De ce cei mai deștepți nu întotdeauna devin cei mai de succes

De ce cei mai deștepți nu întotdeauna devin cei mai de succes

Alice Boyes, fost psiholog clinic din SUA, autorul cărților «The Healthy Mind Toolkit» și «The Anxiety Toolkit» consideră că înaintarea oamenilor deștepți în carieră este împiedicată de cinci cauze principale. 

Marc a fost mereu unul dintre cei mai buni elevi din clasă.  Cariera lui ar putea fi considerată bunicică, însă dacă intră pe Facebook  el vede că colegii de clasă, care au învățat  mai slab ca el, au obținut mai multe succese.  La fel și în prezent: unii colegi l-au depășit în urcușul pe scara carierei. Uneori el se întreabă : «Unde greșesc?»

E o situație cunoscută? Posibil, și te afli într-o asemenea situație, sau un colaborator ori o persoană apropiată  are o problemă similară.  În formă pură, intelectul este, desigur, un mare avantaj, însă nu e suficient doar el.  Uneori motivul pentru care oamenii inteligenți nu obțin tot ce-și doresc este faptul, că ei înșiși își pun piedici.  Dacă te afli într-o asemenea situație,  îți aducem o noutate bună: după ce-ți vei conștientiza defectele, le vei putea înlătura.  Iată cinci probleme cu care se confruntă de cele mai multe ori oamenii deștepți.   

1. Oamenii deștepți uneori subapreciază abilitatea de a construi relații și acordă o atenție prea mare intelectului.  Uneori oamenii foarte deștepți  cred că mulțămită intelectului lor succesul este inevitabil și nu înțeleg importanța altor abilități. Spre exemplu, persoana care nu posedă diplomația la locul de muncă o poate desconsidera ca fiind un factor enervant.  Persoanele cu intelect avansat  mai pot considera comunicabilitatea ca fiind obligatorie pentru secretare, nu și pentru conducători. Din aceste motive ele nu irosesc timp și puteri pentru a dezvolta aceste abilități.  

Asemenea viziuni nu apar pe loc gol. Majoritatea oamenilor își doresc să obțină succese cu ajutorul punctelor lor forte și evită să cugete asupra temelor în care ei nu-s foarte versați de la natură.  Copiii isteți din fragedă copilărie se conving că intelectul lor este apreciat.  Ei cresc și tot aud că-s foarte deștepți. În anii de școală acești copii perseverează mai ușor ca  ceilalți colegi. Este înțeles de ce, ajunși la maturitate, ei   în continuare acordă o atenție sporită intelectului.  

Însă în majoritatea cazurilor pentru a înainta în carieră, e nevoie nu doar de intelect. Dacă te concentrezi asupra punctelor forte și nu încerci să le fortifici pe celelalte,  îți faceți rău ție însuți.  

SoluțiaUtilizează părțile tale puternice pentru a le depăși pe cele slabe. Dacă știi să înveți bine,  poți învăța deprinderile pe care nu le ai de la natură. Nu trebuie să te schimbi pe tine – ai nevoie de un plan și de o abordare constructivă. Spre exemplu, alege trei modele concrete de  comportament diplomatic la servici , care te vor ajuta să obții succes  în domeniul dat. 

2. Pe oamenii foarte deștepți îi poate enerva munca în echipă.   Dacă omul prinde totul din zbor și are cerințe mari față de propria activitate, lui îi vine greu să lucreze cu oamenii care au nevoie de mai mult  timp pentru procesarea informației și asimilarea ideilor. Dacă în școală omul simțea  că nu se poate dezvolta deplin  din cauza colegilor de clasă mai puțin inteligenți,  iritarea cauzată de munca în echipă poate apărea destul de devreme.  Amintește-ți cum îndeplineai cea mai mare parte din munca asupra proiectelor de grup și cum erai certat pentru că visai în timpul lecției,care pentru tine dura prea mult. Situații similare pot apare și ulterior. Dacă în copilărie omul a fost vulnerabil din punct de vedere emoțional, matur fiind el de multe ori  poate reacționa inadecvat , dacă este călcat pe bătătură.      

În plus, oamenilor deștepți , în special celor predispuși la perfecționism,  uneori le este dificil să  delege sarcinile, deoarece ei cred că le pot îndeplini mai calitativ (indiferent de faptul, dacă e așa sau nu). 

Soluția. Fii îngăduitor cu propriile reacții și încercă să înțelegi cauzele lor. Învață să apreciezi sincer diversitatea de cugetare a altor membri ai echipei. 

