COVID-19 în MOLDOVA  Mai multe detalii

Justiţie constituţională ori răfuială?

Justiţie constituţională ori răfuială?

În săptămîna curentă, autorităţile moldovene intenţionează să reia negocierile cu Federaţia Rusă privind acordarea creditului de 200 mln.euro, după ce acordul de creditare a fost declarat neconstituţional.

Emiterea acestei decizii a Curţii Constituţionale (CC) a fost unul dintre evenimentele principale ale săptămînii trecute. CC trebuie să evite politizarea activităţii sale, să fie „în afara politicii şi deasupra politicii”, însă mulţi comentatori împărtăşesc opinia că la determinarea poziţiei judecătorilor constituţionali anume factorul politic a fost decisiv.

Experţii şi politologii menţionează că verdictul dat va afecta semnificativ situaţia din economie în condiţiile pandemiei, deoarece ţara va avea de suportat o criză economică puternică şi o insuficienţă a mijloacelor financiare. În opinia lor, CC a adoptat încă o decizie contradictorie, în urma căreia perdant a fost poporul, în timp ce partidele de opoziţie, în argumentările lor, au făcut exces de zel şi se consideră învingătoare. Între timp, în ochii majorităţii populaţiei lucrurile seamănă nu a justiţie constituţională, ci a o răfuială banală între actorii politici.


Nici un fel de politică?

CC a declarat neconstituţional Acordul privind creditul financiar în sumă de 200 mln.euro, încheiat între Republica Moldova şi Federaţia Rusă pe fondalul situaţiei ambigue, care a ridicat semne de întrebare privind nivelul de independenţă şi imparţialitate a unicei instanţe de jurisdicţie constituţională din Moldova. Proiectul de lege privind împrumutul de stat a fost adoptat la 23 aprilie, însă la solicitarea deputaţilor din opoziţie, CC a suspendat acţiunea lui.

Iniţiatori au fost reprezentanţii a trei partide politice. Grupul parlamentar Pro Moldova şi Platforma „Demnitate şi Adevăr” (PPDA) au declarat că acordul dat ameninţă economia naţională. Partidul „Acţiune şi Solidaritate” (PAS) a exprimat temerea, că Moldova ar putea deveni un datornic şi mai mare al Rusiei, prin transformarea creditelor, luate de companiile moldovenenşti de la băncile ruseşti, în datorii faţă de FR.

Autorii interpelărilor mai vorbesc şi despre nerespectarea procedurilor prevăzute de lege în clipa iniţierii şi semnării acordului. Ei fac referinţă la hotărîrea guvernului, care spune că prin unul şi acelaşi act au fost iniţiate negocierile şi propusă semnarea, ceea ce contravine procedurilor oficiale. Ei consideră că acordul nu este avantajos ţării şi provoacă angajamente financiare ce contravin intereselor RM. În opinia deputaţilor din opoziţie, dacă la putere vor veni forţele proeuropene şi relaţiile dintre Chişinău şi Moscova se vor deteriora, Rusia poate folosi acest credit pe post de instrument de exercitare a unor presiuni.

În cadrul şedinţei plenare, care decidea soarta acordului de creditare, a fost pusă la îndoială obiectivitatea a cel puţin doi juraţi. Socialistul Vasilii Bolea s-a pronunţat împotriva participării lui Nicolae Roşca la audieri, dat fiind că anterior acesta a fost membru al biroului permanent PAS şi a candidat pe listele blocului ACUM în parlamentarele din 2019. Şi deputatul Sergiu Litvinenco a cerut recuzarea judecătorului Eduard Ababii, pentru relaţiile sale de rudenie cu ministrul Finanţelor Sergiu Puşcuţa, acesta fiind negociator în procesul coordonării condiţiilor creditului rusesc. CC a respins solicitarea lui Bolea ca fiind nefondată, iar judecătorul Ababii s-a autorecuzat pentru a evita speculaţiile şi a înlătura bănuielile de părtinire. El a confirmat că este ruda ministrului.

Audierile au durat cca zece ore. Deputaţii din opoziţie au vorbit mai puţin despre încălcările de procedură, mai mult – despre „pericolul” pentru interesele naţionale ale RM. Ulterior, mulţi comentatori şi experţi s-au arătat miraţi de faptul că în şedinţa de judecată reprezentanţii partidelor participante la proces au recurs la argumente politice şi fraze deplasate – spre exemplu, despre ocupaţie sau cizma rusească.

