Transnistria stiri: 1392
Eurovision stiri: 502

Dacă mîine începe criza: Care sînt cele mai vulnerabile țări post-sovietice?

23 iul. 2019,, 17:51   Economie
8071 1

Pentru anul 2019 Banca Mondială prognozează o încetinire continuă a creșterii economiei mondiale pînă la 2,9%. Cauza ar putea fi protecționismul și războaiele comerciale. Nu trebuie să uităm nici de faptul că o lingură de dohot în butoiul cu miere al economiei mondiale o poate pune încetinirea continuă a creșterii economice în China, o eventuală aplicare a sancțiunilor privind datoria de stat a FR și reducerea ratei FED SUA, așteptată de participanții pieței. Cum vor afecta evenimentele geo-economice stresante și neașteptate țările fostei URSS?

Recent, experții agenției internaționale de analiză Oxford Economics au numit economiile Ucrainei, Turciei și Argentinei potențial vulnerabile în fața noii crize mondiale. Într-adevăr, Ucraina este una dintre țările problematice din Europa de Est și CSI. În această țară, nivelul inflației prețurilor de consum este unul dintre cele mai înalte din CSI și Europa de Est.

Vom aminti, că anul 2018 Ucraina l-a încheiat cu o inflație de 9,8%. Acest indice a scăzut comparativ cu cele 12% în anul precedent, însă pentru spațiul CSI inflația de 9,8% este în continuare înaltă. Banca națională a Ucrainei ține, deocamdată, rata procentuală la un nivel foarte înalt, de 17,5%, fapt care într-un fel îi permite Ucrainei să nu intre în hiperinflație, dar pe de altă parte răsplata pentru politica monetară dură va fi scăderea creșterii economice.

Conform evaluărilor Băncii Mondiale, în 2019 practic toate țările CSI, cu excepția Azerbaidjanului, Uzbekistanului și Georgiei, vor înregistra o încetinire a creșterii economice. Însă aceste aprecieri nu au ținut cont de recenta acutizare a relațiilor dintre Georgia și Rusia, care se va solda cu întreruperea zborurilor din Rusia spre această țară, o reducere potențială a fluxului de turiști ruși și de investiții rusești în Georgia. Deoarece în 2018 Rusia ocupa locul doi, după Azerbaidjan, privind fluxul turistic în Georgia, probabil în anul 2019 din spațiul post-sovietic va dispărea încă o economie în creștere.

Deocamdată, creșterea lentă nu anulează dezvoltarea


Banca mondială prognozează că, în 2019, cele mai mari economii din CSI – Rusia, Kazahstan, Ucraina – vor înregistra o încetinire. În Rusia aceasta va fi una temporară, provocată, conform pronosticurilor Băncii Mondiale, de creșterea TVA. Alte economii ale țărilor CSI au propriile probleme. Să zicem, în Kazahstan încetinirea creșterii economice ar putea fi provocată de reducerea extracției petrolului la Kashagan, care anterior se dezvolta rapid.

Iar Ucraina pierde suficient de mult din cauza lipsei pieței ruse de desfacere a mărfurilor și a sancțiunilor rusești împotriva unui șir de ramuri ale ei. Dar în anii 2019-2020, încetinirea creșterii economice va fi caracteristică întregii economii mondiale, ca urmare a conflictelor comerciale internaționale și nu doar între SUA și China, dar posibil și între SUA și UE, premisele cărora s-au și copt.

În opinia noastră, țările post-sovietice se pot dezvolta chiar și în condițiile unei creșteri lente, deoarece în fond este vorba despre economii ale materiilor prime, iar majorarea bruscă a prețurilor pentru materiile prime poate duce la creșterea economică a țărilor post-sovietice. În plus, actualul conflict comercial dintre SUA și China încă nu afectează mult dinamica prețurilor pentru petrol și alte materii prime. În spațiul post-sovietic noua criză economică va fi provocată de alte cauze.

