X 
Transnistria stiri: 1354
Eurovision stiri: 497

Destul să mai mutăm acele ceasornicului

20 apr. 2019,, 19:49   Societate
11869 6

Se spune că timpul nu se supune oamenilor, dar mutarea acelor ceasornicului de două ori pe an la finele lunilor martie și octombrie, respectiv, cu o oră înainte, apoi înapoi, vorbește despre încercarea omului de a gestiona timpul în scopuri personale.

Discuțiile despre necesitatea existenței orei de vară și a celei de iarnă nu contenesc ani în șir. Treptat, însă, în lupta adepților și potrivnicilor mutării acelor ceasornicului cîștigă ultimii.

Să revenim la fusul orar

Conform statisticelor, în prezent, 68% dintre țările lumii nu trec la ora de vară. De la începutul acestui secol, lista a fost completată cu alte 14 țări, dar mai există 20% de state care experimentează în continuare. Totuși, tot mai des și mai intens răsună chemările de a urma majoritatea și a menține fusul orar, numit în popor de iarnă.

Multă lume nu înțelege legătura dintre ceas și anotimpurile anului. Pentru a o pricepe, trebuie să clarificăm astfel de noțiuni precum timpul astronomic și fusul orar. Se consideră că timpul astronomic, calculat după soare, este cel mai prielnic pentru sănătatea omului. Aceasta se explică prin ritmul intern al organismului, care se schimbă în funcție de temperatura aerului și lumina pe timp de zi.


Însă în sec. XIX omul a împărțit suprafața planetei în 24 fusuri orare, fiecare dintre acestea se deosebește de cele învecinate. Calcularea fusurilor se face de la vest la est, de la meridianul zero, pentru care cel de mijloc este Greenwich.

În prezent, în UE există trei fusuri orare. Ora Greenwich acționează la Dublin (Irlanda), Edinburgh (Scoția), Lisabona (Portugalia) și Londra (Marea Britanie).

Ora europeană medie, care este cu o oră înaintea celei Greenwich (+1), acționează în Germania, și alte 16 țări UE și capitalele acestora – Amsterdam, Berlin, Berna, Bruxelles, Viena, Copenhaga, Madrid, Paris, Roma, Stockholm, Belgrad, Bratislava, Budapesta, Varșovia, Ljubljana, Praga, Sarajevo, Skopje, Zagreb.

Al treilea fus orar în care acționează timpul est-european (cu două ore înaintea orei Greenwich) cuprinde opt state UE, inclusiv Finlanda, Țările Baltice, Belarusul, Moldova, Ucraina, o parte a FR (Atena, București, Vilnius, Kiev, Chișinău, Minsk, Riga, Sofia, Tallinn, Helsinki, Kaliningrad). De acest fus orar se conduc Egiptul, Israelul, Libia, Turcia, RSA.

Ora Moscovei diferă de cea Greenwich cu trei ore.

Specialiștii explică că fusurile orare au legătură directă cu mutarea sezonieră a acelor de ceasornic. Ora de iarnă este timpul standard pentru o țară sau alta. Deși termenul ”oră de iarnă” este neoficial, căci este utilizat doar în țările care practică trecerea la ora de vară.

Iar ora de vară întrece cu o oră timpul standard. Rusia a renunțat la ea încă în 2014. Dar e de menționat că ora de care se conduc azi rușii nu corespunde fusului lor orar. Este așa-zisul timp ”decretat” (adică, fusul orar plus o oră), introdus prin decretul Comitetului popular sovietic în 1931.

Astăzi rușii nu mai au dureri de cap cu mutarea acelor ceasornicului, în ziua trecerii la ora de vară sau invers ei nu riscă să întîrzie la serviciu, avion sau în oricare alt loc. Dar există țări în care problema dată este încă actuală și adepții renunțării la mutarea acelor ceasornicului luptă activ pentru asta.

Semnături din lumea întreagă

Spre exemplu, în internet circulă petiția lansată de cetățenii neindiferenți ai SUA, preluată și tradusă în rusă, ”Nu ne trebuie trecerea la ora de vară”. Ea declară că ”trecerea la ora de vară este o rămășiță a secolului XX, care azi nu mai are sens”. În petiție se explică pe scurt ce este ora de vară, care este scopul mutării acelor ceasornicului, cine a fost inițiatorul acestui ”Joc de-a timpul”, se reușește oare preconizata economie a energiei electrice și ce urmări au aceste manipulații.

Din graficele prezentate rezultă că în diferite țări ale lumii a fost înregistrat un consum de energie electrică cu 0,6-4% mai mare. A sporit și consumul de combustibil, are loc o sporire a emisiei de dioxid de carbon și a conținutului acestuia în atmosferă. Trecerea la ora de vară este considerată motivul creșterii prețurilor la energie, iar cetățenii SUA achită pentru aceasta 434 mln. USD.

Graficele mai menționează și efectul negativ al schimbării acelor de ceasornic asupra sănătății americanilor. Între altele, în prima săptămînă, numărul acceselor cardiace sporește cu 5%, din același motiv în urma modificării regimului de somn sporește numărul oamenilor care suferă de depresie și recurg la suicid. Majoritatea oamenilor atestă o neliniște sporită pe timp de noapte și o înrăutățire a calității somnului.

