COVID-19 în MOLDOVA  Mai multe detalii

“Domnule Hogan, ajutați-ne!”. Parlamentul și-a încheiat sesiunea de primăvară-vară

“Domnule Hogan, ajutați-ne!”. Parlamentul și-a încheiat sesiunea de primăvară-vară

Parlamentul și-a încheiat sesiunea răsunător și scandalos. Demiterea guvernului trebuia să devină acordul ei final. Însă, cum era și de așteptat, moțiunea de cenzură nu a acumulat numărul necesar de voturi.

Unii reprezentanți ai opoziției parlamentare și-au compensat eșecul politic cu scandaluri, obiecții tăioase și chiar ciocniri cu oponenții și angajații pazei de stat. În rezultat, a scris pe o rețea socială Maria Ciobanu, vicepreședintele fracțiunii Platformei DA, ”toate acestea mi-au provocat repulsie și greață. Eu nu am putut suporta întregul spectacol…”.

“Ne agresează!”


Încă de la înaintarea moțiunii de cenzură, comentatorii politici prognozau că guvernul Chicu va rezista și că opoziția nu are suficiente voturi. Însă luni, 20 iulie, după ce, înainte de ședința în plen, a devenit cunoscut faptul că deputații partidului ”Șor” Igor Himici și Vladimit Vitiuc s-au îmbolnăvit de coronavirus, eșecul votului a devenit evident.

După cum se vede, opoziția parlamentară spera să se repete situația de acum două luni. La finele lunii mai se zvonea, că la una dintre ședințele apropiate, opoziția intenționează să demită guvernul Chicu, însă brusc deputatul fracțiunii PDM E.Nichiforciuc a fost depistat pozitiv la coronavirus. Imediat, aleșii poporului au fost trimiși în autoizolare: s-a anunțat că deputații se vor afla în carantină pînă ce testele la coronavirus vor ieși negative. Parlamentul nu a lucrat timp de două săptămîni.

Dar de această dată carantinei nu i-a fost dat să fie. Fapt care a trezit nemulțumirea opoziției parlamentare, căreia conducerea parlamentului nu i-a oferit timpul necesar căutării voturilor lipsă (opoziția conta pe faptul, că moțiunea de cenzură împotriva guvernului va fi examinată în plen la ședința de joi) și care era dispusă să tragă de timp.

Sergui Sîrbu din grupul “Pro Moldova” a cerut ca toți parlamentarii să treacă testul la COVID-19 și să fie trimiși în autoizolare ”pentru a preveni extinderea infecției”. Andrian Candu a amintit, că data trecută, cînd coronavirusul a fost confirmat la deputatul Nichiforciuc, conducerea parlamentului a semnat imediat dispoziția prin care deputații au fost trimiși să facă testul și apoi - în carantină pentru două săptămîni. “Acum ce, s-au schimbat regulile?”, a întrebat-o el pe președinta parlamentului.

“Nu s-a schimbat nimic. Le voi cere tuturor să treacă testul după ședința de azi”, i-a tăiat-o Zinaida Cgreceanîi. Iar Alexandru Slusari, președintele fracțiunii Platforma ”Demnitate și Adevăr”, a concluzionat că graba cu care a fost luată decizia de convocare a ultimei ședințe din sesiunea primăvară-vară pentru luni, și examinarea moțiunii de cenzură în cadrul ei, este motivată de faptul că ”președintele Dodon nu are încredere în democrați”.

Mai pe scurt, era clar că moțiunea de cenzură va eșua, dar opoziția a făcut tot posibilul pentru ca această zi să fie răsunătoare, scandaloasă și memorabilă.

Dacă legislativul moldovenesc ar conferi premiul “Oscar” pentru artistism, măiestrie actoricească și expresie, învingătoare indiscutabilă ar fi Marina Tauber, deputata partidului ”Șor”. ”Reportajele video” ale sale despre pătrunderea presei în sala de ședințe, însoțite de strigătele “Eu voi intra în sală numai cu presa! Retrageți acești oameni (serviciul pază de stat – n.r.) de aici, ei ne agresează. Unde e procuratura, unde-s organele? Veniți aici, unde deputații opoziției sunt agresați. Domnule Hogan (ambasadorul SUA în Moldova – n.r..), domnule Mihalko (șeful delegației UE în Moldova – n.r.), toți ambasadorii, reprezentanții instituțiilor internaționale, ajutați-ne vă rog!”, au devenit, fără îndoială, hiturile incontestabile ale rețelelor sociale în acea zi.

Printre “apărătorii” activi ai presei era și Andrian Candu, liderul grupului de deputați “Pro Moldova”.