”În deschiderea şedinţei CC, preşedinta instanţei i-a avertizat ameninţător pe participanţi, că în şedinţă nu pot fi discutate chestiuni politice – doar chestiunile juridice de constituţionalitate a Acordului de credit. Şi iată că jumătate din alocuţiunea lui S.Litvinenco este consacrată grupării militare a FR în Transnistria, cotropirii Transnistriei, şi-a amintit şi de grupul Ilaşcu etc. Preşedinta CC îl priveşte pe vorbitor cu ochi îndrăgostiţi. Nu ştiu la ce se mai gîndeşte, reieşind din privire – la ceva plăcut. De aceea nici nu-l întrerupe. Că doar în această alocuţiune nu există politică, doar constituţionalitatea creditului. Nu-i aşa?”, s-a întrebat fostul vicepremier A.Muravschi pe pagina sa socială.

Autorii interpelărilor au acordat destulă atenţie riscurilor pricinuirii unor prejudicii intereselor naţionale şi economice ale ţării. În acelaşi itmp, ministrul Justiţiei, Fadei Nagacevschii a declarat că lipsesc orice riscuri şi „probleme tehnice”, dacă ţara va primi 200 mln.euro conform acestui acord. El a numit discuţiile iscate în jurul creditului „lipsă de bună creştere” şi încercare de a găsi duşmani externi. Nagacevschi a amintit despre declaraţia premierului în faţa deputaţilor: dacă ţara se poate credita în altă parte cu 200 m ln.euro la un procent mai avantajos, putem în orice clipă rambursa datoria, dat fiind că acordul prevede o asemenea posibilitate.

Scandalizarea justiţiei

Mulţi experţi au spus că verdicul CC a fost previzibil. În ajun, Vladimir Ţurcan a fost demis din funcţia de preşedinte CC, aceasta fiind ocupată de Domnica Manole. S-a întîmplat după ce preşedintele Igor Dodon a spus că a discutat cu Ţurcan la telefon situaţia privind examinarea legii pentru care guvernul Chicu îşi asuma răspunderea. Plenul CC a decis că Ţurcan, contrar legii, a admis să fie influenţat din exterior, şi că nu a asigurat secretul deliberărilor juraţilor. Pe de altă parte, se ştie că şi în adresa judecătoarei Masnole, anterior, au răsunat pretenţii, care ţin de dezvăluirea detaliilor votării în CC, dar de acest factor nu s-a ţinut cont.

Cu o zi înainte de emiterea deciziei privind creditul rusesc, Domnica Manole a dat un briefing de presă şi s-a adresat reprezentanţilor instituţiilor europene. Preşedinta CC a declarat, că va informa Comisia de la Veneţia, partenerii externi ai RM, întregul corp diplomatic din Chişinău despre „situaţia tensionată, provocată artificial” în jurul Curţii Constituţionale. Manole l-a învinuit pe Igor Dodon că ar sta în spatele atacurilor asupra CC, în rezultatul cărora instanţa „s-a pomenit într-o situaţie extrem de complicată, care îi poate influenţa activitatea”. Între altele, Manole a făcut trimitere la declaraţiile unui şir de demnitari de rang înalt, inclusiv preşedintele ţării, „care pot crea o atmosferă socială negativă în jurul CC şi discedita judecătorii”.

Răfuielile politicienilor au ajuns la Procuratura Generală, unde s-au adresat reprezentanţii Pro Moldova. Ei au apreciat declaraţia preşedintelui cum că în cazul blocării creditului rusesc există o mare probabilitate ca după 1 mai pensiile şi salariile nu vor fi achitate, drept imixtiune în activitatea CC. În răspunsul său, Procuratura Generală a amintit că, în conformitate cu Constituţia, preşedintele Repubicii Moldova se bucură de imunitate şi nu poartă răspundere juridică pentru opiniile expuse în perioada mandatului său.

