COVID-19 în MOLDOVA  Mai multe detalii

Drepturile copilului în epoca digitală: ”zonele moarte” și temele-tabu

Drepturile copilului în epoca digitală: ”zonele moarte” și temele-tabu

La nivel internațional și național au fost adoptate numeroase acte privind drepturile minorilor, iar acum 30 de ani a fost aprobată fundamentala Convenție ONU privind drepturile copilului.

Dar în deceniile care au urmat realitățile s-au schimbat semnificativ și astăzi generația în creștere trăiește în lumea tehnologiilor informaționale și comunicaționale, care anterior era inimaginabilă. Copiii și părinții tot mai des se confruntă cu probleme complexe în protejarea și realizarea drepturilor, multe dintre care fiind altfel percepute azi. Pe parcursul lunilor din urmă această temă s-a tot discutat în Moldova, dar și peste hotare.

”Este o chestiune extrem de complicată”


Recent, Consiliul Europei a convocat la Strasbourg o conferință privind drepturile copiilor, în cadrul căreia au fost examinate pașii statelor europene în vederea apărării drepturilor minorilor, precum și un șir de probleme existente. Secretarul general al CE, Marija Pejčinović Burić a menționat, că în domeniul dat încă mai există ”zone moarte”, unde eforturile depuse nu-s suficiente. În opinia sa, siatuația dată devine posibilă deoarece ”problemele existente-s controversate și autoritățile nu au curaj să le abordeze”.

Între altele, CE consideră teme-tabu problemele copiilor, văzute ca un pericol pentru societate. Acest criteriu este aplicat infractorilor minori și copiilor din familiile supuse radicalizării sau copiilor care comit acte de abuz sexual asupra semenilor lor. ”Cum să comunici și să protejezi victimele, dar și agresorii, care au nevoie de susținere, însă adesea sÎnt privați de libertate și-s tratați conform sistemului justiției penale pentru adulți? Este o întrebarea foarte dificilă”,- menționează secretarul general CE.

”Dacă sistemele de protecție nu funcționează, trebuie să recunoaștem acest lucru”, - a subliniat Marija Pejčinović Burić, vorbind despre abuzurile față de copii în acele locuri, unde ei ar trebui să se simtă în siguranță: acasă, instituția școlară, instituțiile în care copiii practică sportul și alte ocupații. Consiliul Europei consideră important să încurajăm copiii să vorbească despre aceste cazuri. Alte chestiuni discutate, care în opinia experților europeni necesită corectarea legilor și a politicilor, includ protejarea dreptului copiilor de a participa la luarea deciziilor care îi privesc, la o apărare eficientă de criminalitatea în internet și asigurarea drepturilor minorilor nevoiți să stea departe de părinți.

Consiliul Europei muncește asupra acestor probleme mai bine de un deceniu, inclusiv prin implementarea Strategiei de protejare a drepturilor copilului în anii 2016–2021. La nivel național, în Moldova, de implementarea recomandărilor răspunde Ministerul Sănătății, muncii și protecției sociale. În țară a fost adoptată Strategia de protejare a copilului pentru anii 2014-2020, apoi și planul de activitate pentru implementarea ei. Printre sarcinile-cheie vom numi asigurarea condițiilor de întreținere și educare a minorilor în mediul familial, inclusiv reducerea impactului migrației părinților asupra copiilor rămași în țară, precum și prevenirea și combaterea violenței, neglijării și exploatării copiilor, problemele combinării vieții de familie cu munca în scopul asigurării unei educații armonioase și dezvoltării copilului.

Planul de acțiuni prevede reducerea constantă a numărului de copii aflați în instituțiile de tip internat, sporirea eficienței sistemului de indemnizații sociale în susținerea familiei și protecția copilului, dezvoltarea rețelei de servicii sociale. La fel, include și elaborarea și implementarea Programului național de formare a aptitudinilor de părinte, campanii de informare a societății în vederea asigurării securității în Internet și prevenirea violenței, precum și alte măsuri.

De altfel, cei de la Oficiul avocatului poporului (ombudsman) menționează că strategia conține numeroase prevederi dubioase și este vagă, iar planul de acțiuni pentru realizarea ei a fost adoptat tardiv. ”Autoritățile au întreprins măsuri insuficiente în domeniul dat”, consideră ombudsmanul Maia Bănărescu. În același timp, cei de la Oficiul avocatului poporului confirmă că an de an tematica protecției drepturilor și intereselor minorilor devine tot mai actuală în Moldova.