“Candu, care a introdus modificări draconice în Regulament pentru a interzice accesul jurnaliștilor în sala de ședințe a parlamentului, azi își rupe cămașa pentru ca mass-media să intre în sală. Acest tip este de un cinism colosal”, - a scris pe rețelele sociale ex-deputatul A.Petcov. Iar postul TV8, printr-un cupaj video, i-a amintit ex-spicherului cum cu patru ani în urmă jurnaliștii scandau în adresa lui “Jos cenzura” și “Vrem acces în sală”, iar el spunea: “regulamentul nu permite”.

În rezultat, legislativul a plătit pentru încăierarea dintre deputații din opoziție, angajații pazei de stat și reprezentanții mass-media acreditați la parlament cu ușa deteriorată a sălii de ședințe. Serviciul pază de stat a apreciat acest incident ca pe o încercare ”de intrare în sala de ședințe cu forța, fără a respecta regulile stabilite”.

În tot acest răstimp, în sală premierul Ion Chicu, în fluierăturile și chiotele aleșilor poporului din partea PAS și a Platformei DA (din start acesta a început să critice guvernul predecesoarei sale Maia Sandu) a prezentat raportul privind activitatea guvernului, apoi a răspuns la întrebările deputaților.

În total, dezbaterea moțiunii de cenzură a durat circa cinci ore. Dar în pofida acuzațiilor de aroganță, de intrare în perioada pandemiei fără un plan anti-criză și de ”muncă în folosul lui Dodon” (A.Slusari, Platforma DA), a pronosticurilor că ”acest guvern va intra în istorie nu doar ca cel mai slab, incompetent și mincinos, dar și ca cel mai fricos” (I. Grosu, PAS) și a îndemnului de a-i trage la răspundere penală pe unii membri ai guvernului în acțiune, deoarece ”timp de un an guvernul lui Dodon a comis atît de multe greșeli, cum alții nu au făcut-o nici în 10 ani” (A.Candu, “Pro Moldova”), demiterea guvernului Chicu a eșuat. Opoziția a putut acumula doar 46 din minimul necesar de 51 de voturi.

Reziduul uscat alciomagului moțiunii

Comunitatea experților apreciază diferit eșecul moțiunii de cenzură împotriva guvernului Chicu. În funcție de preferințele politice ale comentatorilor, declarațiile acestora amintesc cumva de “Jumătatea plină/jumătatea goală a paharului”.

Spre exemplu, Iurie Țap, ex-deputat PLDM, a scris pe pagina sa de pe o rețea socială, că deși moțiunea nu a trecut, “ea este mai degrabă succesul, nu eșecul opoziției parlamentare de dreapta”. Pentru că “după o confruntare de durată a elitelor Platformei DA și PAS, le-a reușit totuși o acțiune comună. Unirea acestor două formațiuni politice în ajunul prezidențialelor, indiferent de rezultatul moțiunii de cenzură, este determinantă”, consideră ex-parlamentarul.

Însă sociologul Ian Lisnevschii, citat de mai multe posturi TV, crede că opoziția a terminat sesiunea primăvară-vară cu o înfrîngere politică grea”, care va afecta imaginea partidelor de dreapta.

“Opoziția pleacă în vacanță cu imaginea șifonată, ea nu ține cont de opinia oamenilor și este gata să riște stabilitatea de dragul ratingului politic cu orice preț. Ei nu au fost în stare să depășească contradicțiile interne, și au pierdut. Putem constata că actuala opoziție este pentru Igor Dodon cel mai comod candidat în alegerile prezidențiale. Previzibilă, prost organizată, ea îndreaptă toate eforturile spre victoria candidatului puterii, care în ochii oamenilor merită mai multă încredere”, a menționat Ian Lisnevschii.

Ce avem, așadar, în reziduu uscat după eșuarea moțiunii de cenzură împotriva guvernului Chicu? O lovitură de imagine dură, desigur, a primit-o Platforma ”Demnitate și Adevăr” – inițiatoarea moțiunii.

“Din toată opoziția, Platforma DA și-a dorit cel mai mult să schimbe situația. Ea a mai sperat și la sprijinul geopolitic al vecinilor și a planificat totul foarte serios. Și ar fi avut succes de cauză, dacă la finele săptămînii trecute ar fi găsit niște deputați care șovăiau. Jocul a meritat”, a menționat analistul politic Corneliu Ciurea în emisia unui post TV.

Dar moțiunea a căzut și, deci, planul de sporire a ratingului liderului Platformei DA, Andrei Năstase, în ajunul alegerilor prezidențiale nu a luat foc. Ceea ce prezintă un anumit pericol nu doar pentru perspectivele lui Năstase pe post de candidat la președinție, dar și pentru perspectivele partidului la posibilele alegeri parlamentare anticipate. De aceea este clar că pe toată campania prezidențialelor, DA va continua să joace activ și cartea antidodon, dar și pe cea antiguvern.

