COVID-19 în MOLDOVA VACCINAȚI 397 151   INFECTAȚI 256 187(+47)   TRATAȚI 249 216     DECESE 6173(+3)   Mai multe detalii
Diaspora stiri: 1198
Preşedintele stiri: 2783

Moldova regimului sever, sau De ce avem așa de mulți pușcăriași?

5 mai. 10:01 (reactualizat 5 mai. 18:09)   Analitică
6585 1

Numărul persoanelor aflate după gratii s-a redus în ultimii ani, totuși suntem în continuare departe de acel număr de pușcăriași, pe care țara îi poate întreține și care s-ar înscrie în indicii medii europeni.

Una dintre principalele ”probleme ale pușcăriilor” în Moldova, în opinia experților, este ferocitatea nejustificată a sistemului național de justiție penală: avem termene de detenție foarte mari pentru acțiuni care nu prezintă un mare pericol public. În spatele formulărilor generale ale verdictelor adesea se ascund e o infracțiune total prostească. Asta în timp ce reprezentanții «criminalității cu gulerașe albe» de cele mai multe ori evită celulele închisorilor.

În același timp, organizațiile internaționale li de drept în mod repetat și-au exprimat îngrijorarea pentru fenomenul ierarhiei neoficiale printre condamnați, care s-a transformat într-o organizație criminală orientată spre obținerea profiturilor. În multe închisori deținuților nu li se asigură cerințele elementare de securitate, deseori au loc acte de violență, intimidare și exploatare. În internet deseori apar noi cadre ale nelegiuirilor care domnesc în închisorile Moldovei.

Pentru menținerea ordinii în penitenciare, în opinia experților, trebuie luate măsuri complexe, inclusiv - eliminată dependența deținuților de structurile neformale ale puterii. E de așteptat, că reformarea acestui sistem va fi mai rapidă după ce zilele trecute a fost numită noua conducere a Administrației naționale a Instituțiilor Penitenciare (ANIP) .

Statistica penitenciarelor


La începutul anului în penitenciarele moldovenești erau deținute cca 6700 persoane, 166 pușcăriași la 100 mii de locuitori. Circa 85% dintre ei – condamnați definitiv la diferite termene de detenție, restul de 15%își așteaptă sentința în arest preventiv. Din numărul total cca 6% – femei. În ultimul an numărul deținuților s-a redus cu 15,5% în comparație cu anul precedent. Întreținerea unui «prizonier» costă 9,7 euro/zi.

În majoritatea cazurilor, dincolo de gratii nimeresc persoanele condamnate pentru infracțiuni grave (34,2%), deosebit de grave (28,9%) și extrem de grave (15,9%), precum și cele care au comis infracțiuni mai puțin grave și mici – 21,1%. Dintre toți deținuții,, 37,7% ispășesc pedepse între 5 și 10 ani privațiune de libertate. Anul trecut la detenție pe viață au fost condamnate 122 persoane, ceea ce este cu 3,9% mai puțin ca în anul precedent.

Majoritatea condamnaților pot fi clasificați ca recidiviști. Circa 30% au fost condamnați la privațiune de libertate de 3 și mai bine ori, 28,5% – de două ori, 41,8% – pentru prima oară. Vîrsta medie a deținuților este de cca 35 ani. Fiecare al treilea bărbat (32%) și fiecare a treia femeie (29,3%), condamnați definitiv la privațiune de libertate , au între 30-39 ani. Conform datelor statistice, în anul trecut în închisorile din Moldova au murit 36 persoane.

Cercetările organizațiilor internaționale denotă, că în Moldova procentul deținuților comparativ cu populație este foarte mare, cu peste 25% mai înalt ca media europeană. În același timp, din datele raportului anuale SPACE, care a fost publicat în aprilie și include statistica penală a țărilor Consiliului Europei, din a. 2016 în țară are loc o reducere treptată a numărului de deținuți. Comparativ cu unele state – membre ale Consiliului Europei, a căror populație este numeric comparabilă cu cea a Republicii Moldova, cum ar fi Georgia sau Lituania, în țara noastră numărul deținuților este mai mic.

De altfel, în op inia unor experți, în statistica europeană indicatorii Moldovei au fost subestimați semnificativ. Studiul efectuat de Consiliul Europei a fost făcut reieșind din numărul de populație de cca 4 mln. Deși, reieșind din statistica oficială, această cifră este evident mai mică, chiar dacă ținem luăm în calcul și populație din Transnistria. E de reținut și faptul că sute de mii de cetățeni moldoveni care figurează ca locuitori ai țării, au plecat peste hotare la muncă și de facto nu locuiesc în patrie.

