X 
Transnistria stiri: 1392
Eurovision stiri: 502

Curtea Constituţională: Reformare nu dizolvare

18 mai. 2020,, 21:21   Analitică
16313 19

În ultimul timp, în adresa membrilor actualei Curţi Constituţionale a Moldovei (CC), ca şi în adresa predecesorilor săi, răsună pretenţii ce ţin, în fond, de neglijarea normelor constituţionale şi prevalarea factorului politic în activitate.

Anterior, Noi.md a amintit numeroase exemple de decizii dubioase şi chiar absurde, care vorbesc despre transformarea CC într-un instrument de luptă politică şi de răfuieli între actorii politici. În ultimii ani, înalta curte este mereu învinuită de sprijinirea unor anumite interese, dar şi de activitate antistatală, care prezintă un adevărat pericol pentru securitatea ţării.

Mulţi experţi cred că sistemul jurisdicţiei constituţionale din Moldova necesită o reformă serioasă. Există poziţii diametral opuse: de la resetarea complexă a CC, care ”rătăceşte în spaţiu”, revizuirea competenţelor şi rolului ei, formarea mecanismelor de control al activităţii şi tragere la răspundere a judecătorilor pentru abuzuri în serviciu, la dizolvarea grabnică a acestei instanţe şi transmiterea atribuţiilor ei altor instituţii ale puterii judiciare.

Un jurist bun, dar un tip foarte neplăcut

Vorbind despre deciziile contradictorii ale CC din ultimii ani, mulţi comentatori amintesc numele deputatului-jurist Sergiu Sîrbu, autorul sau coautorul majorităţii interpelărilor, pe marginea cărora au fost emise verdicte de acest gen. El este deputat de 10 ani, timp în care a schimbat trei formaţiuni politice. În 2010 a nimerit pentru prima dată în legislativ pe listele Partidului Comuniştilor şi a devenit vicepreşedinte al comisiei juridice, numiri şi imunităţi (din care face parte şi azi) a parlamentului. În 2015 a fost printre cei 14 deputaţi-comunişti, care au trecut la Partidul Democrat.


Liderul PCRM, Vladimir Voronin, i-a tot învinuit pe foştii colegi, că ar fi primit între 300 şi 500 mii euro pentru părăsirea PCRM şi intrarea în PDM. Se zvoneşte, că anume acest episod a stat la baza dosarului penal în care figura S.Sîrbu şi care zilele trecute a fost închis de Procuratura Generală. Este vorba despre istoria interesantă din 21decembrie 2015, ziua în care oligarhul Vladimir Plahotniuc a declarat pe o reţea socială, că revine în politică. Aproape concomitent, 14 din 21 de deputaţi PCRM au anunţat la o conferinţă de presă, că trec în PDM. În ianuarie curent, Sîrbu a fost audiat la Procuratura generală, fiind suspectat de corupţie activă, dar a negat toate pretenţiile organelor de drept.

În februarie 2020, S.Sîrbu şi-a schimbat din nou apartenenţa politică şi a aderat la grupul parlamentar Pro Moldpova, condus de deputatul Andrian Candu. La fel ca în cazul precedent, că ar fi iniţiatorul şi coordonatorul din umbră al reconfigurării parlamentare este bănuit fostul lider PDM, V.Plahotniuc, care de această dată evoluează în tandem cu Ilan Şor. Astăzi iarăşi răsună declaraţii despre interesarea financiară a deputaţilor-transfugi – să zicem, din partea lui Pavel Filip, preşedintele PD şi camarazii săi.

La 12 mai, în emisia unui post TV, vicespicherul parlamentului, Monica Babuc, deputată PDM, a declarat că a auzit despre sume între 250 şi 500 mii euro, deşi nu dispune de dovezi. „Instituţiile competente trebuie să se implice şi să ne spună dacă e adevărat sau nu, - a spus Babuc şi a presupus că în spatele acestor plecări ale deputaţilor din PDM ar sta ex-liderul partidului V.Plahotniuc. Iar Pavel Filip aminteşte despre vizitele foştilor săi colegi de partid, Candu şi Sîrbu, în Israel în decembrie 2019, după care ei „au dispus dintr-o dată de mijloace financiare, au început să meargă prin raioane, să organizeze evenimemnte şi să împartă cadouri”. Potrivit şefului PDM, ei au refuzat să explice ce au făcut în Israel şi de unde au bani.

