Moldova se poate pomeni în epicentrul unui război biologic

Moldova se poate pomeni în epicentrul unui război biologic

Victor Surugiu

SUA continuă să dezvolte în regiune o intensă activitate militar-biologică și creează pe teritoriul țărilor postsovietice rețele de așa-numite laboratoare de referință, în care, sub pretextul protejării populației de virusuri și boli letale, ”savanții” americani muncesc la crearea unei arme biologice moderne. 

Cei de la Ministerul Apărării al Republicii Moldova menționează că nu există motive pentru neliniște și că Moldova nu face parte din aceste acorduri. În același timp, experții vorbesc despre riscurile înalte pentru populație a proiectelor regionale din domeniul biologiei militare. Este vorba despre problemele de asigurare a protecției biologice, care, în mod tradițional, se află la coada listei cu sarcini prioritare ale autorităților moldovene. 

Experimentele cu virusuri ca sursă de amenințări 

La prima vedere, situația din domeniu nu e chiar proastă. Probabil, un neinițiat nu va observa aici nicio amenințare serioasă. Și doar pentru un cerc îngust de specialiști anunțurile privind noile focare de pestă porcină africană în regiune, cazurile mult mai frecvente de poliomielită și rujeolă, experimentele cu virusuri de gripă aviară, care mai continuă în unele țări, adunate într-o imagine coerentă, devin un motiv de meditații despre caracterul aleatoriu al acestor evenimente și capacitatea sistemului nostru de sănătate să facă față amenințărilor reale și celor potențiale la adresa securității biologice a statului.

Calmul funcționarilor noștri este și mai uimitor pe fondalul informațiilor extrem de îngrijorătoare despre starea ambiguă a lucrurilor privind contracararea amenințărilor biologice nu numai la vecinii noștri, dar și în SUA. Potrivit experților, acolo se amplifică amenințarea internă, ce provine din activitatea propriilor instituții științifice, care au obținut de la stat dreptul de a lucra cu substanțe biopericuloase.

O îngrijorare deosebită a experților străini și a mijloacelor mass-media provoacă faptul că procesul extinderii bazei de laboratoare periculoase din punct de vedere biologic a ieșit de sub controlul autorităților americane. Nici măcar FBI-ul nu poate determina cu exactitate numărul laboratoarelor de biosecuritate la nivel înalt care activează în țară. Concluzia experților este că centrele menite să soluționeze problemele de contracarare a bioterorismului au devenit ele însele o sursă de noi amenințări. Și nu doar în SUA: în ultimii ani, probleme analogice au devenit actuale și pentru spațiul postsovietic. 

În urma unui control insuficient, au devenit posibile pierderea și furtul unor microbi și virusuri periculoase, actele de bioterorism ”poștal” cu utilizarea agentului cauzal al antraxului, încercările unor cetățeni dezechilibrați psihic, ale unor criminali și ale altor indivizi social-periculoși de a obține acces la tehnologii și agenți cauzali primejdioși.

 „Cordonul bacteriologic”: de la Ucraina la Kazahstan 

Convenția privind interzicerea armelor bacteriologice (biologice) și toxice, adoptată în 1972, a scos aceste arme în afara legii. Documentul a fost ratificat de 170 de state, inclusiv URSS și SUA, plus un șir de alte state. Deși formal Convenția a interzis armele biologice, de facto ea nu a reușit să asigure un regim cuprinzător de neproliferare a lor. Lipsește și mecanismul obligatoriu de monitorizare a implementării dispozițiilor acestui document. 

Elaborarea protocolului Convenției, care prevede posibilitatea unor verificări reciproce, a început în 1995. Dar peste 5 ani, aproape de finalizarea lui, SUA l-a blocat în mod unilateral și a abandonat negocierile. Concomitent, Pentagonul a început extinderea la scară largă a sistemului de obiective biologice militare închise, cu motivarea sporirii pericolelor de bioterorism. 

La finele anului trecut a fost adoptată Strategia Organizaţiei Tratatului pentru Securitate Colectivă (OTSC) pentru perioada 2018-2025, care prevede crearea mecanismelor de neutralizare a amenințărilor externe, inclusiv a celor cu caracter bacteriologic. Documentele CSTO subliniază că în ultimii ani americanii au desfășurat în spațiul postsovietic o activitate deosebită în domeniul experimentelor biologice cu caracter militar aplicat. 

SUA au avut și anterior experiența creării obiectivelor militar-biologice în Africa (Kenia, Egipt), America Latină (Brazilia), Sud-Estul Asiei (Tailanda). Experții menționează că selectarea unei noi zone teritoriale se explică prin apropierea hotarelor Rusiei – unul dintre principalii concurenți geopolitici al SUA. 