Raportul Consiliului Europei demonstrează că la numărul de deținuți Rusia continuă să fie lider printre țările-membre. În pușcăriile locale se află 520 mii de persoane. Pe locul doi este Turcia (297 mii), pe trei – Marea Britanie (83 mii). Ucraina are 52,6 mii de deținuți, România – 20,5 mii. Cel mai mic număr de deținuți îl are Liechtenstein – 14 și Monaco – 13. Iar în San Marino în general nu există nici o persoană deținută. Reieșind din numărul deținuților la 100 mii de locuitori, lider este (357), urmată de Rusia (356) și Georgia (264).

Conform legilor din anii 90

Conform datelor organelor de drept, azi în Moldova numeroase infracțiuni țin de sistemul penitenciar. Numeroase infracțiuni au loc și în interiorul pușcăriilor moldovenești, și dincolo de zidurile lor. «Noi în țară avem mai multe probleme sistemice. Una dintre ele este sistemul penitenciar. Din punct de vedere al infractorilor, acest sistem a devenit centrul criminal al Moldovei. Aici avem de zeci de ori mai multe infracțiuni, ca în toată țara», - spune procurorul general Alexandr Stoianoglo. Potrivit lui, aceasta este o problemă complexă, care trebuie soluționată la nivelul statului.

Conform Procuraturii generale, deținuții din închisorile țării folosesc cca 5000 de telefoane mobile, deși este un lucru interzis. Ele-s folosite nu doar pentru a avea legătură cu lumea exterioară, dar și în scopuri criminale. În cadrul perchezițiilor în celule și punctele de control ale penitenciarelor permanent se depistează telefoane și accesorii, dar asta e doar o picătură în mare. Plus la ”mobile”, de cele mai multe ori se depistează droguri și alcool.

Cei din oficiul ombudsmanului explică incidentele regulate din pușcării prin influența subculturii criminale și condițiile proaste în care se văd nevoiți să se afle deținuții. Reprezentanții oficiului au vizitat instituția penitenciară nr.18 din Brănești, unde nu demult a avut loc o bătaie masivă între condamnați, în care din cauza a 30 de agresori au avut de suferit cca 60 de persoane. Unele au suferit traume de severitate diferită, inclusiv din cele care necesită intervenții chirurgicale. Ei ar fi fost bătuți chipurile ca pedeapsă pentru folosirea telefoanelor mobile fără permisiunea conducătorului neformal al grupului de deținuți .

Pe aceste fapte au fost deschise dosare penale, iar persoanele agresate au fost mutate în alte penitenciare cu acordarea asistenței medicale. Dar Oficiul ombudsmanului susține că hărțuirea și violența împotriva deținuților vulnerabili continuă. Conform datelor Oficiului, maltratările din penitenciarul Brănești reprezintă un masacru planificat, și nu o bătaie spontană, cum a declarat administrația instituțiilor penitenciare. Unii deținuți au declarat că angajații penitenciarului știau că masacrul va avea loc, dar încurajau aceste acțiuni.

Recent, unul dintre deținuți, care a dorit să-și păstreze anonimatul, s-a jeluit prin avocatul său că este maltratat de alți condamnați , așa numiții lideri neformali, dar și de unii angajați ai închisorii. Din spusele sale, pușcăria este condusă de autoritățile criminale, nu de administrație. El a transmis mai multe video-uri în care povestește despre schemele create de deținuți cu știrea administrației. În același timp, el susține că pentru intimidare administrația închisorii a apelat la ajutorul altor deținuți, care l-au bătut. Procurorul a fost informat despre toate încălcările și cazurile de abuz, însă potrivit deținutului și avocatului său acesta nu a luat măsuri pentru a investiga cazurile numite, dat fiind că are «o înțelegere cu administrația instituției penitenciare ». ANIP a declarat că a început o anchetă oficială pentru a clarifica toate circumstanțele.

Anterior în presă au apărut fotografii în care arestanții sta în jurul meselor pline cu bucate și băuturi alcoolice, în compania mai multor femei. În imagini mai figurează deținuți cu nume sonore, cum ar fi Vladimir Moscalciuc (pseudonim – Machena) sau fostul sportiv Ion Șoltoianu, eliberați cu ceva timp în urmă. Fotografiile au fost făcute în diferite instituții penitenciare din RM între anii 2016-2020 și demonstrează că toate au loc cu participarea administrațiilor respectivelor penitenciare și cu știrea ANIP.