Anul trecut, Plahotniuc şi Şor au părăsit Moldova şi continuă să fie fugari, de aceea ei au cel mai mate interes să revină pe scena politică, cu condiţia că le va fi garantată inviolabilitatea. Aşa explică experţii ultimele evenimente, care ţin de redistribuirea forţelor politice în parlament şi încercările de a manipula situaţia din ţară prin intermediul CC. În acest context, S.Sîrbu este o verigă a lanţului utilizat pentru atingerea scopurilor propuse. Unii deputaţi susţineau că, după formarea majorităţii parlamentare PSRM-blocul ACUM în iunie 2019, anume la notebook-ul lui a fost alcătuite nu doar interpelările CC, dar şi deciziile înaltei curţi, care ulterior au fost anulate de însăşi instanţa.

Mulţi colegi ai lui S. Sîrbu cred că el se descurcă binişor în dreptul constituţional. Iniţial, el a ales specializarea în dreptul economic, dar în anul 2007 a obţinut la Universitatea de stat din Moldova titlul de magistru în drept constituţional. De la 2014 încoace este doctorand la catedra drept constituţional şi administrativ de la USM. Avocatul şi politologul Ştefan Gligor a scris într-un comentariu recent, că S.Sîrbu „deşi este un tip extrem de neplăcut, este totuşi un jurist nu rău”, şi a adăugat că adesea este de acord cu multe dintre argumentele lui. Asta în timp ce, potrivit lui Gligor, la CC, Sîrbu „vorbeşte prea mult şi slugarnic”.

Experţii menţionează că în adresările sale la CC, S.Sîrbu manipulează abil argumentele juridice şi politice de drept şi, astfel, formează premisele pentru emiterea deciziilor ce corespund unor interese politice concrete. Fostul vicepremier Alexandru Muravschi a scris pe o reţea socială, că în alocuţiunea din cadrul şedinţei CC, care examina constituţionalitatea acordului privind creditul rusesc de 200 mln. euro, Sîrbu „cu tremur în glas şi aproape cu lacrimi în ochi „în detrimentul interpretării juridice a evenimentului, şi-a construit argumentarea pe apărarea iluzorie a suveranităţii, a securităţii economice şi naţionale.

”Opriţi planeta, vreau să cobor. Sîrbu, de pe notebook-ul căruia în iunie, trecut, au fost adoptate ruşinoasele decizii ale CC, anulate ulterior în pofida încheierii despre imposibilitatea revizuirii lor, ne învaţă legalitate...”, a scris pe o reţea socială Valerii Demideţchii, conducătorul reprezentanţei TASS în Moldova.

În discuţia online a intervenit redactorul-șef al ziarului «Экономическое обозрение Логос-пресс», expertul în economie Dmitrii Calac: „Dacă acordul a fost aprobat de guvern, parlament şi promulgat de preşedinte, procedura încheierii nu poate fi încălcată. Dacă au fost abateri de la Constituţie, este o altă întrebare. Dar Sîrbu ştie cum să „servească argumentele”. Ca şi judecătorii CC, care au învăţat să le „pape” frumos. Prin anularea legii pe care guvernul a aprobat-o prin asumare de răspundere, actuala componenţă a CC a demonstrat că nu se deosebeşte de cea precedentă. În Constituţie nu există prevederea că guvernul este obligat să prezinte legea în faţa deputaţilor. Iar judecătorii CC au decis că este. Pentru că aşa trebuie – din considerente politice”.

În afara zonei de responsabilitate

Azi lipsesc careva mecanisme eficiente, cu ajutorul cărora judecătorul constituţional poate fi pedepsit pentru abuz în serviciu: legislaţia Moldovei nu prevede reguli de atragere a membrilor CC la răspundere disciplinară, administrativă sau penală. Judecătorul poate fi lipsit de statut sau dat în judecată în exclusivitate cu acordul majorităţii colegilor săi – judecători constituţionali, şi în 25 de ani de activitate a CC nu a existat un asemenea caz. E dificil să numeşti funcţional acest mecanism, că doar deciziile CC, inclusiv cele care provoacă discuţii privind legitimitatea lor, se adoptă cu majoritate de voturi. De facto, judecătorii pot fi traşi la răspundere numai de o altă componenţă a instanţei - dacă se va ajunge la un consesns.

Periodic, după ce, graţie deciziilor luate, CC se pomeneşte în centrul unui nou scandal, politicienii iau măsuri pentru tragerea judecătorilor la răspundere, însă fără un rezultat vizibil. Cu ceva timp în urmă, parlamentul a încercat să creeze o nouă procedură şi a votat pentru un proiect de lege, care prevedea demiterea juraţilor pe motivul pierderii încrederii. Nimerind pe ordinea de zi a CC, amendamentele au fost declarate neconstituţionale, judecătorii au considerat că ele atentează la independenţa şi statutul lor special.

