COVID-19 în MOLDOVA  Mai multe detalii

Curte Anticorupție în Moldova: a fi sau a nu fi?

Curte Anticorupție în Moldova: a fi sau a nu fi?

La Ministerul Justiției este în toi elaborarea proiectului de creare a unei instanțe judiciare, specializată în examinarea dosarelor de corupție și infracțiuni aferente mituirii.

Asemenea propuneri au răsunat de multe ori în Moldova, însă așa și nu au fost realizate în practică. Majoritatea specialiștilor sînt de acord, că inițiativa în cauză nu are sorți de izbîndă în condițiile unui sistem de justiție compromis, dependent de factorul politic și alte interese înguste. Și practica neunivocă a altor state demonstrează ineficiența proiectelor de acest fel.

Ca regulă, judecătoriile anticorupție apar în țările care se dezvoltă cu sprijinul comunității internaționale, în urma dezamăgirii generale și a imposibilității de a opri corupția pe alte căi. Dacă justiția este eficientă, nu este nevoie de ”o instanță anticorupție mai legală și mai echitabilă”. În opinia experților, politicienii trebuie să analizeze detaliat sistemul existent și mecanismele lui, înainte de a investi bani și efort în crearea unei noi instanțe, activitatea căreia ar putea dezamăgi.


Aspectele de imagineprioritare

În prezent, instanțele de jurisdicție generală audiază cazurile de corupție fără o specializare sau o abordare specială. Conform statisticilor, doar 20% dintre cei condamnați pentru acțiuni de corupție primesc pedeapsa de privațiune de libertate. Față de majoritatea lor nu este aplicată confiscarea bunurilor, a căror proveniență nu este clară. Se cunosc doar cazuri singulare de pedepsire a demnitarilor de stat pentru lipsa profesionalismului și onestității. Examinarea dosarelor este tergiversată, sentințele nu întotdeauna corespund gravității crimei, instanțele tratează legea în mod diferit și adesea iau decizii contradictorii.

Una dintre măsurile strategiei naționale de integritate și combatere a corupției pentru anii 2017-2020 prevedea crearea în Moldova a instanțelor specializate anticorupție. Dar nu a fost să fie. Ministerul Justiției a decis să repare această lacună și a lansat procesul de elaborare a proiectului respectiv. Autorii inițiativei cred că asta va asigura o examinare mai operativă și mai calitativă a dosarelor, precum și o practică judiciară uniformă. Departamentul contează pe ajutorul și sprijinul publicului interesat. Cei de la Ministerul Justiției așteaptă participarea lui activă la elaborarea proiectului, precum și recomandări privind sporirea eficienței noului mecanism.

Inițiativa presupune pregătirea unui număr de judecători specializați în examinarea cazurilor de corupție și a dosarelor aferente ei. Printre altele, se propune formarea unei instanțe aparte, amplasate la Chișinău, dar cu jurisdicția pe întreg teritoriul republicii, sau a unor colegii specializate în cadrul Curții de Apel și a Curții Supreme de Justiție.

Unul dintre criteriile de bază în selectarea judecătorilor anticorupție ar fi cunoștințele profunde în domeniul dreptului, profesionalismul înalt și integritatea. Față de judecătorii care vor examina această categorie de dosare vor fi înaintate cerințe suplimentare, ei vor fi selectați mai dur și mai minuțios. Autoritățile intenționează să acorde o atenție sporită aspectelor de imagine, dat fiind că sondajele sociologice vorbesc despre nivelul scăzut de încredere a societății față de corpul judecătoresc. De aceea, în noua instanță, dacă ea va fi formată, justiția va fi administrată de judecători care nu au fost implicați în istorii cu caracter dubios și nu s-au compromis în alte moduri.

E de menționat, că aproape concomitent cu Ministerul Justiției aceeași propunere a înaintat-o grupul parlamentar Pro Moldova. Mai mult, inițiativa privind crearea judecătoriei anticorupție a fost înregistrată în parlament. Autorii ei insistă pe dezbaterea și aprobarea proiectului în cel mai scurt timp. Însă unii deputați și guvernul cred că graba nu este binevenită și că e cazul să așteptăm proiectul elaborat de Ministerul Justiției, care va trece toate etapele dezbaterilor publice și va include recomandările specialiștilor.