Declaraţii publice ale unor juraţi ai CC şi ale politicienilor din opoziţie, care îi susţin, nu au fost înţelese de multă lume. Ei se pronunţă împotriva exprimării verbale a nemulţumirii privind activitatea CC, însă critica constructivă a puterii juridice este admisă şi chiar stimulată la nivel naţional şi european. În acelaşi timp, cu privire la plîngerile de urmărire şi presiune, totul s-a redus la declaraţii scandaloase, care aşa şi nu au fost confirmate. Deşi anterior preşedinta CC Domnica Manole declara, că patru judecători dispun de dovezi că ar fi intimidaţi. Unii politiceni au declarat chiar, că membrii CC ar fi filaţi de Centrul naţional anticorupţie.

În acelaţi timp, reprezentanţii CNA au negat orice implicare într-o posibilă filare a juraţilor, iar Procuratura Generală le-a imputat conducătorilor PAS Maia Sandu şi Sergiu Litvinenco faptul că ei au refuzat să adreseze organelor de drept o plîngere în susţinerea postărilor lor de pe o reţea socială, prin care anunţau despre o posibilă intimidare a membrilor CC. Experţii menţionează că formarea unui asemenea fundal emoţional se soldează cu apariţia fenomenului numit „scandalizarea justiţiei” şi la o diminuare şi mai mare a autorităţii unicei instanţe de jurisdicţie constituţională din Moldova.

Un precedent periculos

Autorii interpelărilor şi liderii politici de opoziţie au fost satisfăcuţi de decizia CC. Însă un şir de experţi şi politologi au împărtăşit opinia precum că verdictul dat va influenţa semnificativ situaţia economică în condiţiile pandemiei, căci ţara se va confrunta cu o criză economică puternică şi un deficit financiar. În opinia lor, CC a luat încă o decizie contradictorie, în rezultatul căreia perdant este poporul, iar partidele de opoziţie, în argumentările lor, au făcur exces de zel şi se consideră învingătoare. Unii analişti menţionează că, pentru a ajunge la un compromis, era suficient ca din Acordul privind creditul rusesc să fie exclus punctul 7.2, care a provocat cele mai multe discuţii.

Fostul vicepremier A.Muravschii a scris pe reţelele sociale, că în alocuţiunea sa din cadrul şedinţei CC autorul uneia dintre interpelări Sergiu Sîrbu „cu tremur în voce şi aproape cu lacrimi în ochi vorbea despre aceea, că Acordul de creditare dintre Federaţia Rusă şi RM lezează suveranitatea Moldovei şi în acest sens încalcă Constituţia ţării”. Reieşind din această logică, menţionează Muravschi, ţara nu trebuie să încheie careva contracte internaţionale şi să intre în careva organizaţii internaţionale. Potrivit lui, contractele se încheie reieşind dintr-o oportunitate politică, nu juridică. El crede că orice contract presupune existenţa unor momente, în care părţile trebuie să ajungă la un compromis şi să cedeze o parte din suveranitatea lor.

”Deciziile cu carater politic le ia guvernul şi parlamentul, care poartă răspundere politică în faţa alegătorilor”, scrie Muravschi. În opinia sa, azi este creat un precedent cu urmări de lungă durată, deoarece apare posibilitatea de a „pune la îndoială constituţionalitatea Acordului de asociere a RM cu UE, a tuturor memorandumurilor RM cu FMI şi Banca Mondială, a calităţii de membru al Consiliului Europei şi a angajamentelor de a executa deciziile CEDO etc., etc., care mereu şi puternic lezează suveranitatea RM”.

Abordarea politizată a creditului în cauză de către CC a provocat nedumerirea şi regretul autorităţilor ruseşti. Despre aceasta a declarat Andrei Rudenco, viceministrul de externe al FR, care a menţionat că ”dorinţa de a ajuta Moldova prietenă este sinceră, mai ales că ţara trece prin greutăţi economice aprofundate de coronavirus”. El a amintit că partea moldovenească a fost cea care a cerut creditul, iar negocierile s-au desfăşurat deschis şi transparent, din noiembrie 2019 încoace. ”Regretăm că în această ţară se găsesc politicieni care, probabil, la sugestii venite din afară, pun propriile ambiţii politice mai presus de necesităţile reale ale cetăţenilor moldoveni”, - a adăugat Rudenco.