Deputatul Alexandru Jizdan, ex-ministru al afacerilor interne, susține că în lipsa unui control adecvat în instituțiile penitenciare se păstrează și înflorește subcultura criminalității. . «Ea nu se vede în spațiul public, dar acolo există observatori, este acumulată haznaua criminală, toți trăiesc conform legilor din anii .90. Cu regret, noi, statul, nu am reușit să nimicim această subcultură a criminalității organizate din instituțiile penitenciare», - spune Jizdan. Potrivit lui, cu acutizarea crizei economice și pandemice, elementele criminale ies din umbră, unii au fost eliberați din închisori.

În interesul organizației criminale

O rezonanță mare a avut reținerea, în februarie, 2021, a unuia dintre adjuncții directorului ANIP Serghei Demcenco, căruia i se incriminau mai multe episoade de corupție, inclusiv participarea la o schemă frauduloasă de furt a mijloacelor financiare de pe cardurile bancare. Procuratură îl bănuiește pe Demcenco de abuz în serviciu în interesul unei organizații criminale, care prin intimidări și torturi cerea de la deținuți plăți ilegale pentru niște datorii fictive. Demnitarul a fost pus sub strajă, apoi măsura reținerii a fost înlocuită cu arestul la domiciliu. Anterior, pentru participare la aceste scheme a fost reținut Viorel Perciun, șeful instituției penitenciare nr.18 din Brănești, fost șef-adjunct interimar al ANIP.

Din spusele procurorului general A.Stoianoglo, în activitatea ANIP au fost depistate numeroase încălcări. «Mii de persoane au fost jecmănite prin scoaterea banilor de pe cardurile lor bancare numai în ultimele 3-4 luni. Sperăm că pe viitor acest fenomen va fi exclus total. El a demonstrat , că sistemul de securitate al băncilor este foarte fragil. Iar ca referire la sistemul penitenciar , este vorba nu doar de partea criminală a problemei, ci și de cea socială. Acolo se află cetățenii noștri, care au dreptul la viață și garanțiile prevăzute de lege », - menționează Stoianoglo.

În vizorul oamenilor legii a nimerit și colonia nr.15 din Cricova, unde a u avut loc mai multe percheziții inițiate de Procuratura pentru combaterea crimei organizate și cazuri speciale, Serviciul informații și securitate și Inspectoratul național de investigații,cu implicarea angajaților brigăzii cu destinație specială Fulger. După care a fost reținut șeful coloniei Victor Munteanu.

Oamenii legii au descoperit sute de litri de alcool, peste 100 cuțite artizanale, 30 de telefoane mobile, cca 40 cartele Sim, 100 de purtători electronici de informație de diferite dimensiuni, seringi cu soluții necunoscute, zeci de ambalaje cu substanțe solide (probabil, droguri) și obiecte folosite la organizarea jocurilor de hazard. În plus, au fost sechestrate diverse acte și agende, care conțineau numere și parole de carduri bancare. La fel, a fost depistată o listă a datornicilor cu indicarea unor sume semnificative în lei și alte monede.

O ”roadă” la fel de bogată a fost culeasă în închisoarea nr. 6 din Soroca și alte instituții penitenciare. În acest context, reprezentanții ANIP au menționat, că obiectele și substanțele interzise ajung în penitenciare datorită vulnerabilității construcțiilor de pază, a numărului mic de angajați și a factorului uman. Departamentul susține că în permanență organizează măsuri speciale, numai în a. 2020 au fost efectuate 733 de percheziții, iar în sistemul de administrare a instituțiilor penitenciare - 10 570 de controale inopinate.

«Asemenea cazuri au fost și vor fi»

Au avut loc de asemenea și numeroase cazuri de acțiuni violente ale deținuților față de personalul penitenciarelor. Potrivit lui Vladimir Cojocaru, care anterior a asigurat interimatul șefului ANIP, în ultimii trei ani au fost înregistrate peste 50 de incidente de acest fel. «ТAsemenea cazuri au fost și vor fi, deoarece avem de a face cu persoane condamnate pentru acte de violență», - spune Cojocaru.