Conducerea Platformei a dat de înțeles că ”nu-i vom permite acestui guvern să execute așa de lejer toate mofturile președintelui” (Igor Munteanu), că ”în august, la o sesiune specială sau la cea care va începe în septembrie, va fi prezentată o nouă moțiune de cenzură” (Alexandru Slusari) și că “următoarea moțiune va fi fatală pentru guvernul Chicu” (Vasile Năstase).

Eșecul moțiunii a lovit cel mai dur în planurile globale ale partidului “Pro Moldova”, dar și în persoanele care stau în spatele acestuia. Reiese că ”investițiile” de milioane ale oligarhilor fugari pentru a destrăma coaliția PSRM-PDM, au fost zădarnice. În rezultat - nici demiterea ”guvernului lui Dodon”, nici statutul de ”jucător politic recunoscut”, pe care “Pro Moldova” l-ar fi putut obține în urma demiterii guvernului Chicu și începerii negocierilor pentru formarea guvernului Slusari ori Năstase (versiunile cine ar fi putut deveni premier diferă), nici careva perspective pentru parlamentarele anticipate.

“După cazul Gațcan, e dificil să găsești doritori de a părăsi barca majorității parlamentare. Putem presupune că acel eșec a dus și la o irosire a banilor, care nu a fost pe placul sponsorilor procesului. De fapt, situația a luat o întorsătură inversă, și opoziția parlamentară a început a se reduce, deoarece la ședința de luni au lipsit doi dintre deputații lui Șor, infectați cu coronavirus” – a menționat analistul politic Corneliu Ciurea. Iar politologul Bogdan Țîrdea, deputat PSRM, a scris pe rețelele sociale despre “patru eșecuri recente ale GPO ” Pro Moldova” .

Totuși, la fel ca și Platforma DA, partidul lui Andrian Candu nu intenționează să se liniștească și ”va continua să caute metode de izbăvire grabnică de acest guvern”. Andrian Candu a menționat că ”moțiunea căzută încă nu înseamnă pierderea războiului” și a promis că partidul său neapărat va mai ”face surprize”. Comunitatea experților presupune că prin proiectele lor politice oligarhii fugari pot organiza înainte de alegerile prezidențiale dezordini în țară, iar după acestea – încă o ”revoluție portocalie”. Mai ales că încă acum o lună Andrian Candu amenința cu proteste, dacă parlamentul va menține actuala putere executivă. “Dacă nu vom găsi soluții împotriva acestui guvern, noi vom examina varianta organizării protestelor”, a declarat el atunci.

În schimb, Partidul Socialiștilor și PAS (nu public, desigur) după eșuarea moțiunii de cenzură pot sărbători o victorie tactică.

Pentru PSRM, plusurile actualei situații constau în faptul că, în ajunul cursei prezidențiale s-a reușit păstrarea guvernului cu funcții depline (dacă după demitere parlamentul nu ar fi putut numi un alt cabinet de miniștri, guvernul Chicu ar fi fost nevoit să activeze cu competențe reduse), a majorității parlamentare minime și evitarea destabilizării politice. Precum și în faptul, că acum în cursa preelectorală socialiștii pot utiliza ” total întemeiat” argumentul precum că ”Sandu și Năstase s-au înțeles cu Plahotniuc și Șor, care au furat miliardul și de care PAS și PPDA au promis să elibereze țara”.

Imediat după evenimentele din parlament, președintele Dodon a ieșit cu un comentariu, în care a menționat că ”societatea are posibilitatea să vadă ce se ascunde în spatele acestor politicieni, să înțeleagă că ei pot provoca scandal, haos și instabilitate” și că ”astăzi oligarhii au primit o lecție bună că nu toți și nu totul se vinde”. Iar politologul Bordan Țîrdea a declarat că alianța oligarhică renaște.

După eșuarea moțiunii PAS și-a consolidat poziția de formațiune politică principală pe flancul drept, iar lidera lui Maia Sandu – cea de candidat de bază la funcția de președinte. Pericolul posibil al consolidării ratingului lui Andrei Năstase și a Platformei DA a dispărut și acum Maia Sandu caută ”sprijinul geopolitic” al vecinului imediat, la fel cum recent o făcea Andrei Năstase.

Mass-media română a anunțat zilele trecute că lidera PAS a efectuat o vizită secretă la București, unde a avut o întrevedere cu președintele Klaus Iohannis și premierul Ludovic Orban. Conform portalului podul.ro, asta a fost înainte de 18 iulie, cînd Consiliul Național PAS a înaintat candidatura Maiei Sandu pentru alegerile prezidențiale din noiembrie, curent.