Zis și făcut!

În 2018, despre oportunitatea trecerii la ora de vară au început să vorbească și cei din Parlamentul European. La 8 februarie, trecut, Parlamentul European a decis să se adreseze Comisiei Europene cu solicitarea ca aceasta să analizeze directiva care reglementează trecerea la ora de vară și să o aprecieze. Pentru revizuirea directivei în cauză au optat 384 de europarlamentari, 154 au votat contra.

Autorul inițiativei - deputatul ceh Pavel Svoboda și-a argumentat poziția prin aceea că directiva comunităților europene, adoptată în 1981 și directiva UE din 2001nu s-au soldat cu economia preconizată, fapt demonstrat și de cercetările recente.

Întru executarea deciziei Parlamentului European, Comisia Europeană a inițiat un sondaj al populației țărilor interesate. Pe site-ul lansat în acest scop fiecare doritor putea să-și expună punctul de vedere - face sau nu, de două ori pe an, să mutăm ceasul înainte și înapoi? La finele lunii august 2018, Bruxellesul a făcut publice rezultatele sondajului. Din cele 4,6 milioane de respondenți, 84% consideră că trebuie să renunțăm la practica trecerii la ora de vară și invers. Majoritatea cetățenilor neindiferenți din țările UE au dorit să fie lăsată în acțiune ora de vară.

Și iată că la 26 martie 2019, chestiunea ”orei de vară” a fost din nou inclusă în ordinea de zi a Parlamentului European, care, în baza datelor sondajului, a votat pentru anularea mutării acelor de ceasornic, primăvara și toamna, în țările UE. Decizia a fost susținută de 410 deputați din Parlamentul European, 192 au fost împotrivă, iar 51 s-au abținut.

E de menționat că, inițial, se preconiza că documentul va intra în vigoare din anul curent, așa cum au dorit participanții la sondaj. Dar în decembrie 2018, multe țări UE au anunțat legislativul UE, că aplicarea imediată a inovației nu va fi posibilă, deoarece e nevoie de un timp mai îndelungat pentru diverse măsuri pregătitoare, ca să nu existe încurcături din cauza diverselor fusuri orare în Europa. De aceea s-a decis că mutarea acelor ceasornicelor va fi suspendată din 2021. Iar pe parcursul unui an – pînă în aprilie 2020 – conform unui grafic aprobat, țările-membre UE vor trebui să anunțe Comisia Europeană de care oră se vor conduce în continuare – cea de vară sau cea de iarnă. Dacă inițial multă lume a crezut că la 29 martie, curent, se va trece la ora de vară pentru ultima dată, astăzi se știe doar că această trecere este planificată pentru ultima duminică a lui martie 2021. Și doar pentru țările care vor dori să păstreze ora de vară.

În plus, către luna octombrie 2020, țările UE urmează să anunțe Comisia Europeană ce oră doresc să păstreze – cea de vară sau vor să revină la cea de iarnă. În ambele cazuri, fiecare stat urmează să aprobe decizia la nivel național și în legislativul european. Iar Comisia Europeană va încerca să evite situațiile în care, în diferite țări europene vor acționa ore diferite. În acest caz, ar putea fi afectată piața internă.

Joachim Lang, director general al Uniunii federale a industriei germane, a criticat decizia Parlamentului European, care permite țărilor UE să aleagă ora pe care acestea doresc să o păstreze. El a prevenit că este posibilă situația în care țările aflate în același fus orar vor avea ore diferite și a chemat la evitarea cazurilor de apariție a unei ”plapume peticite a zonelor de timp”, care se pot solda cu ”riscuri semnificative pentru procesele economice de rețea” din UE.

Pe aceeași undă

Putem presupune că Republica Moldova va urma exemplul țărilor UE. Asta chiar dacă în 2017 mințile savante și specialiștii moldoveni, la comanda Ministerului de atunci al economiei, au efectuat un studiu pentru a clarifica oportunitatea trecerii țării noastre la ora de vară și au ajuns la concluzia că mutarea sezonieră a acelor de ceasornic este îndreptățită. Ce-i drept, apar întrebări față de aceste ”minți”…

Intenția autorităților Moldovei de a îndeplini deciziile Parlamentului European a fost confirmată și de șeful guvernului RM. La finele anului 2018 la întrebarea jurnaliștilor dacă Moldova va menține practica trecerii la ora de iarnă și vară, reieșind din faptul că autoritățile UE au propus să se renunțe la schimbarea acelor ceasornicelor, prim-ministrul Pavel Filip a menționat că aceasta ține de interesele naționale. ”Dacă vom ajunge la concluzia că nu face să trecem la ora de iarnă sau la cea de vară, nu vom trece. Deocamdată ne aflăm pe aceeași undă cu țările Europei”, a subliniat șeful guvernului moldovenesc.

Sănătatea umană sau o mică economie?