În viziunea Pro Moldova, noua instanță specializată trebuie să audieze toate cazurile de corupție: și în primă instanță, și în cele superioare. Grupul lui Andrian Candu propune ca de selectarea judecătorilor să se ocupe un consiliu de experți internaționali, format de Consiliul Suprem al Magistraturii, iar printre candidați să fie nu doar reprezentanți ai sistemului justițiar moldovenesc, ci și alți experți competenți în domeniul dreptului, care au o reputație impecabilă. Printre alte propuneri este și sporirea garanției independenței, a asigurării financiare și sociale, a securității personale și a securității familiilor, precum și un salariu mai mare comparativ cu cel al altor judecători.

Între Zambia și Pakistan

Conform studiului ”Indicele de percepție a corupției”, efectuat în fiecare an de organizația neguvernamentală Transparency International, poziția Moldovei în acest rating a căzut. Anul trecut țara noastră a ocupat locul 120 între cele 180 de țări ale lumii, cu trei poziții mai jos decît în perioada precedentă. Moldova a acumulat 32 puncte din 100, vecinii ei de rating au devenit Zambia, Sierra-Leone, Nigeria și Pakistan. Asta în timp ce România se află pe locul 70 - cu 44 puncte, iar Ucraina – pe 126 cu 30 puncte. Numărul mai mare de puncte acumulate îi asigură țării o poziție mai înaltă în ratingul de evaluare a nivelului de corupție în sectorul public.

Rezultatele studiului sociologic, efectuat cu sprijinul PNUD, privind implementarea Strategiei naționale de integritate și combatere a corupției, confirmă nemulțumirea antreprenorilor și a cetățenilor simpli de măsurile luate. Doar 12% dintre cetățenii Moldovei și 17% dintre reprezentanții cercurilor de afaceri cred că în țară lupta cu corupția este eficientă, 54% și 59% o cred nu prea eficientă, 28% și 20% – inutilă. În același timp, 15% dintre respondenți vorbesc despre acceptarea mituirii unui polițist, 32% – a unui medic în schimbul unei îngrijiri mai bune, 8% – a unui învățător în schimbul unei note sau a unui ajutor în timpul examenului sau a lucrătorului social la obținerea indemnizației, 13% – a judecătorului pentru o decizie mai favorabilă, 5% găsesc normal fenomenul mituirii alegătorilor. Cca 7% dintre cetățeni și 5% dintre agenții economici au declarat că anul trecut au dat mită, iar în 2017 numărul acestora era de 11% și 4%.

Potrivit studiului, în anul trecut volumul estimat al mitelor a ajuns la 516 milioane de lei (319,4 mln. de la populație și 197,3 mln. de la agenții economici). Doi ani mai devreme, acest indice a fost de 405 mln. lei. În medie, un cetățean a dat mită cam de 5,4 ori\an (față de 3,7 ori în 2017), iar un agent economic – de 3,5 ori (6,1 comparativ cu 2017). Costul plăților neoficiale a variat între 50 și 20 mii lei, și pentru reprezentanții mediului de afaceri, și pentru populație. În același timp, a crescut nivelul intoleranței față de corupție. Cca 62% din populație (comparativ cu 45% în 2017.) și 83% dintre agenții economici (comparativ cu 61% în 2017) consideră inacceptabile orice manifestări ale acestui fenomen și declară că nu dau mită indiferent de situație și beneficiu.

În organele centrale ale puterii se vorbește mai prudent despre nivelul corupției în țară. Raportul privind opiniile funcționarilor publici, publicat în iunie, arată că aproape 60% dintre demnitarii din guvern și structurile publice spun că în Moldova există multă corupție. Dintre ei, 44% cred că aceasta există la toate nivelurile, iar 13% – că doar la nivelul superior. Asta în timp ce sondajul Transparency International Moldova, efectuat în anonimat, arată că în Moldova mai puțin de un sfert (24,6%) dintre funcționarii publici recunosc, că în instituțiile lor există corupție. Respondenții cred că salariul mediu al unui angajat simplu, care l-ar motiva să nu participe la acte de corupție, trebuie să fie de minim 15,1 mii lei, cel al șefilor de departamente – 20,5 mii lei, al directorilor și miniștrilor – de 28,7 mii lei.

Printre cauzele principale ale corupției, participanții la diverse sondaje numesc salariile mici în sectorul public și mentalitatea, formată deja, privind necesitatea oferirii unor mite în formă de bani sau mărfuri. În plus, din cauza activității proaste a sistemului judiciar, în cazul actelor de corupție mulți decid să nu le facă publice. Datele sondajelor arată că antreprenorii și populația în întregime știu că corupția implică pedepsirea ambelor părți. Însă multă lume încă nu este sigură că va fi protejată dacă va anunța despre actele de corupție ale persoanelor cu funcții de răspundere, precum și de independența judecătorilor.