De la securitatea online la exploatarea prin muncă

Cel mai recent raport privind respectarea drepturilor omului subliniază că autoritățile nu au îndeplinit majoritatea recomandărilor instituțiilor europene și internaționale, inclusiv ale Comitetului ONU pentru drepturile copilului și cele ale ombudsmanului. În anul ce a trecut, în Moldova, din neatenția adulților, au decedat mulți copii: arși în incendii, căzuți de la înălțime, înghețați în stradă etc. În plus, 91 de copii au devenit victime ale crimelor ”împotriva vieții și a sănătății”, asta în timp ce cu un an mai devreme aceștia au fost mult mai puțini – 23.

Ombudsmanul Maia Bănărescu vorbește și despre încălcarea dreptului la viață a copiilor născuți prematur: aceștia nu întotdeauna beneficiază de ajutor medical calificat. În opinia ei, în țara noastră există probleme și cu vaccinarea copiilor. Părinții vorbesc despre aceea că micuții au fost vaccinați fără acordul lor și în condiții neadecvate. Avocatul poporului crede că vaccinarea copiilor nu trebuie să fie corelată cu accesul la studii. Potrivit ei, statul este obligat să le asigure copiilor diverse forme de educație alternativă, în caz că le este restricționată frecventarea instituțiilor educaționale generale.

Ombudsmanul menționează condițiile inadecvate de detenție în locurile unde își ispășesc pedeapsa infractorii minori. Din spusele sale, în penitenciare domnește antisanitaria, iar angajații acestor instituții au o atitudine agresivă față de pușcăriașii minori.

Oficiul ombudsmanului mai atrage atenția asupra fenomenului muncii copiilor, pe care autoritățile nu-l controlează suficient. Deși nu avem date statistice de nivel național, observațiile zilnice denotă sporirea numărului de copii antrenați de mici în munci periculoase. Potrivit Maiei Bănărescu, legea permite munca conform unui program liber doar pînă la 16 ani, însă angajatorii adesea încalcă Codul Muncii, deoarece exploatarea muncii copiilor este foarte atrăgătoare. Minorii nu-și cunosc drepturile și, ca regulă, nu dezvăluie abuzurile comise.

Avocatul poporului regretă că în Moldova nu este reglementată munca copiilor în gospodăria casnică: există cazuri în care anul împrejur copiii au fost supuși unor munci grele și periculoase. Există cazuri în care părinții transmit copiii antreprenorilor, pentru ca ei să muncească în contul datoriilor părinților. În opinia dnei Bănărescu, autoritățile trebuie să revadă politica de protejare a drepturilor copilului în domeniul dat.

Experții din ONG-uri cred că Moldova a obținut succese importante în respectarea drepturilor copilului, însă mai există și multe probleme nerezolvate. Conform estimărilor lor, în Moldova cel mai des se încalcă dreptul copilului la educație, discriminarea în acest context, mai ales față de copiii din păturile nevoiașe ale populației și familiile vulnerabile, precum și a copiilor cu necesități speciale. Apărătorii drepturilor omului mai evidențiază problemele ce țin de acțiunile de violență, accesul la deservirea medicală gratuită, serviciile de îngrijire etc.

Cei din ONG-ul La Strada Moldova menționează că, o temă aparte este securitatea online și măsurile care urmează a fi luate pentru a îngrădi copiii de influența negativă a Internetului. Din datele organelor de drept rezultă că în ultimii patru ani au fost inițiate 110 dosare care țin de crime împotriva copiilor în spațiul virtual. Printre acestea – pornografia infantilă, ademenirea copiilor în scopul exploatării lor sexuale, traficul de copii.

Potrivit datelor, Procuratura pentru combaterea criminalității organizate și cazuri speciale, cercetează anual peste 300 de cazuri de violență sexuală față de copii. Aceste date au fost făcute publice în cadrul recentei conferințe de presă cu ocazia zilei europene pentru protejarea copiilor de exploatarea sexuală. Adesea, printre agresori figurează părinții, reprezentanții legali sau alte persoane care educă copiii. Din spusele procurorului Serghei Rusu, măsurile luate de legislatori în vederea apărării copiilor de exploatarea sexuală prin Internet nu țin pasul cu dezvoltarea tehnologiilor informaționale.

Agresivitatea, ca normă de conduită

Experții mai atrag atenție și faptului că fenomenul agresivității casnice duce la sporirea nivelului de cruzime și la manifestări violente din partea minorilor, fapt confirmat și de statistica oficială. Conform Biroului Național de Statistică (BNS), avem în țară o creștere de 6% a incidentelor ce țin de agresivitatea în familie. Specialiștii BNS cred că cifrele reale sînt mult mai mari, dat fiind că nu toate victimele cer ajutorul autorităților. Doar fiecare al patrulea găsește puteri să recunoască că a devenit victima violenței casnice. În anul trecut au fost fixate cca 800 de cazuri confirmate, în 12,6% dintre acțiunile de violență casnică au avut de suferit băieți minori, în 5,4% – fetițe.