Preşedintele Igor Dodon a apreciat decizia CC de suspendare a acordului de credit cu Rusia drept o „lovitură puternică dată milioanelor de moldoveni care aşteptau să fie ajutaţi”. Din spusele sale, mijloacele „îngheţate” de CC deja trebuiau să ajungă în buget şi la oameni. Pe pagina sa oficială din reţelele sociale şeful statului a numit verdictul ”politizat”, „cinic” şi îndreptat împotriva propriilor cetăţeni, a sistemului de sănătate şi a economiei în ansamblu. El crede că CC şi-a demonstrat afilierea şi în rezultat „ne-am pomenit în faţa unei lovituri politice grosolane, făcute de Curtea Constituţională”. Potrivit lui, decizia este „un precedent periculos care atinge sfera acordurilor internaţionale”.

”Constatăm cu îngrijorare, că judecătorii CC, care azi au susţinut anularea ajutorului financiar din Federaţia Rusă, au demonstrat că susţin interesele clanurilor politice, dar nu interesele şi necesităţile cetăţenilor. Noi am primit un semnal clar şi o dovadă că scopul recentelor remanieri din această instanţă este politizarea principalei instituţii publice şi transformarea ei într-un instrument al luptei politice. Constatăm o posibilă revenire la metodele aplicate de CC înainte de iunie 2019, în timp ce instanţa era capturată de grupările politice şi oligarhice, iar cei care azi influenţează această instituţie parţial sînt cei care o controlau şi atunci – foştii deputaţi PDM”, a scris Dodon.

În emisia directă ”Preşedintele răspunde” el a amintit despre decizia adoptată de parlament anul trecut, prin care mai multe instituţii publice au fost declarate „capturate”, inclusiv Curtea Constituţională. ”Sper că nu vom ajunge din nou la aceasta”, - a spus şeful statului. În acelaşi timp, potrivit lui, situaţia creată trezeşte îngrijorări privind securitatea economică a ţării, dar autorităţile „vor face tot posibilul pentru a găsi soluţii în scopul susţinerii cetăţenilor şi păstrării stabilităţii şi a funcţionării statului”.

Şi PSRM şi-a exprimat regretul cu privire la decizia CC. În opinia lui, verdictul ”confirmă faptul că această instituţie este capturată în scopul promovării intereselor politice şi oligarhice”. În comunicatul de presă se spune că judecătorii „s-au condus nu de prevederile constituţionale şi interesele cetăţenilor ţării, da de scopuri politice înguste, în spatele cărora se văd oligarhii care intenţionează să revină în ţară”. PSRM declară că politicienii iresponsabili care stau în spatele acestor evenimente trebuie să-şi asume răspunderea pentru „decizia antinaţională şi antipopulară”.

Şi preşedintele Igor Dodon, şi premierul Ion Chicu au confirmat că, indiferent de poziţia lor, decizia CC va fi executată. Din spusele lui Dodon, „trebuie să clarificăm ce s-a întîmplat acolo”. „Guvernul va stabili sursele necesare pentru a acoperi gaura creată în buget de această decizie. Noi nu renunţăm la proiectele noastre de sprijinire a cetăţenilor, agenţilor economici sau de restabilire a infrastructurii drumurilor”, a scris Chicu pe pagina sa socială.

”Oamenii nu trebuie să sufere de pe urma intrigilor unor politicieni, de aceea noi vom face tot posibilul ca ajutorul financiar din FR, blocat de decizia politizată a CC, să poată ajunge la cei care au nevoie de el”, a menţionat Igor Dodon în emisiunea „Preşedintele răspunde”. Din spusele sale, „în bugetul ţării a rămas o gaură de 4 mlrd. lei”, şi guvernul a decis să reia în această săptămînă negocierile cu Rusia privind acordarea creditului de 200 mln.e uro, chestiunea dată va fi inclusă şi în agenda negocierilor cu alţi parteneri. „Am convingerea că dacă acest guvern se va menţine, cu această majoritate parlamentară noi vom găsi soluţii”, a concluzionat şeful statului.

Ion Munteanu

P.S. În următoarele zile citiţi continuarea temei în rubrica Analitica de pe site-ul Noi.md.

Urmărește-ne pe Facebook, dacă vrei să afli mai multe

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter


Știrile partenerilor noștri
loading...
Mai multe

Sondaj Toate

load