usatîi nu-și ascundea planurile privind CFM. În martie 2014, el a declarat într-un interviu, că a propus autorităților moldovene să transmită Calea Ferată în concesiune, deoarece statul nu are 3-4 mlrd. euro pentru a moderniza ramura. Iar cel mai bun pretendent la acest rol, spunea el, este Calea Ferată a Rusiei, dat fiind că “este unica corporație capabilă să investească și să reanimeze în totalitate Calea ferată a Moldovei”.

Renato Usatîi și în prezent, în calitate de candidat la funcția de președinte, vorbește despre planurile de modernizare a CFM în colaborare cu ”țările vecine”. Însă atunci Vladimir Filat a refuzat să transmită rușilor întreprinderea feroviară moldovenească, el însuși fiind presat. Pe de o parte, la CFM pretindeau românii, pe de altă parte Bruxellesul era împotriva tranzacției cu partea rusă. De atunci drumurile lui Filat și Usatîi s-au despărțit și Filat a devenit principalul ”figurant” în majoritatea dezvăluirilor scandaloase ale politicianului începător Renato Usatîi.

În aprilie 2014 Usatîi a fost ales președinte al Partidului Popular Republican, redenumit apoi în ”Partidul Nostru”. Dar Ministerul Justiției a refuzat să înregistreze formațiunea politică pe motiv că ea nu a organizat un congres în primele două luni după formare. Așa că în alegerile parlamentare din 2014 a fondat o formațiune politică nouă – “Парус” (“Partidul lui Renato Usatîi”). Dar și pe aceasta Ministerul Justiției nu a înregistrat-o. Atunci, pentru a participa în alegeri, Usatîi ”angajează” partidul “Patria” al lui Emilian Ciobu, fost ambasador al Moldovei în România, dar cu trei zile înainte de alegeri “Patria” a fost exclus din cursă – chipurile, pentru folosirea ilegală a finanțării externe.

Peste un an, în alegerile locale din 2015, Renato Usatîi a fost ales primar de Bălți. A fost printre liderii protestelor stradale ”anti-oligarhice” din 2015-2016. Din august 2016 s-a ascuns de justiția moldovenească la Moscova: pe numele lui au fost pornite cauze penale cu privire la fraudă și tentativa de omor a bancherului rus Gherman Gorbunțov. Usatîi le-a numit ”la comandă” și ”politice”. În vara anului 2019 a revenit în Moldova. Conform versiunii oficiale (plasate pe site-ul lui Renato Usatîi) – pentru că ”în rezultatul revoluției ambasadorilor” Plahotniuc a părăsit țara, regimul lui a căzut și a fost instalată puterea nouă”. Conform versiunii neoficiale: la Moscova el figura în mai multe dosare penale. Spre exemplu, privind furtul sumei de 300 mlrd. ruble de la CFR. Iar în anul curent, MAI din FR l-a acuzat pe politicianul moldovean de scoatere din Rusia a sumei de 500 mlrd. ruble. Potrivit anchetatorilor, membrii comunității criminale din care făcea parte și Usatîi, pe parcursul mai multor ani ar fi scos sume impunătoare din Rusia prin intermediul băncilor moldovenești controlate de ei. Însă, în opinia multor experți, principalul motiv pentru revenirea lui Usatîi (dușmanul lui Plahotniuc – după spusele lui) a fost înțelegerile cu Plahotniuc, potrivit cărora Usatîi trebuia să devină principalul demascator al "păcatelor" lui Igor Dodon în ajunul alegerilor parlamentare anticipate, la care miza Plahotniuc. Dovada acestei versiuni este înregistrarea convorbirii telefonice între Usatîi și unul dintre apropiații lui Plahotniuc. Însă viața a luat o altă întorsătură și Renato a ajuns în vizor, intrînd într-o țară în care Plahotniuc nu mai era. Însă eroul nostru s-a orientat repede și s-a declarat aproape principalul luptător cu regimul lui Plahotniuc.

În octombrie 2019 la alegerile generale locale Renato Usatîi a fost reales primar de Bălți.

Bunăstarea candidatului

Chiar dacă la începutul anului curent în emisia postului TV Publika Renato Usatîi susținea că nu are alte venituri lunare, în afară de salariul de 12 mii de lei, el este unul dintre cei mai înstăriți candidați la funcția de președinte. Spre exemplu, anul trecut politicanul și-a cumpărat un automobil Rolls-Royce Cullinan de 365 mii euro.