Recent, a fost făcută o încercare de către deputatul PSRM, Vasile Bolea, care a cerut Consiliului Suprem al Magistraturii (CSM) să constate încălcările disciplinare ale membrilor CC Liuba Şova, Nicolae Roşca şi Domnica Manole, şi să ia măsuri în privinţa acestor judecători constituţionali. El insista pe pornirea unei anchete disciplinare şi sancţionarea judecătorilor prin retragerea mandatelor acestora pentru încălcarea jurămîntului, deoarece, potrivit deputatului, ei au destăinuit secretul deliberărilor la alegerea preşedintelui CC şi au avut şi alte încălcări.

Răspunsul CSM era previzibil: activitatea CC şi anularea mandatelor judecătorilor constituţionali nu ţine de competenţa sa. Interpelarea deputatului a fost remisă guvernului şi parlamentului, dat fiind că Domnica Manole a fost numită judecător a CC de parlament, iar Liuba Şova şi Nicolae Roşca – de guvern. „Problema responsabilităţii disciplinare poate fi pusă numai de autoritatea care a numit judecătorii. CC este o instituţie independentă, activitatea ei este reglementată doar de Constituţie. Parlamentul, guvernul sau CSM poate înştiinţa în scris CC despre încălcările făcute de judecătorul numit de aceste instituţii. Respectiv, CSM poate înştiinţa CC despre presupusele încălcări ale judecătorilor numai în cazul juraţilor numiţi de CSM”, explică cei din Consiliul suprem al magistraturii.

Prima adresare la CC cu cererea de a iniţia o procedură disciplinară în privinţa judecătorului deja este expediată. La 13 mai cu această iniţiativă a ieşit, la şedinţa guvernului, ministrul Justiţiei Fadei Nagacevschi. Este vorba despre judecătorul Nicolae Roşca care, în timpul audierilor chestiunii constituţionalităţii acordului de credit dintre FR şi RM, a făcut o replică în adresa lui Nagacevschi, în timp ce acesta argumenta necesitatea acestui credit. „Noi nu am murit nici după dispariţia miliardului din bugetul de stat, nu vom muri nici după aceste 200 mln.”, a spus Roşca în dezbateri. Guvernul a aprobat iniţiativa ministerului Justiţiei privind tragerea la răspundere a judecătorului. „Dacă unii membri ai CC recunosc faptele cu semne de întrebare, trebuie să contestăm”, a declarat premierul Ion Chicu.

În opinia ministrului Justiţiei, în aceste condiţii „CC se transformă într-o platformă politică, ceea ce este inadmisibil”. El crede că Roşca trebuia „să se abţină de orice comentarii pe marginea cauzei în stadiu de dezbateri judiciare, el nu avea voie să exprime prin vorbe sau atitudini părtinire ori prejudecată din motive deplasate sau să folosească funcţia lui pentru difuzarea ideilor, care reprezintă şi susţin teoria sau concepţia, pentru a le face cunoscute şi uzuale”. În adresarea guvernului se spune că declaraţia lui Roşca „este inadmisibilă pentru statutul şi funcţia de judecător al CC, de aceea el cere iniţierea unei cauze disciplinare conform art.83 şi 84 al Codului de jurisdicţie constituţională a RM”.

În acelaşi timp, pe pagina sa socială, deputatul Bolea a anunţat că intenţionează să întreprindă următorii paşi cu rpivire la judecători. Despre încercările apropiate de rechemare a unor judecători CC au declarat mai mulţi politicieni. Unul dintre ei, preşedintele „Partidului nostru” şi primarul de Bălţi, Renato Usatîi, a povestit în cadrul unui briefing de presă că din informaţiile de care dispune el, la finele lunii mai, președintele CC, Domnica Manole, va fi prima, după care vor urma membrii CC numiţi de fostul guvern – Liuba Şova şi Nicolae Roşca. Usatîi spune că trebuie schimbaţi patru din cei şase judecători ai CC, iar V.Ţurcan va fi repus în funcţia de preşedinte CC prin decizia Curţii de Apel Chişinău.

De altfel, majoritatea experţilor privesc sceptic aceste declaraţii. Potrivit lor, într-o asemenea situaţie, chiar dacă guvernul şi parlamentul vor adresa CC solicitări privind procedura disciplinară, în actuala distribuire a forţelor aceasta nu va avea efect. În acelaşi timp, rechemarea judecătorilor constituţionali de către instituţiile care i-au delegat, este imposibilă conform legii. Fostul preşedinte CC, Alexandru Tănase, a menţionat pe ragina sa socială, că orice încercare de acest fel va provoca un scandal de proporţii şi o reacţie rapidă a instituţiilor internaţionale, chiar şi izolarea Republicii Moldova. „Tot ce se petrece în jurul Curţii Constituţionale nu are o explicaţie logică. Probabil, au loc nişte jocuri din umbră. Este vorba despre independenţa instanţei ori nişte grupări încearcă să preia controlul? Nu putem exclude nici aceasta” – a spus Tănase într-un comentariu.