În așteptarea ”măsurilor chirurgicale”

Liderii politici declară cu regularitate, că combaterea corupției este una dintre prioritățile activității lor. ”Avem nevoie de măsuri chirurgicale pentru întărirea statului, - declara recent președinta parlamentului Zinaida Greceanîi. – Noi vom obține succese, dacă vom munci coordonat, vom depune eforturi constante și vom avea abordări pragmatice, realiste și ferme, cu participarea societății, a sectoarelor public și privat, în combaterea abuzurilor și a mitelor”. Printre prioritățile autorităților, ea a numit combaterea corupției în toate formele ei: mici, mari și sistemice, precum și obținerea unor rezultate palpabile în conformitate cu scopurile expuse în strategii, planuri de acțiuni și legislația națională anticorupție.

Dar va ajuta oare instanța anticorupție la reducerea acestui fenomen – aici părerile s-au împărțit. Cristina Țarnă, ex-director adjunct al CNA, vede în corupție o problemă serioasă, rezolvarea căreia nu se bucură de atenția cuvenită. Potrivit ei, Moldova ar putea urma exemplul Ucrainei, care a întreprins un șir de măsuri, printre care și crearea instanței anticorupție cu susținerea internațională masivă. Vecinii noștri au făcut ceea ce la noi se vorbește demult, dar așa și nu se mai face - au anulat imunitatea parlamentară. Țărnă consideră, că la noi clasa politică nu este suficient de fermă, de aceea, dacă se ajunge la acțiuni concrete, apar diverse tălmăciri și îndoieli, iar în rezultat situația nu se mai schimbă.

Pe de altă parte, Lilia Carasciuc, director executiv Transparency International Moldova, nu vede necesitatea creării în Moldova a unor instanțe specializate anticorupție. În opinia sa, politicienii un timp îndelungat au tot tergiversat implementarea reformelor și au imitat acțiunile de combatere a corupției. Experta consideră că instituțiile internaționale și experții investesc mijloace și propria experiență în asemenea inițiative, dar totul e în zadar. Din spusele ei, una dintre cauzele principale este faptul că formarea instanței anticorupție se va solda cu o concentrare a acestei categorii de dosare, iar politicienii își doresc să aibă acces la anumite decizii în anumite dosare.

Experții menționează că sistemele judiciare din străinătate rareori au instanțe anticorupție, chiar dacă există o logică în crearea lor. Dat fiind că în Moldova există CNA, Procuratură Anticorupție, instanța specializată ar putea fi ultima verigă a acestui lanț. Prima verigă asigură activitatea operativă, a doua – urmărirea penală, a treia – audierea judiciară a dosarelor. Totuși, majoritatea specialiștilor cred că în condițiile unui sistem judiciar compromis, dependent de factorul politic și de alte interese înguste, inițiativa dată nu va fi justificată.

Despre ineficiența unor asemenea inițiative vorbește și practica neunivocă a altor țări. Un studiu la temă a fost efectuat de reprezentanții Universității Harvard cu sprijinul USAID. Din el rezultă că instanțele anticorupție apar, ca regulă, în țările care se dezvoltă cu sprijinul comunității internaționale, în urma dezamăgirii generale și a imposibilității de a opri corupția pe alte căi. Dacă justiția este eficientă, nu este nevoie de ”o instanță anticorupție mai legală și mai echitabilă”. Instanțe de acest fel sau elementele lor au fost create în așa țări, ca Afganistan, Bangladesh, Botswana, Burundi, Indonezia, Camerun, Kenya, Nepal, Pakistan, Papua Noua Guinee, Palestina, Senegal, Uganda, Filipine. În Europa, prin asemenea încercări au trecut doar unele state, spre exemplu – Slovacia.

Deseori, politicienii folosesc asemenea inițiative ca pe un truc electoral, însă lucrurile nu merg mai departe de dezbateri publice și slogane, chiar dacă populația le susține. Între altele, așa a fost în campania prezidențială din Nigeria. În opinia cercetătorilor de la Harvard, politicienii ar trebui să analizeze minuțios sistemul existent și mecanismele lui, înainte de a investi bani și efort în crearea unei noi instanțe, care ar putea fi ineficientă. Autorii studiului găsesc neuniforme performanțele instanțelor anticorupție, dat fiind că ele doar în anumite cazuri s-au soldat cu un oarecare succes, în majoritatea țărilor rezultatele au dezamăgit. În plus, într-un șir de țări instanțele anticorupție s-au ciocnit de mari dificultăți și insuccese.

Victor Surujiu

Citește-ne pe Twitter, dacă vrei să afli mai multe

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter


Mai multe

Sondaj Toate

load