COVID-19 în MOLDOVA

”Nu va mai exista haos pe străzi și în curți”. Ce soartă vor avea chioșcurile din capitală?

”Nu va mai exista haos pe străzi și în curți”. Ce soartă vor avea chioșcurile din capitală?

Săptămîna trecută Consiliul municipal Chișinău a luat o decizie privind dezvoltarea comerțului stradal (comerțul cu amănuntul) în capitală, stabilind o formulă de amplasare a chioșcurilor și gheretelor, precum și a taxelor care urmează a fi plătite în bugetul local.

În Conceptul comerțului stradal, care urmează a fi realizat în două etape, autoritățile capitalei mizează pe crearea unui mediu de consum confortabil, dezvoltarea unei concurențe corecte, menținerea echilibrului de interese ale businessului, dar și sporirea atractivității vizuale și arhitecturale a orașului. Noile reguli vor fi obligatorii pentru toți agenții economici care activează pe acest sector.

Noul aspect al străzilor orașului


Conceptul comerțului stradal, elaborat la inițiativa primarului general Ion Ceban și aprobat de consilierii municipali cu majoritate de voturi, numără cu tot cu anexe 50 de pagini. Din componența grupului de lucru format prin dispoziția primarului general Ion Ceban în februarie 2020, u făcut parte reprezentanții structurilor municipale de profil și ai societății civile. Responsabilă de perfectarea variantei finale a conceptului și anexelor a fost Direcția principală comerț, alimentare publică și servicii. Pachetul de documente include Planul de acțiuni privind implementarea conceptului, cu enumerarea demnitarilor și a subdiviziunilor primăriei, responsabile pentru fiecare segment.

Se mai așteaptă un șir de acte de reglementare, inclusiv Regulamentul de amplasare a chioșcurilor, care în scurt timp va fi propus pentru dezbateri publice. În baza lui, municipalitatea intenționează să organizeze la finele lunii septembrie licitații pentru dreptul de a practica comerțul stradal în Chișinău – Ion Ceban a stabilit acest termen pe pagina sa socială. Viceprimarul Inga Ionesii urmează să prezinte noul regulament spre aprobarea Consiliului municipal Chișinău către 15 august. Tot în acest răstimp urmează a fi examinat și Conceptul reconstrucției întreprinderii municipale ”Piața Centrală”.

Și proiectul conceptului comerțului stradal a trecut prin dezbateri publice. El a fost publicat online, pentru ca pe parcursul mai multor luni persoanele interesate și instituțiile de profil să se poată expune pe marginea conținutului și să-și prezinte comentariile. Așa cum a promis conducerea primăriei, la perfectarea documentului au fost examinate toate doleanțele și propunerile. La proiectul final a fost anexată lista propunerilor de perfectare a conceptului, venite de la peste 40 de cetățeni și persoane juridice. De multe dintre ele s-a ținut cont în totalitate sau parțial, pe marginea celorlalte autorii documentului au dat explicații.

Scopul noului concept este sistematizarea acțiunilor anterioare de stimulare a comerțului ambulant modern și organizat, reglementarea comerțului stradal, dezvoltarea concurenței corecte și sporirea atractivități străzilor orașului. Autorii documentului menționează că în epoca comerțului electronic, a mall-urilor și centrelor comerciale comerțul stradal trebuie să existe într-un format nou, fără a produce disconfort orășenilor, fără a sluți aspectul orașului prin unitățile de comerț amplasate haotic și dezorganizat. Locurile de amplasare a chioșcurilor trebuie să fie strict delimitate, astfel ca să eficientizeze comerțul stradal pe străzile centrale, dar și pe cele secundare din capitală și să elibereze centrul istoric de talmeș-balmeșul unităților comerciale.

În comentariul său de pe o rețea socială, Ion Ceban a menționat că la Chișinău nu mai trebuie să existe haos pe străzi și în curți. Potrivit lui, Conceptul comerțului stradal este documentul care stabilește regulile de amplasare a chioșcurilor în capitală, precum și impozitele pe care proprietarii lor trebuie să le achite municipalității. ”Dacă acum proprietarii chioșcurilor achită pentru 1 m.p. 100-150 lei\lună, în continuare această taxă va fi calculată altfel. Conceptul reglementează și aspectele vizuale, arhitectonice, iar agenții economici care vor activa în acest domeniu vor fi selectați printr-un concurs în două etape”,- a scris Ceban și a subliniat, că aceste lucruri urmează a fi făcute ”transparent, pentru a evita instaurarea unui monopol”.