Înlocuirea cailornu ne ajută

Stanislav Pavlovschi, fost judecător la Curtea Europeană a drepturilor omului (CEDO) menţionează că CC din Moldova demult are nevoie de o reformare profundă şi de crearea unor mecanisme de apărare de politicieni şi alte persoane ingeresate. În opinia sa, situaţia creată azi demonstrează rolul important al acestei instituţii şi faptul că ea nu este protejată de presiunile din afară. „CC trebuie să activeze conform modelului CEDO – este convingerea mea profundă. În plus, trebuie creată posibilitatea plîngerilor constituţionale individuale în unele cazuri, stipulate clar de legislaţie. Instanţa trebuie divizată în camere şi în plenul, care ar examina plîngerile pe marginea deciziilor luate de camere”, crede Pavlovschi.

În opinia fostului vicepremier A.Muravschi, CC este o instituţie prea scumpă pentru o ţară atît de mică cum e Moldova. El crede că CC demult nu mai este o instituţie de jurisdicţie constituţională, deciziile ei nu au nimic comun cu legea, ele fiind produsul unei angajări politice evidente. „Încă pe cînd preşedinte CC era Tănase, eu am scris că trebuie să revizuim serios rolul şi atribuţiile CC. Apoi am reiterat această idee în timpul „faptelor eroice” ale CC, conduse de Poalelungi. Şi iată că acum mă văd nevoit să reiau această idee”, a scris Muravschi pe pagina sa socială.

”Practica arată că înlocuirea cailor înaintea vadului sau chiar pe vad, nu ne ajută să trecem apa. Cum se vede, nici societatea în întregime, nici corpul judecătoresc încă nu au ajuns, nici ca grad de pregătire, nici ca cultură politică şi de stat, la existenţa unei CC normale. Ieşirea poate fi lichidarea CC şi transmiterea funcţiilor ei Curţii supreme de justiţie cu revizuirea sferelor de competenţe, ordinea aplicării deciziilor şi existenţa unei opoziţii de drept. Un astfel de model funcţionează într-un şir de ţări”, spune expertul şi exemplifică prin Curtea supremă a SUA, care decide în probleme de jurisdicţie constituţională. Potrivit lui, această idee poate fi realizată prin revizuirea serioasă a Constituţiei, pentru care va fi nevoie de mai multe luni de zile. Dar „dacă vom începe mai devreme, vom crea ma repede o construcţie de stat mai eficientă”.

Dacă ar fi să examinăm scenariul modernizării CC, în opinia lui A.Muravschi, trebuie să revizuim radical numărul membrilor CC şi procedura de formare a componenţei, limitele competenţelor, ordinea de executare a deciziilor ei şi sistemul de opoziţie. „În caz contrar, ne vom trezi într-o bună zi şi vom afla, că prin decizia a patru (numărul suficient de voturi) subiecţi în mantii ne-am transformat într-un regat sau am dispărut ca stat”, a subliniat el.

Experţii atrag atenţie asupra numeroaselor încălcări ale CC şi menţionează că, în afară de neglijarea prevederilor Constituţiei, judecătorii schimbă cu regularitate legile gramaticii, ale filologiei şi lingvisticii, modifică sensul cuvintelor. În Moldova, CC demult nu mai este o instituţie independentă, autonomă, care se supune în exclusivitate Constituţiei. Conform legislaţiei în vigoare, nimeni nu are dreptul să o dizolve sau să o tragă la răspundere pentru deciziile politizate, nelegitime, însă, potrivit experţilor, parlamentul este în drept să reacţioneze la încălcarea Constituţiei, să adopte o nouă reglementare juridică şi în baza ei să suspende mandatele judecătorilor constituţionali în acţiune. Se pare că odată şi odată legislativul, care în persoana deputaţilor aleşi exprimă voinţa poporului, va trebui totuşi să facă uz de acest drept al său, pentru a face ordine în sistemul de jurisdicţie constituţională.

Ion Munteanu

0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Ce părere aveți despre inițiativa președintelui Franței, Emmanuel Macron, de a deschide în următoarele luni o misiune permanentă de apărare la Chișinău?