Povara datoriilor mari riscă un default

Cauza nr.1 poate deveni povara datoriilor mari ale unui șir de țări post-sovietice, inclusiv a unora care fac parte din CSI și Uniunea Economică Eurasiatică (UEAS). În spațiul post-sovietic, cea mai creditată țară este Ucraina, în PIB-ul căreia ponderea datoriei a depășit 92% în primul trimestru al anului 2019. Suficient de creditate sînt partenerii din UEAS ai Rusiei - Kîrgîzstan (ponderea datoriei în PIB - 73,5%) și Belarus (ponderea datoriei în PIB cca 70%). Crește și povara datoriei Tadjikistanului, care în 2019 a depășit deja 54% din PIB.

În spațiul post-sovietic, în cea mai mică măsură de creditorii externi depinde Uzbekistanul, Rusia și Kazahstanul, povara datoriilor celorlalte șase țări este relativ moderată. Vom menționa în acest context, că Ucraina se află în zona de risc a unui potențial default, iar republicile Kîrgîzstan și Belarus se apropie de această zonă de risc an de an. O creștere a veniturilor bugetare a acestor țări ar putea preveni defaultul. Și deoarece toate țările post-sovietice depind de veniturile provenite din exporturi, pentru ele este foarte important un echilibru comercial pozitiv.

Dar în anul 2018 doar cinci țări post-sovietice se puteau lăuda cu un asemenea echilibru: Rusia ($212 mlrd.), Kazahstan ($28 mlrd.), Azerbaidjan ($8 mlrd.), Turkmenistan ($6,3 mlrd.) și Belarus, care în.2018 a depășit îndelungata perioadă a echilibrului comercial negativ și a obținut un mic plus la acest indicator ($700 mln.).

Celelalte țări post-sovietice au un echilibru comercial negativ, el mai mare deficit (-$9,5 mlrd.) fiind înregistrat de Ucraina. Pe locul doi în ratingul ”negativ” la o distanță mare se află Georgia (-$5,8 mlrd.), după care – Uzbekistanul (-$5,3 mlrd.).

Diagrama 1. Balanța comercială ($ mlrd.) și ponderea datoriei de stat în PIB (%), 2018

Sursa: Banca mondială, datele pe țări

Notă: dimensiunea cercului indică volumul PIB al țării pe cap de locuitor, 2018, $ mii (conform FMI)

Deci, reieșind din ponderea datoriei de stat în PIB-ul țării și din echilibrul ei comercial, putem concluziona că cel mai puțin vulnerabile în fața crizei va fi economia Rusiei, dar și, cu mici rezerve, a Kazahstanului, Turkmenisatnului și Azerbaidjanului. Echilibrul comercial negativ al Uzbekistanului este compensat de povara mică a datoriilor lui. În zona de risc se află Ucraina, de ea se apropie Kîrgîzstan cu un deficit al echilibrului comercial de -$3,1 mlrd., și chiar echilibrul comercial pozitiv al Belarusului, în condițiile creditărilor masive, deocamdată nu este un ”airbag” prea fiabil pentru economie.

Inflația amenință cu o devalorizare

Ucraina este statul principal care face parte din zona de risc, adică este vulnerabil în fața crizei, dacă aceasta se va declanșa. Putem spune că acest risc sporește și datorită altor factori. Unul dintre aceștia este inflația înaltă a prețurilor de consum. În 2018, în Ucraina inflația a depășit semnificativ nivelul inflației anuale în toate celelalte țări post-sovietice, cu excepția Uzbekistanului, unde inflația anuală a fost mai mare (14,3%).

Diagrama 2. Inflația anuală în țările post-sovietice (%), 2018

Sursa: Banca mondială, datele pe țări

Dar în Uzbekistan inflația înaltă este compensată de povara nesemnificativă a datoriilor, ceea ce nu putem spune despre Ucraina. Așa că, în condiții externe nefavorabile Ucraina poate anunța un default, dar se mai poate confrunta și cu devalorizarea monedei naționale, adică acolo este foarte posibilă repetarea crizei din 1998 în Rusia. Însă în 1999 Rusia a ieșit rapid din criză grație restabilirii prețurilor petrolului și politicii înțelepte de combinare a economiei de piață cu reglementarea de stat, promovată de cabinetul reformator condus de Evghenii Primacov.