Potrivit edilului, conceptul prevede două etape de trecere. Inițial, noile reguli vor fi aplicate pentru străzile centrale ale municipiului, apoi – pentru celelalte. Ion Ceban a amintit, că de la începutul anului curent de pe străzile chișinăuiene au fost evacuate cca 600 de chioșcuri instalate ilegal. Ele activau fără autorizații, în multe unități comerciale nu erau respectate normele de comerț și de igienă sanitară.

Chioșcurile și furgonetele care comercializează băuturi răcoritoare, cafea, produse de patiserie și înghețată, instalate recent, vor dispărea peste trei luni. Termenul de valabilitate al autorizației temporare pentru amplasarea lor expiră la finele lunii octombrie. Pentru a evita demontarea lor forțată, proprietarii vor fi nevoiți să evacueze ei înșiși aceste unități comerciale. În total, primăria a elaborat scheme de amplasare a chioșcurilor stradale, pentru perioada iunie-octombrie, în peste o sută de locații – practic, același număr de locuri a fost alocat și în anii precedenți. Spre exemplu, la Valea Morilor este permisă amplasarea a 13 unități de acest fel. Controlul respectării acestor reguli va fi asigurat de reprezentanții preturilor și ai Direcției principale comerț, alimentație publică și servicii.

Fiecare chioșc va avea propriul pașaport

În cadrul ședinței online a serviciilor municipale din 27 iulie, Ion Ceban a cerut pretorilor să nu permită amplasarea altor gherete în parcurile din capitală, amintind că toate unitățile de comerț vor fi evacuate din parcuri. ”Eu din start am fost împotriva acestui gen de comerț, dar am cedat reieșind din situația complicată în care s-au pomenit antreprenorii din cauza crizei provocate de pandemie”, a menționat primarul. După terminarea sezonului cald, în oraș chioșcurile vor fi amplasate în conformitate cu noul concept și regulamentele elaborate în baza lui. Potrivit demnitarilor de la primărie, autoritățile locale intenționează să îndemne proprietarii unităților de comerț stradal să le demoleze de sine stătător pe cele care nu corespund noilor reguli. Și numai după aceasta se va pune problema aplicării măsurilor forțate.

Conform noului concept, Consiliul municipal va aproba amplasarea unităților de comerț în capitală, anterior aceasta ținea de atribuțiile preturilor. Conceptul presupune că activitatea unităților de comerț pe străzile centrale ale capitalei, în special în centrul ei istoric, va fi restricționat semnificativ. Fiecare chioșc va avea propriul pașaport, în care va fi indicată data eliberării și termenul de valabilitate, asortimentul mărfurilor permise spre comercializare, programul de lucru, recomandările privind designul și alte informații. Cerințele privind aspectul fiecărei unități de comerț stradal, reieșind din specificul arhitecturii raioanelor din preajmă și a obiectelor adiacente, vor fi determinate de preturi de comun acord cu Direcția arhitectură și urbanism.

Lista mărfurilor și serviciilor permise spre comercializare stradală include înghețată, băuturi răcoritoare și fierbinți; ziare, reviste, timbre poștale și ilustrate; flori și compoziții florale; suvenire și confecții în stil național,lucrări ale meșterilor populari și ale artiștilor; servicii turistice și excursii prin Chișinău și Moldova; street food – băuturi răcoritoare și fast-food. Așadar, din această listă nu fac parte detergenții, apa potabilă și carnea de pui, în pofida faptului că în sectoarele orașului există numeroase unități de comerț de acest gen. Probabil, proprietarii lor vor fi nevoiți să-și reorienteze afacerile spre un nou format.

Cu privire la produsele street food, concretizează autorii conceptului, unitățile de comercializare de acest gen pot fi amplasate pe străzile centrale și în centrul istoric al orașului numai în cazul desfășurării unor evenimente culturale, turistice, sportive etc. Chioșcurile cu presă, în afară de edițiile periodice, pot vinde mărfuri de cancelar, cărți, suvenire, accesorii, precum și înghețată, băuturi răcoritoare și fierbinți. Astfel, reiese din varianta finală a conceptului, publicată pe site-ul primăriei, proprietarii chioșcurilor de ziare au fost lipsiți de sortimentul de tutun. Cu respectarea unui șir de condiții, în locurile strict delimitate, precum și pe perioada desfășurării iarmaroacelor, expozițiilor, sărbătorilor orășenești, a evenimentelor culturale și turistice, în sectoare este permisă amplasarea unităților mobile de comerț cu legume și fructe.