Conform declarației de venit și avere, prezentate CEC, în anul 2019 primarul de Bălți, Renato Usatîi, a primit un salariu de 23 829 lei (mandatul său a fost confirmat în noiembrie, trecut). 5400 lei i-a primit în urma vinderii cotei din “Euroshow Grup” (postul RU TV). Alte 27 mln. 290 mii ruble rusești au constituit suma obținută prin vinderea a patru mijloace de transport: automobilele Mercedes-Maybach S500 4Matic din 2015, Mercedes-AMG G63 din 2018 și Mercedes-Benz V250 produs în 2018, precum și motocicleta Harley-Davidson produsă în 2017. Alte 3,7 mln. de lei au fost incluse în declarația sa ca ”donații”.

Renato Usatîi este proprietarul a 18 terenuri în Moldova și Rusia, care costă peste 8,8 mln. lei. Mai are în proprietate 10 imobile, majoritatea – în Federația Rusă. Printre acestea – 6 case de locuit cu suprafața de la 60,8 m.p. la 545,9 m.p. și un garaj cu suprafața de 216,1 m.p.

Candidatul ”Partidului Nostru” deține trei modele de ceasuri “Breguet”, cumpărate în anii 2012 și 2019 în valoare totală de 250 mii euro. Pe conturile bancare păstrează cca 6,5 mii de euro, 4,9 mii de dolari și peste 1,1 mln. ruble.

Andrei Năstase – nr. 2 în buletinul de vot

45 de ani. Fondator și lider al partidului “Platforma Demnitate și Adevăr ”. Consilier municipal. Sloganul electoral “ACUM e timpul să spunem DA”.

Este a doua încercare a lui Andrei Năstase să ocupe funcția de președinte. Cu patru ani în urmă el a renunțat la cursă electorală în favoarea candidatei partidului ”Acțiune și Solidaritate” Maia Sandu. Se spunea că a făcut-o în urma presiunilor dure din interiorul țării, dar și din partea partenerilor externi. Din această cauză și politicianul însuși, și partidul său, s-a aflat mult timp în umbra PAS și a liderei acestuia, fapt care a afectat ratingurile Platformei DA.

Biografia

Andrei Năstase și-a început cariera profesională în 1997: trei ani a activat ca ajutor al procurorului-șef la procuratura pentru transporturi. În anii 2000-2002 – director adjunct al companiei publice Air Moldova, care anume în acea perioadă a fost reorganizată în întreprindere mixtă.

După ce Administrația de stat a aviației civile, condusă pe atunci de Victor Țopa, a semnat un contract cu compania “Unistar Ventures Gmbh”, înregistrată în Germania, și aceasta a obținut 49% din acțiunile Air Moldova, guvernului i-au mai rămas 51%.

Atunci cînd, în perioada comuniștilor, a început procesul de judecată dintre “Unistar Ventures Gmbh” și guvernul Republicii Moldova (cazul a ajuns la CEDO), interesele companiei germane au fost reprezentate de avocații Vitalie Nagacevschii și Andrei Năstase.

În paralel cu activitatea în procuratură și la Air Moldova (anii 1999-2002 ), a predat dreptul constituțional și a fost șef de catedră la Academia de muzică, teatru și arte plastice. Între anii 2002 și 2015 a activat ca avocat.

A intrat în politică în 2015 pe valul protestelor antiguvernamentale. În decembrie 2015 a devenit președinte al partidului ”Platforma Demnitate și Adevăr” (DA). A candidat în prezidențialele din a2016, dar și-a retras candidatura în folosul Maiei Sandu. Între anii 2015-2016 a fost în fruntea grupului de inițiativă pentru organizarea unui referendum de modificare a Constituției pentru a alege și revoca președintele prin votul direct al poporului, a restricționa inviolabilitatea parlamentară și a reduce numărul de deputați.

În iunie 2018, la alegerile locale noi, Andrei Năstase a fost ales primar de Chișinău. Însă așa și nu a devenit ”primar pentru un an”: mandatul nu i-a fost validat pe motiv că în ziua scrutinului a făcut agitație electorală pe rețelele de socializare.

După parlamentarele din 2019 a devenit deputat, dar nu pentru mult timp. În iunie anul trecut, după crearea coaliției PSRM-blocul ACUM și confirmarea guvernului Sandu, devine vicepremier și ministru al Afacerilor Interne. La alegerile generale locale din octombrie-noiembrie 2019, a mai încercat o dată să ocupe fotoliul de edil al capitalei, însă a pierdut în fața candidatului PSRM Ion Ceban. Iar în scurt timp a rămas și fără portofoliul ministerial: după ce Maia Sandu a încercat să schimbe procedura de alegere și revocare a procurorului general ocolind parlamentul, guvernul ei a fost demis.

Andrei Năstase a fost primul politician moldovean care și-a anunțat intenția să lupte pentru funcția de președinte în alegerile din 2020. Platforma DA și-a înaintat liderul încă la 1 martie, după ședința Consiliului politic național al partidului.