Totalurile sesiunii primăvară-vară 2020

Pentru amatorii datelor statistice, în scurt timp va fi publicată informația privind numărul legilor, hotărîrilor și declarațiilor adoptate de parlament pe parcursul sesiunii primăvară-vară, 2020.

Platforma DA a și publicat un scurt rezumat al sesiunii încheiate. Alexandru Slusari, președintele fracțiunii parlamentare, a scris pe o rețea de socializare că în perioada de gestiune, deputații Platformei au înregistrat 51 de proiecte de acte legislative și hotărîri. “Astfel, noi ocupăm locul I la numărul inițiativelor legislative. Chiar și fiind în opoziție, noi am reușit să promovăm patru dintre proiectele noastre legislative ”, - a raportat el.

Comentatorii politici atrag atenție la alte ”succese” ale legislativului în jumătatea de an care s-a scurs. Spre exemplu, la faptul că în pofida Regulamentului, care prevede convocarea a două ședințe pe săptămînă, în sesiunea primăvară-vară deputații au avut extrem de puține ședințe plenare. Desigur, și-a jucat rolul și situația pandemică. Dar prin analogie cu bugetarii, care pe parcursul verii vor munci în zilele de sîmbătă pentru a recupera vacanța plătită, dar impusă, unii politicieni cer ca și parlamentarii să compenseze prin muncă vacanța plătită în care s-au aflat. “Oare ei au meritat o a doua vacanță plătită, dacă deja s-au aflat într-o vacanță plătită?”, se întreabă Victor Șelin, președinte PSDM .

În plus, menționează agenția Infotag, după actuala sesiune parlamentul a acumulat multe datorii – proiecte de legi votate în primă lectură, dar care nu au fost examinate în lectura a doua. Printre acestea - și proiectul controversat al modificărilor în Codul electoral.

În general, sesiunea primăvară-vară 2020 a fost marcată de schimbări politice active. Spre exemplu, de un energic turism politic.

Chiar din startul sesiunii, șase deputați în frunte cu Andrian Candu au declarat că părăsesc Partidul Democrat și fracțiunea lui parlamentară. Ei au format grupul parlamentar independent “Pro Moldova”. Iar spre finalul sesiunii legislativul avea deja 17 deputați-traseiști, majoritatea cărora a aderat la grupul “Pro Moldova”.

Cel de-al 18-lea turist politic mai că n-a devenit deputatul-socialist Ștefan Gațcan, care însă (în versiunea socialiștilor) a preferat să revină la PSRM. Așa sau altfel, timp de șase luni grupul “Pro Moldova”, care inițial avea 6 deputați, a devenit cea de-a treia fracțiune (14 mandate) din legislativ după PSRM (37 mandate) și PAS (15 mandate). Și de nu era reacția dură a socialiștilor la istoria cu Gațcan, “Pro Moldova” ar fi putut să ia în continuare turații și să schimbe alinierea forțelor în parlament.

Încă un rezultat al sesiunii primăvară-vară 2020 a fost formarea majorității parlamentare PSRM-PDM. La 16 martie aceste partide au semnat un acord privind crearea coaliției de guvernare numite ”Platforma social-democrată ”Pentru Moldova”, și au împărțit locurile în guvern.

La întrebarea de ce democrații au preferat PSRM, deși parcă și partidele de dreapta și-au dorit o reciprocitate cu PDM, experții răspund că pentru un posibil dialog cu democrații Maia Sandu înainta prea multe condiții, că după ce ea și-a ”trădat” principalul partener politic – Platforma DA, mulți actori politici nu mai aveau încredere în lidera PAS și că dacă coaliția cu PAS ar fi avut loc, ar fi fost cel mai probabil o alianță în condițiile impuse de Maia Sandu. Iar în coaliție cu PSRM democrații apar ca parteneri egali: în guvernul renovat ei au obținut jumătate din portofolii.

Totuși, unii comentatori politici prognozau pentru coaliția PSRM-PDM o existență de doar cîteva luni. ”Platforma social-democrată ”Pentru Moldova”, în ciuda zdruncinărilor și a mituirii deputaților, rezistă deja de patru luni. Nu este exclus că în această componență minimă ea va ajunge la alegerile prezidențiale și poate chiar la cele parlamentare anticipate, care potrivit pronosticurilor se vor desfășura în februarie-martie 2021.

În același timp, există posibilitatea ca această coaliție să se mențină pînă la sfîrșitul mandatului actual al Parlamentului.

Xenia Florea

Urmărește-ne pe Facebook, dacă vrei să afli mai multe

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter


Știrile partenerilor noștri
loading...
Mai multe

Sondaj Toate

load