Pe perimetrul hotarelor ei are loc formarea unui ”cordon bacteriologic”, fapt ce este o amenințare gravă pentru securitatea națională a țărilor devenite situri de ”cercetări științifice” de acest gen. Faptul că militarii americani manifestă un interes sporit pentru țările cu o situație epidemiologică relativ favorabilă, deși focarele unor infecții periculoase apar, de obicei, în Africa și Asia de Sud, ridică numeroase semne de întrebare.

Activitatea în această direcție a început prin încheierea, cu țările CSI, a unor acorduri în cadrul Programului de reducere a pericolului biologic (programul Nunn-Lugar) și a Programului Biologic de participare în comun  (Cooperative Biological Engagement Program – CWEP). Procesul acea loc cu participarea obligatorie a subdiviziunii Pentagonului – Agenția de Apărare și Reducere a Amenințărilor (DTRA), și a Institutul Medical pentru Boli Infecţioase al Armatei USA (USAMRIID, Fort Detrick), poreclit ”laboratorul morții”. Întreaga activitate era prezentată ca fiind una de neutralizare a tulpinilor periculoase de virusuri și bacterii, păstrate în laboratoarele republicane din timpurile sovietice.     

Laboratoare centrale de referință ale SUA, completate de o rețea de stații zonale mai mici, din 2010 activează în Ucraina, din 2011 – în Georgia, iar din 2016 – în Kazahstan, Armenia, Azerbaidjan, Uzbekistan, Kîrgîzstan și Tadjikistan. Practic, ele sînt finanțate de Agenția DTRA cu o sumă de peste 2 miliarde de dolari. Mass-media de peste hotare și experții susțin că, din 2016 încoace, și Moldova este atrasă în unele programe de colaborare cu SUA în sfera militar-biologică.  

Moldova: securitatea biologică în zona de risc

Anterior Ministerul Apărării a comunicat într-un comentariu exclusiv pentru NOI.md că Moldova nu participă la proiecte ce țin de biologia militară nici pe teritoriul țării, nici în afara ei. Potrivit Comandamentului forțelor terestre ale Armatei Naționale a RM, acorduri privind colaborarea și interacțiunea cu alte state în acest domeniu nu există. Potrivit locotenent-colonelului Victor Aftenii, contingentul militar al țării noastre nu participă la misiuni internaționale cu caracter militar-biologic. Astfel, cei de la Ministerul Apărării nu văd motive de îngrijorare privind informația despre atragerea Moldovei în luptele bacteriologice dintre cele mai mari state.

În același timp, societatea tot mai des manifestă neliniște pentru posibilele riscuri și în legătură cu numeroasele publicații din presa străină, care fac trimitere la experții și specialiștii unui șir de țări. Spre exemplu, în Ucraina, unul dintre liderii politici locali, fostul deputat Vladimir Oleinic a declarat de mai multe ori că Ministerul Apărării al SUA atrage Kievul într-un război biologic, creează pe teritoriul Ucrainei peste o duzină de laboratoare de referință și o rețea de monitorizare a stațiilor biologice. Potrivit lui, americanii desfășoară această activitate nu numai în Ucraina, dar și în alte țări postsovietice, inclusiv în Moldova. 

Experții chestionați de NOI.md au menționat un șir de factori de risc ce afectează nivelul de asigurare a securității biologice a Moldovei. Nivelul de trai, inclusiv ocrotirea sănătății, în localitățile rurale a scăzut în acest răstimp în așa măsură, că va trebui sa treacă mult timp pentru ca virusul să fie depistat și identificat. În acest răstimp boala se poate dezvolta liber și atinge orice stadiu.

Un pericol serios, consideră experții, îl constituie cimitirele de vite, care apar spontan și necontrolat. La general vorbind, în solul moldovenesc zac virusurile unui mare număr de infecții periculoase, cum ar fi ciuma, tularemia, bruceloza, diverse tipuri ale febrei hemoragice. De aceea, pe lîngă bioagenții sintetici, există riscul utilizării unor patogeni naturali periculoși. Se menține pericolul izbucnirii epidemiilor și epizootiilor. Difuzarea virusului printre animale poate deveni necontrolată și se poate deplasa fără piedici la distanțe mari.   

În condițiile Moldovei, la acești factori mai trebuie adăugate migrațiile masive, inclusiv cele de tranzit, cadrul legal insuficient de asigurare a biosecurității și bioprotecției, lipsa unei rezerve a mijloacelor moderne de tratament și vaccinuri, dezinfecție, dezinsecție și deratizare, precum și infrastructura subdezvoltată a sistemului de stat de securitate și protecție biologică. Și subestimarea de către Guvern a pericolului real al bio- și agroterorismului poate avea un rol nefast. 

