X 
Transnistria stiri: 1392
Eurovision stiri: 502

Dodon vs Chirtoacă. Tehnologii politice «murdare» în ajunul alegerilor

7 oct. 2020,, 18:01   Analitică
28518 4

Procesele judiciare în apărarea onoarei și demnității, în care figurează politicieni de frunte și adversarii lor, se bucură de atenția sporită a societății, chiar dacă aceasta le percepe diferit.

Cred că Igor Dodon a devenit primul președinte moldovean, care utilizează activ dreptul de a-i responsabiliza pe liderii politici, preventiv și în instanță, pentru declarații false și defăimătoare. Și dacă unii cred că unui șef de stat nu-i stă bine să participe la bătălii judiciare, alții se arată convinși că în condițiile utilizării unor tehnologii informativ-politice «murdare», președintele țării este obligat să utilizeze toate mijloacele pentru a-și apăra bunul nume. Experții menționează, că în ultimii ani injectarea informațiilor false în scopul ponegririi imaginii și distrugerii ratingului adversarului politic a devenit unul dintre cele mai comune instrumente în ajunul campaniilor electorale.

Pe post de pîrîți deja au evoluat liderii partidelor de opoziție Renato Usatîi și Andrei Năstase, cererile de defăimare împotriva cărora se află în prezent în instanța de la Chișinău. De anul trecut, durează procesul judiciar dintre soția președintelui Galina Dodon și vicepreședintele parlamentului Mihail Popșoi, care a declarat public despre existența unor dosare penale pe numele primei doamne a țării. Cel mai probabil, o chemare în instanță va primi și liderul liberalilor Dorin Chirtoacă, care anterior a tot difuzat informații false despre locurile unde se odihnește președintele moldovenesc.

Limba lui Chirtoacă îl va aduce în instanță?

Se crede că acțiunile în judecată privind apărarea onoarei, demnității și reputației de afaceri se referă, în fond, la mass-media și la jurnaliștii, publicațiile cărora jignesc și insultă pe cineva. Însă statistica judiciară n-o confirmă : tot mai des pe post de pîrîți în asemenea dosare apar cetățeni și persoane juridice. Totuși, intentarea unei acțiuni de către președintele țării este un caz exclusiv în practica instanțelor judiciare.


La mijlocul lui august, Igor Dodon a anunțat în emisia platformei video ”Președintele răspunde”, că familia sa a plecat la odihnă în Turcia. Șeful statului menționa, că el intenționează să se odihnească la Moscova. Ulterior, liderul PL Dorin Chirtoacă a scris de multe ori pe pagina sa de pe o rețea socială, că Dodon «prin Moscova, tainic, a zburat la mare în Turcia », unde se odihnește familia și apropiații săi, în total 15 persoane. Liberalul a declarat că aceștia cu toții își petrec timpul în vila prezidențială a complexului Maxx Royal din Kemer. «Pentru odihnă el a cheltuit 2 mln. de lei – bugetul anual al unui sat din Moldova », - a scris Chirtoacă. Informația despre vacanța de lux din Turcia pe care, chipurile, și-a permis-o președintele țării și anturajul lui, a fost preluată de unele resurse informaționale și s-a extins în rețea.

La începutul lui septembrie Igor Dodon a cerut preventiv ca Dorin Chirtoacă să răspundă pentru manipularea opiniei publice și declarațiile false privind odihna costisitoare în Turcia. Șeful statului i-a expediat un aviz prealabil, în care se menționează că informațiile publicate în rețea nu corespund adevărului. Plus la asta, «prin diseminarea cu rea voință a informației calomnioase a fost lezată demnitatea și reputația profesională a lui Igor Dodon ». Președintele cere ca Chirtoacă să dezmintă declarația prin publicarea postului respectiv pe rețeaua socială.

Președintele PL a convocat cu această ocazie o conferință de presă, și a anunțat că «Dodon vrea să-l acționeze în judecată». Dorin Chirtoacă a menționat, că a adunat, în publicația sa de pe rețeaua socială, datele din presă și și-a expus părerea în această privință. «Eu am confruntat toate informațiile disponibile, am calculat costurile odihnei în acel loc, și am spus care a fost rezultatul, reieșind din aceste date. Personal, aș fi mers în Turcia pentru a mă convinge că Dodon se află în acel hotel, dar nu am avut această posibilitate», - a spus Chirtoacă.

Așa s-a îndreptățit fostul primar general în fața auditoriului pentru afirmațiile nefondate, însă juridic vorbind nu a dezmințit informațiile false despre odihna președintelui moldovean, și scuze nu a prezentat. Experții explică activitatea sporită a lui Dorin Chirtoacă prin alegerile prezidențiale, în care acesta candidează din partea blocului electoral Unirea. Potrivit lor, injectarea informațiilor defăimătoare false și diseminarea lor ulterioară în spațiul public este o tehnologie politică de hazard, în anumite circumstanțe foarte puternică, care are nevoie de prea puțină veridicitate pentru ca falsul să ”ia foc”.