3. Adesea oamenii deștepți asociază cu intelectul o parte semnificativă a respectului de sine. Asta le poate reduce viabilitatea și îi poate obliga  să evite anumite situații.  Dacă respectul de sine depinde de inteligența ta,  vei avea dificultăți în clipa în care armura ta va da fisuri.  Asemenea situații apar în lucrul cu oamenii și mai calificați sau inteligenți ca tine. Sau  dacă primești o legătură inversă critică. Sau dacă îți asumi riscul și nu reușești.  Orice situație în care  te simți insuficient de deștept îți pare amenințătoare. Un om deștept poate tinde să evite asemenea situații, fapt care într-un final îi reține dezvoltarea.     

Soluția. Privește obiectiv avantajele lucrului cu oamenii care  pot fi mai deștepți ca tine.  Dacă ești înconjurat de oameni deștepți, procedezi corect. Un cap e bine, două - și mai bine.  Dezvoltă relațiile cu oamenii, care îți pot oferi  o relație inversă utilă și constructivă.  Dacă vei învăța să primești relația inversă critică a oamenilor care au încredere în talentul și capacitățile tale,  îți va fi mai ușor să te dezvolți.    

4. Oamenii deștepți se plictisesc repede.   Să fii deștept nu înseamnă să fii curios. Dar dacă  îmbini în sine aceste două calități,  poți descoperi că  foarte repede te plictisești să demonstrezi mereu același comportament. Uneori  cauzele  succesului la  locul de muncă se află  în abordarea creativă, alteori – în aceea ca să devii un specialist  cu profil îngust și să îndeplinești mereu  același set de acțiuni. Dacă ești deștept, curios și îți place să înveți, poți descoperi că pierzi rapid interesul pentru lucrurile pe care le-ai înțeles. Te plictisește munca monotonă, ți-ai dori să înveți mereu ceva nou. O asemenea abordare se poate dovedi mai puțin avantajoasă, dar să tot repeți una și aceeași îți pare prea plictisitor sau simplu. 

Soluția. Încearcă să privești situația dintr-o parte și să înțelegi cînd merită să suporți plictiseala de dragul unei victorii ușoare  și a succesului per ansamblu.  În loc să faci schimbări principiale în activitatea ta de muncă, determină perioadele scurte de plictiseală (minute sau ore) care pot contribui semnificativ  la succesul tău.  Spre exemplu, poți consacra cinci ore pe săptămînă unei activități monotone, dar profitabile. Convinge-te că ai destule posibilități să compensezi  necesitatea  de a supraviețui timpului plictisitor prin învățături în cele mai diverse sfere ale vieții (muncă, hobby, fitness, autocunoaștere etc.) 

5. Uneori oamenii deștepți văd în meditările profunde rezolvarea tuturor problemelor. Oamenii capabili s-au deprins să obțină succes  cu ajutorul abilității de cugetare, dar uneori pot scăpa din vedere situația  în care o altă abordare ar fi mai avantajoasă. Spre exemplu, omul deștept poate cugeta  prea profund asupra fiecărei situații (să cerceteze suplimentar fiecare decizie  și, în minte, să revină mereu la fiecare greșeală), dar o altă abordare a acelorași greșeli ar fi fost de mai mult folos.  

SoluțiaObservă dacă nu cumva cugetările tale asupra unor teme au devenit obsedante și nesănătoase.  Dacă nu ți-ar aduce succes alte strategii. Experimentează.  Fă pauze pentru a te mișca din loc. Permite-ți să înveți în timp ce acționezi,  nu în timpul unor cercetări epuizante. Completează-ți setul de abilități cu idei noi.  Nu deveni o persoană, căreia orice problemă îi pare un cui   pentru simplul motiv că unicul său instrument este un ciocan.  Și dacă observi că memoria te întoarce în permanență la o situație neplăcută, fă o pauză, cufundă-te pentru scurt timp într-o activitate atrăgătoare  (spre exemplu, asamblează un puzzle).  Această strategie întrerupe  gîndurile negative uimitor de eficient. 

Care din cele cinci situații enumerate îți pare foarte cunoscută?   Încearcă să le aranjezi într-o  ordine, ce reiese din importanța lor pentru tine. Poate, ai colegi  sau cunoscuți care nimeresc în capcane similare?  Încercă să te debarasezi de sentimentul de rușine sau condamnare — acestea-s inutile și dăunătoare în depășirea acestor deprinderi. Ține minte că te poți debarasa chiar și de modelele foarte înrădăcinate  de comportament , dacă apelezi la una dintre metodele enumerate mai sus. 

Urmărește-ne pe Odnoklassniki, dacă vrei să afli mai multe

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Mai multe

Sondaj Toate

load