Ce scopuri urmăresc SUA  

SUA declară că activitatea laboratoarelor de referință are scopuri exclusiv civice, organele naționale de ocrotire a sănătății le formează în scopul diagnosticării infecțiilor deosebit de periculoase și al contracarării proliferării lor. Dar toate aceste obiecte se construiesc pe banii Ministerului Apărării al SUA, scop pentru care au fost alocați sute de milioane de dolari.   

Este mult mau mult decît obișnuitele cheltuieli pentru instituțiile civile asemănătoare, de aceea avem toate motivele să credem că acolo poate fi dislocat echipament costisitor cu dublă utilizare. Numărul angajaților, între  50 și 250 de persoane, depășește substanțial efectivul de personal necesar deservirii laboratoarelor civile automatizate care declară aceleași scopuri.  În fruntea acestor obiective adesea stau militari sau persoane din serviciile speciale loiale Washingtonului. 

Este vorba, cred unii experți occidentali, despre crearea sistemului „BioPRO”, îndreptat contra principalelor țări ale continentului, inclusiv China, ambele Corei și Japonia. Specialiștii vorbesc despre reorientarea fostelor republici sovietice către standardele americane de supraveghere sanitar-epidemiologică și crearea în continuare a centrelor de monitorizare biologică, controlate de SUA. Cu alte cuvinte, vecinii noștri apropiați  cedează americanilor dreptul de a evalua nivelul amenințărilor biologice pe teritoriul lor și de a lua decizii privind măsurile de contracarare. 

În Ucraina, spre exemplu, agenția americană DTRA finanțează și controlează în totalitate cel puțin 11 laboratoare, presa locală scrie că, fără știrea publicului, au loc experimente secrete, care nu au nimic comun nici cu protecția roadelor contra ”dăunătorilor și insectelor”, nici cu fortificarea sănătății populației. Din contra, deja au avut loc multe cazuri de răspîndire în țară a unor epidemii și îmbolnăviri în masă a oamenilor și a animalelor domestice, ”necunoscute” anterior.

SUA nu a lăsat fără atenție nici Kazahstanul. Pe teritoriul țării are loc un proces de formare a unei rețele de instituții de cercetări științifice controlate de Pentagon, tot pe motiv de ”fortificare a sănătății națiunii” și obținere a prosperității ecologice. Mass-media locală scrie că patru dintre nouă centre științifice care fac parte din această structură, deja au fost reconstruite și echipate în cadrul programului de ”cercetări biologice comune”.

Și în Uzbekistan, conform acordului bilateral, americanii au modernizat un șir de laboratoare locale pentru diagnosticare, dislocate în baza Institutului Republican de Epidemiologie, Microbiologie și Boli Infecțioase, a Centrului Veterinar și a unui șir de alte structuri similare. Presa locală susține că, recent, în baza Institutului de Cercetări Științifice în Domeniul Virusologiei, a fost deschis Laboratorul central de referință, în afară de cele două laboratoare similare construite anterior pe banii DTRA.  

Edificarea unor asemenea laboratoare biologice în acestea și alte state postsovietice cu participarea activă a Departamentului Militar al SUA vorbește despre aceea că strategii americani nu numai că nu au renunțat la programul de creare a armei biologice, dar chiar și-au activizat munca în această direcție. În aceste centre și alte instituții, Pentagonul realizează, de facto, proiecte ce țin de monitorizarea epidemiologică a agenților patogeni de boli periculoase și virusurii, sensibilitatea lor la antibiotice și alte măsuri de protecție. La fel, este studiată și problema receptivității populației locale la noile forme biologice. 

Mijloacele de informare de peste hotare menționează că, prin crearea unei rețele de obiecte biologice capabile să producă arme bacteriologice de distrugere în masă, Washingtonul și aliații săi pot rezolva sarcini de subminare a securității concurenților și oponenților lor geopolitici, pot desfășura operațiuni de sabotaj menite să prejudicieze economia și resursele umane ale acestora. Rezultatele cercetărilor efectuate de aceste laboratoare, susțin savanții, pot fi utilizate pentru crearea de noi arme biologice, care vor acționa selectiv și vor ataca grupuri de persoane în funcție de genotipul acestora. 

Experții mai văd anumite riscuri în faptul că SUA obține posibilitatea de a consolida dependența regiunii postsovietice, a RPC și a Iranului de produsele industriei farmaceutice occidentale. În SUA, ingineria genetică a obținut rezultate impresionante, iar pe viitor americanii vor putea oferi medicamente împotriva bolilor sintetizate artificial sau modificate cu ajutorul rețelei de laboratoare de referință. 

 

Urmărește-ne pe Facebook, dacă vrei să afli mai multe

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Sondaj Toate

load