În prezent, la Chișinău activează cca 2500 chioșcuri. Totuși, dacă ținem cont de unitățile care activează ilegal, numărul lor este mult mai mare. Conform datelor primăriei, în pofida moratoriului anunțat, în ultimii 15 ani au fost eliberate 1223 autorizații pentru amplasarea unor noi chioșcuri în diferite sectoare ale orașului. Mai bine de o treime din numărul total al unităților de comerț stradal din Chișinău s-au format ca rețele specializate de comercializare a produselor de tutun, detergenți, carne de pui, apă potabilă, ediții periodice. Unele chioșcuri și acum nu se încadrează în parametrii fizici autorizați.

În același timp, în perioada anilor 2013-2019 au fost demontate 1070 obiecte – plus la cele 600, evacuate de la începutul anului 2020, despre care a relatat Ion Ceban. Această cifră sporește cu regularitate, recent prin decizia primăriei capitalei a început demontarea gheretelor de flori din preajma pieței ”Delfin” de pe strada Alba-Iulia, care activau ilegal (autorizațiile expiraseră încă anul trecut). Agenților economici le-a fost oferit un termen în care ei urmau să le evacueze benevol, dar nu au făcut-o. Demnitarii de la primărie susțin că toți comercianții, gheretele cărora au fost demolate, vor obține locuri de comerț vizavi, unde își vor putea continua activitatea.

Statistica arată că în anii precedenți autoritățile nu au acționat la fel de activ în a se izbăvi de chioșcurile instalate ilegal. În ultimul timp s-au redus considerabil și indicatorii generali de amplasare a noilor unități comerciale pe străzile Chișinăului. Edilul menționează, că municipalitatea intenționează să facă ordine în acest domeniu prin implementarea unor reguli obligatorii pentru toți agenții economici. Potrivit lui, lupta cu amplasarea ilegală în locuri publice a chioșcurilor și gheretelor va continua. ”Orașul nu are nevoie de zeci de chioșcuri amplasate haotic fără autorizații. Iată de ce unele chioșcuri apărute peste noapte au fost evacuate. Orașul trebuie să fie îngrijit și să aibă un aspect estetic”, spune Ion Ceban.

De la anticariat stradal la gheretele-”stridii”

În țările străine, relațiile dintre stat și reprezentanții comerțului stradal în capitale și orașele mari se dezvoltă diferit. În capitala Ucrainei vecine au fost făcute mai multe încercări de a lupta cu unitățile comerciale ilegale. Cu ceva ani în urmă, autoritățile Kievului au depistat cca 6 mii de chioșcuri și gherete care nu achită impozite și nu poartă răspundere pentru calitatea produselor. Multe dintre ele au fost demontate. Mai mult, proprietarii lor au fost impuși să schimbe designul obiectelor, să le acopere cu același material de finisare și să le unifice suprafețele – maxim 3 m.p. în centrul orașului și 10 m.p. în raioanele rezidențiale. Alte inițiative examinate la Kiev țineau de reducerea numărului total de chioșcuri și restricționarea comerțului cu alcool.

Nemulțumirile exprimate de locuitorii or. Praga au impus primăria capitalei cehe să reducă numărul unităților de comerț stradal. Autorităților locale cred că comerțul stradal sluțește fața or.Praga și, ca regulă, se soldează cu încălcarea normelor sanitar-igienice. Deși comerțul stradal cu suvenire, bucate naționale și produse de patiserie proaspete se bucură de popularitate printre turiști, autoritățile orășenești eliberează treptat stradelele centrale de chioșcuri, în special de cele care oferă produse alimentare și tutun, în centrul istoric, dar și în alte raioane. Tarabele stradale au fost înlocuite cu magazinașe în care poți cumpăra ziare, flori și produse de patiserie.