De-a mija «în tufișuri» și Costa Concordia

Dorin Chirtoacă a mai fost tras la răspundere pentru declarații nefondate, ce lezează onoarea, demnitatea și reputația profesională a oponenților săi politici sau a unor persoane străine, ce nu au tangențe cu activitatea lui. Anterior, i-au fost adesea înaintate pretenții care reieșeau din diseminarea informațiilor care nu corespund realității. Uneori, era vorba despre multiplicarea deliberată a datelor false.

Anul trecut socialistul Ion Ceban i-a cerut fostului primar general și unuia dintre activiștii civici să dezmintă declarațiile denigratoare și să achite prejudicii morale în sumă de 1 leu, care potrivit lui exprimă prețul real al cuvintelor acestora. Ei susțineau, că Ceban a cerut de la constructorii din Chișinău bani pentru a nu le crea piedici în activitatea lor. «Zilele trecute niște «persoane cunoscute » au lansat zvonuri în mass-media. Despre mine, despre proiectele construcțiilor urbane și despre socialiști în general. Ei bine, întrebați fiind direct despre acuzațiile false în adresa mea, ei imediat se ascund ”în tufișuri”. În opinia mea, și folosindu-mă de ocazie amintesc, că e puțin probabil să se găsească cineva care să fi depus declarații și acțiuni contra mafiei din construcții, mai multe ca mine », - a scris Ion Ceban pe pagina sa de pe o rețea socială. Litigiul dintre fostul și actualul primar general va continua în instanța chișinăuiană , unde ambii au fost invitați pentru 21 ianuarie,2021.

Mai mulți politicieni și activiști civici au vorbit, în ultimii ani, despre aceea că Dorin Chirtoacă diseminează deliberat informații false. S-a revoltat, la timpul său, cu această ocazie și Victor Șelin, președintele Partidului social-democrat. Din spusele sale, Chirtoacă provoacă cu regularitate presa la defăimări, folosind în acest scop tehnologii murdare și oferind jurnaliștilor diverse insinuări de bulevard. Una dintre aceste afirmații susținea că Șelin ar deține în proprietate privată 4 hectare de teren în parcul Valea Morilor. Deși de facto teritoriul parcului este în exclusivitate proprietatea statului, nu poate fi privatizat și se află în gestiunea autorităților republicane. «În scopul informării veridice a populației și a mass-mediei » social-democrații au publicat copiile actelor care confirmă faptele expuse.

Preventiv, și activista civică Domnica Cemortan s-a adresat lui Chirtoacă . Pe atunci el fiind edilul capitalei, Cemortan și-a exprimat nemulțumirea de faptul, că în oraș nu există suficiente urne pentru gunoi. În semn de protest, ea a aruncat gunoiul în fața clădirii primăriei. «la început, Domnica Cemortan a scufundat Costa Concordia, acum s-a luat și de primăria Chișinău », - a spus atunci Dorin Chirtoacă. Activista a considerat aceste cuvinte defăimătoare și a expediat un aviz în scris cu privire la intenția de a se adresa în instanță. «Cer scuze dacă am fost înțeles greșit. Trebuie dezmințită informația care lezează onoarea și demnitatea persoanei », - a declarat Chirtoacă, primind avizul.

În același timp, Chirtoacă are experiența inițierii proceselor judiciare privind apărarea propriei reputații. Spre exemplu, încă fiind primar general, el împreună cu fostul lider PL Mihai Ghimpu a acuzat autorii și experții documentarului «Атака на Молдову» de manipulare a faptelor și de calomnie. Postului de televiziune NIT, președintelui PCRM Vladimir Voronin, fostului procuror general Valeriu Gurbulea și ex-directorului SIS Artur Reșetnicov le-a fost intentată o acțiune cu cererea de a achita despăgubiri în sumă de un milion de lei de la fiecare dintre pîrîți - pentru lezarea onoarei și a demnității. În film, drept dovadă, este folosită înregistrarea sonoră a unei convorbiri telefonice dintre Dorin Chirtoacă și un subaltern al său, căruia i se ordonă să nu împiedice gloata care distrugea clădirile președinției și a parlamentului în aprilie, 2009. În instanță, liberalii au pierdut cauza, deși au trecut toate nivelurile, inclusiv Curtea supremă de justiție.

Se mai știe, că acum 10 ani – în perioada în care ambii concurau pentru fotoliul de edil al capitalei - Dorin Chirtoacă l-a dat în judecată pe Igor Dodon. Acesta l-a învinuit de încălcări grave la achiziționarea troleibuzelor. În opinia liberalului, oponentul i-a prejudiciat reputația profesională și onoarea. De aceea Chirtoacă a cerut să-i fie aduse scuze și achitate despăgubiri pentru prejudiciul moral în suma echivalentă costului a 100 de troleibuze noi (cca 12,5 mln.euro). Procesul judiciar continuă și azi.