Pentru Ucraina, sporirea prețului petrolului din contra, este un factor extern negativ, care în principiu poate provoca simultan defaultul datoriilor externe și devalorizarea hrivnei. Dar economiștii de talia lui Evghenii Primacov acolo nu-s admiși la putere, deoarece în capul mesei stă modelul libertarian al pieței libere, care presupune lichidarea multor întreprinderi profitabile în trecut și chiar a unor ramuri industriale, deschiderea totală a piețelor pentru mărfurile și corporațiile din Occident, precum și prețuri de piață pentru energie, fapt care în special îi bate la buzunar pe cetățenii simpli.

Prietenia cu EU va fi un dezavantaj

Putem menționa și faptul că pe viitor, orientarea Ucrainei spre prietenia cu Occidentul contra Rusiei poate deveni pentru ea un dezavantaj. Spre exemplu, dacă conflictul cu SUA va cauza încetinirea semnificativă a economiei în zonă și în UE, acesteia din urmă îi va fi tot mai dificil să acorde Ucrainei credite preferențiale, iar cererea pentru produsele ei agrare ar putea dispărea cu totul. În principiu, pentru toate țările din spațiul post-sovietic încetinirea economiei UE va fi un factor negativ, însă Europa nu va putea renunța la gazele rusești din lipsa concurenților capabili să livreze volume mari de gaze la prețuri joase. Iar țările care au contat pe UE ca pe un panaceu pentru economiile lor slab dezvoltate (se referă nu doar la Ucraina, parțial - și la Georgia, și la Moldova), vor fi nevoite să caute alte piețe de desfacere.

Perspectivele dezvoltării stabile a economiei Moldovei țin de două teme de importanță majoră: îmbunătățirea mediului instituțional și diversificarea. Reformele instituționale trebuie să contribuie la finalizarea logică a dezoligarhizării economiei, sporirea eficienței banilor publici, sporirea eficienței sistemului bancar, dezvoltarea sectorului financiar, stimularea investițiilor în provincie, dar și în substituția importurilor și reformele sectorului energetic. Este importantă stimularea dezvoltării businessului mic și mediu, care vizează crearea unor noi locuri de muncă, dar și a industriei mari, orientate spre export, în acele ramuri care s-au mai păstrat în țară și au perspective de dezvoltare. Anume noile locuri de muncă pot contribui la revenirea forței de muncă în țară.

În plan mai larg, diversificarea economiei trebuie să includă diversificarea mărfurilor produse, extinse dincolo de cadrul agriculturii tradiționale, dar și diversificarea piețelor de desfacere. Acordul de asociere cu UE creează toate premisele necesare pentru aceasta.

Problemele economice ale Ucrainei nu vor avea impact direct asupra Rusiei, cu excepția faptului că e puțin probabil să i se ramburseze datoria de $3,1 mlrd., pe care a acordat-o în 2014. Dar aceste probleme pot intensifica refluxul de capital străin din întregul spațiu post-sovietic și, cel mai probabil, din țările care au o povară potențial înaltă a datoriilor, inflație înaltă și echilibru comercial negativ. Nu este exclus, că țările-partenere ale Rusiei, în cadrul UEAS, vor cere ajutor în formă de noi credite sau de anulare a creditelor acordate anterior. Posibil, în acest caz politica va avea prioritate în fața beneficiilor economice.

Încheiere

Lumea întreagă va avea de suferit în urma recesiunii economice globale. Însă cel mai rapid se vor descurca actualele economii în creștere (China și India), precum și țările dezvoltate G7. Spațiul post-sovietic va fi afectat de criză într-o măsură mult mai mare. Cel mai mare potențial de stabilitate îl are Rusia și partenerii ei din UEAS și CSI, în fond – exportatorii de petrol și gaze, Kazahstan și Azerbaidjan. Perspective bunicele, cu condiția promovării unei politici instituționale competente, au Uzbekistanul, Georgia, Moldova și Belarus.

Natalia Meliceacova, director-adjunct al departamentului de analiză ”Alpari

La pregătirea studiului a participat Vadim Iossub, analist superior Alpari

0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Ce părere aveți despre inițiativa președintelui Franței, Emmanuel Macron, de a deschide în următoarele luni o misiune permanentă de apărare la Chișinău?