Pe de altă parte, există destule exemple cînd autoritățile nu luptă cu comerțul stradal, din contra – îl susțin și îl modernizează. Primăria Londrei de mai multe ori a alocat mijloace pentru stimularea comerțului cu amănuntul în oraș, pentru a-l orienta spre achitările mobile și fără contact. Capitala Marii Britanii acordă o atenție deosebită designului și aspectului arhitectural al unităților comerciale. Grație acestui fapt, pe străzile Londrei au apărut chioșcuri de ziare cu un design special, elaborat la comanda autorităților orășenești. Din spusele arhitecților, ca bază a fost luat un model origami. În orele de lucru, valvele deschise ale fațadei transformă taraba într-o ”stridie”, care și-a întredeschis scoica, iar noaptea chioșcurile îndeplinesc funcția unor obiecte de artă. Dacă în raioanele londoneze în curs de dezvoltare numărul chioșcurilor este insuficient, numărul lor crește. Spre deosebire de țările europene continentale, în Marea Britanie este popular formatul de comerț non-stop.

Chioșcurile de ziare au deveni una dintre cărțile de vizită ale capitalei franceze. Primăria or. Paris sprijină pe toate căile viabilitatea lor, în 2013 chiar a organizat o acțiune în apărarea acestora. Însă deosebit de populare au devenit bouquinistes – mini-chioșcuri care comercializează cărți, reviste, ilustrate vechi. Este vorba despre sute de construcții-stand, care pe timp de noapte se transformă în lăzi fixate pe parapetele de pe ambele maluri ale Senei. Pentru prima dată ele au apărut la Paris în secolul XVI, dar a fost nevoie de mai bine de două sute de ani pentru ca ele să obțină statut oficial. La Paris, anticariatul stradal este permis oficial în baza licenței, iar legislația stabilește gabaritele admisibile ale unui chioșc. În prezent ”anticariatul stradal” face parte din Patrimoniul mondial UNESCO.

În SUA este licențiat un popular gen de activitate stradală – cărucioarele cu hot dog. Normele sanitare și comerciale stricte pentru acest gen de comerț cu amănuntul variază de la stat la stat. Una dintre cele mai aspre este considerată legislația Californiei, unde de la 2010 încoace activitatea cărucioarelor cu hot gog trebuie să fie coordonată cu orice unitate staționară de alimentație publică sau cu un magazin alimentar care poate asigura securitatea produselor. Tot el trebuie să presteze servicii de păstrare și procesare a produselor, inclusiv tăierea legumelor. Cei care încalcă regulile riscă amenzi usturătoare.

În Singapore de chioșcurile stradale s-au ocupat încă acum 30 de ani. Comercianții au obținut licențe, iar asupra igienei și calității produselor a fost instituit un control strict. În anul 2011 autoritățile orașului au lansat un portal web, unde pot fi văzute și recomandate unitățile de comerț stradal cu produse alimentare, precum și accesată comunicarea inversă în probleme de igienă și calitate a produselor. În Hong Kong, tradițional, orășenii preferă mîncarea stradală. Autoritățile iau diferite măsuri pentru a ține sub control acest gen de comerț și luptă activ cu proprietarii gheretelor ambulante care nu dispun de licențe și nu respectă normele sanitare.

Prin decizia autorităților capitalei japoneze, tarabele stradale au fost înlocuite cu aparate automate, la care pot fi cumpărate mărfurile-standard din gherete. Există automate tradiționale de comercializare a gustărilor și băuturilor, precum și automate cu crabi vii, pîine conservată, ouă, gheață sau umbrele. Tokyo se situează pe primul loc în lume la numărul automatelor comerciale. Însă deocamdată nu se reușește trecerea definitivă la comerțul automatizat. Pe străzile și în metroul din Tokyo mai pot fi văzuți negustori care comercializează bucate pregătite direct în stradă, dar și chioșcuri mari, unde poți cumpăra orice: de la ziare și mărfuri de cancelar la dulciuri și suvenire.

ххх

Chișinăului un timp îndelungat i-a lipsit un plan clar și o conștientizare a felului în care trebuie să arate capitala Moldovei. Desigur, acțiunile primăriei de instalarea a ordinii nu vor fi pe placul proprietarilor de gherete și chioșcuri, amplasate haotic. Dar există speranța că dacă le vor fi oferite noi forme ale comerțului, comode pentru orășeni, ei vor fi de acord că e mult mai bine să trăiești și să activezi în condiții de curățenie, confort și frumusețe.

Victor Surujiu

Urmărește-ne pe Odnoklassniki, dacă vrei să afli mai multe

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter


Știrile partenerilor noștri
Mai multe

Sondaj Toate

load