În același timp, în spațiul public a apărut o altă versiune, conform căreia această situație se explică prin existența unei relații reciproce între șefii lumii criminale și Administrația națională a instituțiilor penitenciare. Deseori gardienii nu răspund cu măsuri adecvate la acțiunile violente ale deținuților, de frică să nu capete o mustrare de la conducerea penitenciarului.

În presă au apărut video-uri filmate de camerele de supraveghere în penitenciarul nr. 13 din Chișinău și nr.2 din Lipcani, care ilustrează perfect situația din sistem. În unul dintre acestea condamnatul se apropie de gardian, care îi oferă cu amabilitate o țigară. Urmează o lovitură, dar angajatul nu reacționează și pleacă. În alt caz, deținutul îl lovește pe gardian peste față, dar colegii acestuia nu se implică. Zilele trecute au fost publicate cadre ce reflectă încă un atac al unui deținut asupra gardianului, de această dată în penitenciarul nr.15 din Cricova.

Nu e de mirare, că în aceste condiții persoana ajunsă după gratii devine adesea parte a lumii criminale și după eliberarea comite noi infracțiuni. Despre aceea că închisorile moldovenești nu contribuie la reeducarea condamnaților vorbește și procentul mare al recidiviștilor, ajunși în detenție în mod repetat. În plus, imperfecțiunea legislației contribuie la aceea, că deseori în pușcărie ajung oameni din păturile social vulnerabile ale populației, care au comis infracțiuni neînsemnate

Fenomenul ierarhiei neoficiale

Experții spun că una dintre principalele «probleme ale pușcăriilor» din Moldova este ferocitatea nejustificată a sistemului național de justiție penală: avem termene de detenție foarte mari pentru cazurile care nu reprezintă un pericol public major. În spatele formulărilor comune ale sentințelor, deseori se ascund infracțiuni cu totul prostești. Spre exemplu, dacă în sat cineva a furat pe ascuns o găină a vecinului – este un furt. Dar dacă vecinul a ieșit în prag și a văzut personal procesul furtului – deja este un jaf, respectriv și termenul va fi altul.

Asta în timp ce reprezentanții criminalității cu gulerașe albe de cele mai multe ori nu ajung la pușcărie, în mare parte grație nivelului înalt al corupției în justiție. Vorbim despre infracțiunile care se disting prin apartenența răufăcătorului la persoanele care reprezintă statul, businessul, demnitarii de stat. Crimele gulerașelor albe includ escrocheriile financiare, corupția, evaziunile fiscale, tranzacțiile ilegale de comercializare a bunurilor, falsul în acte, fraude imobiliare etc.

În același timp, organizațiile internaționale mereu atrag atenție la problemele grave din închisorile moldovenești. Recentul raport al Comitetului împotriva torturii al Consiliului Europei exprimă neliniștea pentru fenomenul ierarhiei neoficiale printre condamnații deținuți în închisorile din RM, care s-a transformat într-o organizație criminală orientată spre obținerea unor profituri. Și nu este clar, dacă organele responsabile ale statului apreciază la justa valoare dimensiunile acestei probleme și gravitatea urmărilor ei nu doar pentru sistemul penitenciar, dar și pentru societate în general.

Conform datelor Consiliului Europei, în multe închisori deținuților nu li-s asigurate condiții elementare de securitate, între eu au loc acte de violență, intimidate și exploatare. Toate acestea – în rezultatul existenței unor structuri neoficiale ale puterii printre deținuți. Pentru a menține ordinea în penitenciare, în opinia experților europeni, trebuie eliminată dependența condamnaților de ierarhie neformală. În plus, trebuie pus în aplicare un sistem adecvat de repartizare și clasificare a condamnaților, creat un mecanism eficient de recrutare și instruire a angajaților, asigurată supravegherea permanentă a locurilor de detenție de către personal.

Autoritățile speră că reformarea sistemului se va accelera după numirea noului director al ANIP. La 27 aprilie, în această funcție a fost numit Dorin Lișman, care are 39 de ani și anterior a asigurat interimatul secretarului de stat al Ministerului justiției. Zilele trecute el a fost prezentat colegilor din aparatul central al instituției. Noul conducător trebuie nu doar să dezrădăcineze fenomenele negative și să implementeze transformările în penitenciarele moldovenești, dar și să îmbunătățească imaginea acestui sistem, care a avut mult de suferit pe fondalul șirului de scandaluri, rețineri și acuzații de corupție.

Victor Surujiu

Recomandă:

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter


Ar trebui de deschis secții de votare suplimentare peste hotare?