Despre corelația dintre violența casnică și sporirea agresivității minorilor vorbesc și experții naționali, dar și cei internaționali. În ultimul timp, în Moldova au avut loc numeroase cazuri care ilustrează această tendință. Printre cele mai de rezonanță – spitalizarea în stare gravă a unui grup de copii și a profesorului lor, după ce un minor a pulverizat o substanță toxică într-o școală din raionul Rezina.

Recent, pe rețelele sociale s-a discutat situația relatată de locuitorii unui bloc de pe str. Decebal din capitală. Cetățenii suferă mereu din cauza gălăgiei insuportabile, ofenselor și comportamentului indecent al unui grup din 20-30 de minori, în fond – de 13-15 ani, care se adună într-o curte și se comportă agresiv, adesea consumă alcool. Unii dintre ei au devenit figuranți ai unor dosare administrative și au fost amendați. De cele mai multe ori, poliția nu se isprăvește cu ei și se limitează la conversații educaționale.

Corneliu Popovici, fost consilier prezidențial, actual ministru al Educației, în comentariul fenomenului criminalității infantile și a manifestării agresivității a menționat că în ultimul timp a avut loc un șir de cazuri de rezonanță de acest fel. Potrivit lui, ele demonstrează clar că zilnic copiii devin victime ale diverselor forme de violență, iar cercetările specialiștilor denotă că această formă de agresivitate devine pentru ei o normă de conduită.

Reieșind din noile tendințe, la finele săptămînii trecute, Comisia parlamentară drept, numiri și imunități a propus pentru dezbateri proiectul de lege care prevede amenzi și chiar privațiune de libertate pentru elevii sau părinții acestora, care se fac vinovați de acțiuni de violență împotriva profesorilor. Se propune ca asemenea acțiuni să fie calificate drept huliganism și amendate cu sume pînă la 68 mii lei sau privațiune de libertate pentru un termen de pînă la 5 ani. Pentru cazurile de ofensare a corpului didactic este prevăzută o amendă de pînă la 3 mii lei sau 60 de ore de muncă în folosul societății. Autorii inițiativei susțin că amendamentele au fost elaborate după numeroase cazuri de violență și amenințări în instituțiile educaționale, inclusiv la adresa profesorilor.

Oamenii legii menționează că în Moldova criminalitatea infantilă s-a redus în ultimii 5 ani, însă acțiunile capătă un caracter tot mai violent și mai dur. Conform BNS, acest indice s-a redus în numărul total de infracțiuni de la 2,8% în 2014 la 2,1% în anul trecut. Majoritatea infracțiunilor au fost comise de băieți – 90,2%. Rapoartele polițienești includ regulat cazuri în care elevii folosesc metode agresive pentru a-și clarifica relațiile și chiar comit acțiuni violente față de profesori.

De cele mai multe ori adolescenții comit furturi și jafuri. Destul de des – acțiuni de huliganism. Însă o îngrijorare deosebită provoacă sporirea numărului de cazuri, în care copiii devin penali pentru jafuri armate, comerț cu droguri, violuri, acțiuni violente cu caracter sexual și chiar omoruri. În cea mai mare parte, minorii care au încălcat legea primesc pedepse suspendate, amenzi sau muncă în folosul societății. Totuși, anual zeci de adolescenți sînt condamnați la închisoare: cam fiecare al cincilea adolescent-infractor se pomenește după gratii.

”Dacă în familie este practicată violența casnică, ea întotdeauna are impact asupra copiilor, chiar dacă ei nu suferă fizic. Copilul începe să transmită comportamentul agresiv la grădiniță, școală, în armată. Violența casnică naște criminalitatea infantilă. Diapazonul acțiunii acesteia asupra copilului este destul de vast: de la diferite acțiuni incorecte, care nu prezintă un pericol social major, la violuri, omoruri, participarea la criminalitatea organizată. În plus, urmare a violenței în familie devine vagabondajul, bolile sistemului nervos, devierile psihice la copii. În pofida sancțiunilor destul de dure, fluxul violenței în familie scade foarte lent. Iată de ce este important să elaborăm și să adoptăm noi proiecte legislative privind prevenirea acțiunilor violente. Structurile statului trebuie să fie mai active în combaterea violenței casnice. Legislația în vigoare nu oferă garanții suficiente și adesea nu protejează victimele de persecuțiile ulterioare”.

Victor Surujiu

Urmărește-ne pe Odnoklassniki, dacă vrei să afli mai multe

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter


Știrile partenerilor noștri
loading...
Mai multe

Sondaj Toate

load