Imunitatea președintelui a devenit mai flexibilă

Ca regulă, predecesorii lui Igor Dodon se abțineau, pe perioada exercitării mandatului, de la litigii judiciare cu oponenții politici, însă de fiecare dată se pomeneau pe post de pîrîți în dosare de defăimare. Și dacă anterior instanțele moldovenești respingeau cererile de examinare a acțiunilor pe numele șefului statului, pe motiv că acesta se bucură de imunitate, cu ceva ani în urmă Curtea Europeană pentru drepturile omului (CEDO) a opinat altfel. De atunci președintele , la fel ca orice alt cetățean, poate figura ca parte – reclamant sau pîrît – în această categorie de dosare, reieșind din mai multe particularități ale aflării sale în fruntea țării.

Fiind președinte de țară, Vladimir Voronin a susținut adesea, în emisiile unor posturi TV private, că Vitalia Pavlicenco, fosta președintă a Partidului național-liberal, «pornește din structurile CGB-ului ». Pe Serafim Urecheanu el l-a acuzat de «crearea unui sistem mafiot foarte corupt ». Ambii politicieni au depus în instanță cereri privind dezmințirile și achitarea despăgubirilor pentru defăimare: Urechean – în sumă de 1 leu, Pavlicenco – de 500 mii lei. Cu trimitere la imunitatea președintelui, instanța din Moldova nu a admis spre examinare cererile de chemare în judecată. Constituția RM spune, că șeful statului beneficiază de imunitate și «nu poate fi tras la răspundere juridică pentru opiniile exprimate în timpul exercitării mandatului ». Anterior, Curtea Constituțională a explicat, că este vorba despre propriul punct de vedere, opinii și convingeri privind aspecte și evenimente din viața publică.

Politicienii s-au adresat la CEDO, pe motiv că în Moldova le-a fost îngrădit accesul în instanță și dreptul la un proces echitabil. În opinia lor, acuzațiile președintelui au fost deosebit de umilitoare, ele provenind de la o persoană foarte importantă în stat. Ei susțineau că declarațiile contestate pot fi considerate mai degrabă ca afirmații faptice, nu puncte de vedere. La CEDO, guvernul a declarat că președintele și-a exercitat dreptul la libertatea de exprimare, în timp ce imunitatea presupune prevenirea unor pretenții părtinitoare din partea opoziției și asigurarea independenței sale. În opinia autorităților, cuvintele președintelui nu au fost rostite în contextul conflictului cu reclamanții, da în timpul dezbaterilor politice privind interesul național. Guvernul crede că acțiunile civile împotriva președintelui erau depuse pentru a promova scopuri politice, dar nu spre a obține satisfacție în cauza privind o pretinsă defăimare.

În decizia sa, CEDO menționa că indiferent de forma de guvernare în țară, șeful statului îndeplinește funcții importante. Deși atribuțiile președintelui, spre deosebire de cele ale deputaților, nu prevăd participarea activă la dezbateri, instanța a sprijinit acordarea imunității funcționale pentru șeful statului. În același timp, în opinia juraților, prevederile constituționale stabilesc limita inviolabilității privind defăimarea. CEDO consideră, că instanțele din Moldova i-au oferit președintelui imunitate permanentă și absolută, fără a clarifica dacă, în timp ce făcea declarațiile contestate, acesta acționa în calitatea sa oficială. Jurații europeni au pledat pentru evitarea grațierii și inviolabilității necondiționate .

De altfel, trei dintre judecătorii CEDO, inclusiv reprezentantul Moldovei Valeriu Grițco, nu au fost de acord cu opinia colegilor lor. Din spusele lor, deși Constituția nu prevede clar dreptul președintelui de a acorda presei interviuri, nu poate fi negat nici faptul, că nu există careva restricții în această privință. «De fapt, ar fi straniu să susținem că președintele, ca șef al statului, nu are voie să-și exprime în mass-media viziunile asupra unor probleme de interes public, pe care el le găsește importante, reieșind din statutul său constituțional. Ar fi straniu și ridicol să alcătuim o listă exhaustivă a subiectelor de interes public, în privința cărora președintele are dreptul să-și expună opinia», - scriu judecătorii, care susțin că lipsesc temeiurile de admitere a acțiunilor.

Totuși, CEDO cu patru voturi contra trei a constatat încălcarea dreptului la un proces judiciar echitabil , și a dispus achitarea despăgubirilor pentru prejudiciul moral și cheltuielile de judecată în sumă de 8,9 mii euro în folosul Vitaliei Pavlicenco. Guvernul Moldovei a contestat decizia în Marea Cameră CEDO, dar poziția Curții de la Strasbourg a rămas neschimbată. Anul trecut Curtea Supremă de justiție a pus punct acestui litigiu, care a durat cca 12 ani. Vladimir Voronin a fost impus să achite 30 mii de lei pentru prejudiciul moral și să dezmintă informația denigratoare diseminată. După ce CEDO, prin decizia sa, a făcut mai flexibilă imunitatea președintelui, în opinia experților, era de așteptat ca șeful statului să fie invitat frecvent în instanță ca parte a procesului judiciar.

Ion Spătaru

0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Ce părere aveți despre inițiativa președintelui Franței, Emmanuel Macron, de a deschide în următoarele luni o misiune permanentă de apărare la Chișinău?