Averea candidatului

Reieșind din declarația de venituri și avere, anul trecut ministrul Afacerilor Interne Andrei Năstase a ridicat un salariu de 78 272 lei. Alți 50 335 lei au constituit salariul său de deputat și 3 250 lei – cel de consilier municipal.

Salariul soției sale, care activează într-o companie germană (familia lui Năstase s-a stabilit în Germania) în perioada dată a fost de cca157 mii euro, iar indemnizațiile pentru copii – 14 mii euro.

Andrei Năstase are în proprietate 6 terenuri cu suprafața între 0,02 ha și 0,94 ha în satul Mîndrești, Telenești, la Durlești și în comuna Bubueci. În alte două terenuri deține cota de 50%. Valoarea totală a terenurilor depășește suma de 400 mii lei. Candidatul Platformei DA are în proprietate două case – cu suprafața de 156 m.p. în valoare de 2,2 mln. lei (cu o cotă de 50%) și cu suprafața de 77 m.p. în valoare de 35 mii lei. Mai are în proprietate o jumătate dintr-un apartament cu suprafața de 32 m.p. și alte 7 clădiri, inclusiv una nefinisată.

Conform declarației, familia Năstase deține un automobil Volvo XC90 cu anul de producere 2018, cumpărat anul trecut cu 41750 euro și înregistrat în Germania. Și un automobil Nissan Maxima din 2004, cumpărat în 2005 cu 10 000 euro.

Tudor Deliu – Nr. 3 în buletinul de vot

64 de ani. Ex-președinte PLDM. Magistru în drept constituțional și administrativ. Sloganul electoral: “Tudor Deliu. Competent, Curajos, Devotat!”.

Și-a lansat campania electorală în satul natal Malcoci, Ialoveni. A declarat că a decis să candideze la președinție ”pentru că republica, cum o văd eu azi, nu corespunde celei pe care eu aș dori să o transmit copiilor și nepoților, iar hotarele statului nostru nu corespund celor pentru care în 1992 am luptat cu arma în mînă”.

Biografie

În anii 1980, Tudor Deliu preda limba și literatura moldovenească în satele Răzeni și Dănceni din raionul Ialoveni. Între anii 1990-1994 a fost primarul satului Răzeni. În timpul conflictului armat de pe Nistru ocupa funcția de șef al statului major al trupelor de carabinieri. În 1998 și-a început activitatea la Academia administrării publice: ca șef al centrului tehnologii informaționale, profesor la catedra administrare publică și municipală.

În 2007 devine președinte al mișcării social-politice “Pentru Neam și Tară”). Tot atunci candidează independent în alegerile consiliului municipal Chișinău, însă acumulează doar 554 voturi sau 0,26%. În anul următor 2008, aderă la PLDM și în parlamentarele din 2009 accede în parlament pe listele Partidului liberal-democrat. A fost deputat pînă în a. 2019. În 2013 președintele Nicolae Timofti i-a conferit lui Tudor Deliu, profesor superior la Academia administrării publice, ordinul “Gloria Muncii”.

În septembrie 2018, la Congresul VIII extraordinar al PLDM, Tudor Deliu aproape unanim este ales președinte al PLDM, înlocuind-ul în această funcție pe politologul Viorel Cibotaru, ex-ministru al apărării. Anume la acel congres PLDM a decis să se ”reseteze” și să intre în șirul formațiunilor politice unioniste, propovăduind un ”unionism moderat”. În această funcție Tudor Deliu s-a aflat pînă în augustcurent, cînd congresul ordinar al partidului l-a reales în funcția de președinte pe ex-premierul Vladimir Filat, ieșit din închisoare.

Averea candidatului

În declarația sa pentru anii 2018-2019, Tudor Deliu a indicat că, pentru activitatea de deputat, președinte PLDM, profesor la Colegiul ecologic și Academia administrării publice a ridicat un salariu de peste 730 mii lei. Pentru aceiași perioadă el a declarat o pensie în mărime de 229 934 lei, plăți compensatorii ridicate la parlament în sumă de 13,5 mii lei, indemnizație pentru merite deosebite – 2,4 mii lei, indemnizația de veteran al conflictului armat – 3,6 mii și remunerare – 4,16 mii lei.

Candidatul la președinție din partea PLDM este proprietarul a două apartamente pe care le-a evaluat la prețul de 367 mii lei și un garaj. Un apartament de 63,5 m.p. a fost cumpărat în 2010, al doilea - de 31,16 m.p. - în anul 2016. Tudor Deliu mai are un automobil Toyota Avensis, produs în anul 2004 și cumpărat în 2012 cu 5 mii euro.

Xenia Florea

(Va urma la 12.10.2020)

Urmărește-ne pe Odnoklassniki, dacă vrei să afli mai multe

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter


Știrile partenerilor noștri
Mai multe

Sondaj Toate

load