Între timp, specialiștii din diverse sfere tot mai des vorbesc despre urmările negative ale acestor salturi în timp cu o oră înainte primăvara, și cu o oră în urmă toamna. Adversarii acestor treceri vorbesc despre cheltuielile suplimentare la efectuarea acestor manipulări. Dacă în orașe există ceasuri de stradă, ele trebuie trecute manual la noua ora. În plus, cer resetare și diverse echipamente, utilaje. Contabilii aleargă de fiecare dată, cu aparatele de casă, la serviciul fiscal pentru a le fi schimbată ora.

În opinia medicilor, schimbarea orei provoacă cele mai multe incomodități copiilor. În grădinițe, micuții deprinși să doarmă, să mănînce și să se joace la anumite ore, în primele zile după schimbarea orei obosesc mai repede. Același lucru îl putem spune și despre elevii din clasele primare, părinții cărora cunosc că e foarte dificil să-i trezească după ce acele ceasornicului au fost mutate cu o oră înainte. Copiii trebuie să se adapteze, căci instituțiile nu-și pot schimba programul.

Și pentru proprietarii fermelor de lapte schimbarea orei provoacă probleme mari. Nicolae Mereacre, un fermier din sudul Moldovei, a observat că în prima săptămînă după mutarea acelor ceasornicului vacile dau mai puțin lapte - deprinse cu mulsul la o anumită oră, nu vor să înțeleagă subtilitățile traiului uman și avantajele noii zile-lumină, rag nemulțumite și cer atenția cuvenită. Iar nemulțumirea animalelor afectează calitatea laptelui – cu trecerea la ora de vară mulsul începe mai devreme și lapte este mai puțin.

Trecerea la ora de vară afectează și animalele de companie, care trăiesc conform propriului ceas biologic. La schimbarea orei se schimbă regimul obișnuit al lor. Se schimbă ora de hrănire și de plimbare a animalelor. Potrivit Victoriei Șorina, care are trei cîini și șase pisici, regimul animalelor de companie depinde întru totul de programul lor. Schimbarea orei uneori îi dezechilibrează. O vreme, se trezesc mai greu dimineața. Încearcă să mai doarmă puțin, pentru a se simți energici. Între timp cățeii deprinși să iasă la plimbare la una și aceeași oră, nu înțeleg comportamentul ei.

”Pentru animăluțe, manipulările cu timpul înseamnă o încălcare a regimului. Ele-s obișnuite să mănînce la o oră anumită, dar simt și faptul că noi nu le netezim la timp, nu ne jucăm la timp cu ele, nu le certăm la timp dacă ne încurcă prin jocurile lor la timpul obișnuit. Și cele din stradă simt un anumit stres – dimineața, mașinile pornesc la altă oră. Și au loc mai multe accidentări ale animalelor”, spune Victoria.

Nu numai copiii și animalele, care au ritmuri biologice extrem de receptive, suferă în rezultatul schimbării orei, dar și adulții deprinși cu tot felul de greutăți. Și mulți reprezentanți ai medicinii se pronunță împotriva devierii de la ora-standard. Medicul de familie Ludmila Savușchina este convinsă că schimbarea orei înainte-înapoi afectează ritmurile biologice ale organismului uman și starea de sănătate a oamenilor. În primele zile după trecerea la ora de vară, pentru că se doarme cu o oră mai puțin, la consultații vin mulți pacienți care atestă o stare de rău, o acutizare a bolilor cardio-vasculare, insomnii etc. Medicul a spus că schimbarea orelor este un experiment periculos pentru sănătatea oamenilor.

”Desigur, cei care nu muncesc, nu-s afectați de trecerea la ora de vară, căci ei pot compensa ora furată printr-o oră suplimentară de somn. Dar persoanele angajate în cîmpul muncii se adaptează cu greu noului ritm. Aceste urmări ar fi mai puțin dure, dacă în primele zile după schimbarea orei, oamenii ar ieși la serviciu mai tîrziu. Însă eu cred că trebuie să renunțăm la aceste jocuri cu timpul. Avem un fus orar, la care sînt adaptate ritmurile biologice ale organismului nostru și trebuie să ne conducem de el”, spune medicul de familie.

Și mulți cetățeni ai țării noastre susțin părerea medicilor. Sondajul efectuat de Noi.md a arătat că mulți respondenți au o atitudine negativă față de schimbarea orei, deoarece simt în această perioadă o stare de rău, tulburări nervoase, acutizarea bolilor cronice. Printre respondenți au fost și printre acei care au uitat să mute acele ceasornicului și de aceea au întîrziat la lucru sau la diverse evenimente preconizate pentru ziua de luni.

Evident, politicienii noștri au nevoie de voință pentru a lua decizia respectivă și a renunța la această practică, care nu aduce vre-un folos organismului uman, iar economia nesemnificativă de energie nu se compară cu posibilele daune demonstrate deja de savanții din multe țări.

Lidia Ceban

1
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Ce părere aveți despre inițiativa președintelui Franței, Emmanuel Macron, de a deschide în următoarele luni o misiune permanentă de apărare la Chișinău?