X 
Puterea stiri: 7333
Criza energetică stiri: 1098

Cum a(u) fost furat(e) miliardul(ele). Partea II

8 iul. 10:00 (reactualizat 10 iul. 12:54)   Analitică
28267 0

Dosarul privind «jaful secolului» bate toate recordurile nu doar la suma prejudiciului cauzat statului și cetățenilor, dar și la durata acțiunilor de urmărire: după 8 ani, finalizarea anchetei încă nu se vede.

În opinia experților, periodic autoritățile folosesc revenirile publice la tema returnării banilor furați ca pe un instrument de autoapărare în fața opiniei publice. În același timp, opoziția parlamentară susține că banii se întorc din contul comercializării activelor celor trei bănci în curs de lichidare, iar din banii furați nu a fost returnat măcar un leu nici anul trecut, nici în acest an.

Ne așteptăm ca autoritățile să investigheze circumstanțele emiterii garanțiilor de stat și a valutei naționale în anii 2014-2015 , precum și să atragă la răspundere jucătorii politici care au făcut posibilă realizarea, la scară largă, a scenariului fraudulos.

«Ancheta nu a fost imparțială»

Încă în a. 2016 oamenii legii au anunțat că știu cine-s beneficiarii finali a cca 90% dintre mijloacele financiare furate din sistemul bancar, și că au identificat beneficiarii efectivi ai sumelor. Agenția rambursare a bunurilor obținute ilegal (ARBI) analizase deja, manual, mii de tranzacții în monedă națională și străină, efectuate de 37de companii autohtone. Este vorba despre 215 mii de operațiuni pe conturile celor trei bănci.


În plus, au fost identificate mai bine de 70 de companii-nerezidente, care au deschis conturi în Austria, Cipru, Elveția, Rusia, Estonia, Franța, Cehia, Letonia, Liechtenstein, Monaco, Italia. Autoritățile au expediat peste hotare sute de solicitări pentru identificarea traseelor de transmitere și localizare a banilor și a bunurilor ce aparțin unui număr de 53de persoane fizice.

Procuratura generală raporta cu regularitate despre mersul anchetei, însă progrese semnificative așa mu nu au fost înregistrate. Devenind procuror general, Alexandr Stoianoglo a declarat că investigația «jaful secolului» nu a fost imparțială în raport cu toți beneficiarii fraudei bancare. Stoianoglo a vorbit despre numeroase lacune, lipsa unei abordări complexe și obiective, ignorarea totală a declarațiilor unor figuranți și apărarea altora, susținerea diferitor grupuri de interese economice și politice.

Potrivit lui, în anchetarea fraudei bancare au fost implicați doar 4 procurori și 6-8 ofițeri de urmărire penală, în timp ce «ar trebui să fie mult mai mulți ». S-a dovedit că procurorii nu dispuneau nici măcar de lista beneficierilor finali ai «jafului secolului»: versiunea prezentată lor a raportului Kroll 2 nu conținea lista acestor persoane. Deși această listă trebuie să ajungă la Procuratura Generală încă în martie, 2018, oamenii legii au primit-o abia în ianuarie, 2020.

Tot atunci au fost pornite cauze penale pe numele unui șir de procurori din Procuratura anticorupție, care s-au implicat în ancheta «jaful secolului» și alte infracțiuni. Este vorba, între altele, de Adriana Bețișor și Adrian Băieșu, care au investigat materialele privind jefuirea sistemului bancar, fiind acum urmăriți pentru fraudă, abuz în serviciu și participare la un grup infracțional organizat. Procesul penal a fost inițiat de A.Stoianoglo, deși materialele cu privire la acești procurori se aflau la procuratură cu luni bune înainte de numirea acestuia în funcție.

În rapoartele recente ale Procuraturii generale, conduse de Dumitru Robu, vorbesc despre aceleași probleme și piedici în calea anchetei, despre care au menționat în mod repetat predecesorii lui: schemele și urmele confuze ce duc spre offshore, comunicarea complicată cu colegii din străinătate, evadarea din țară a învinuiților, tergiversarea procedurilor judiciare de către avocați, deficitul de cadre în sectorul justiției, etc. Organele de drept nu fac pronosticuri cu privire la finalizarea anchetei și fac trimitere la numeroase circumstanțe.

«Jaful este mai ușor ca returnarea »

În continuare, nu este soluționată problema extrădării în Moldova a principalilor figuranți ai fraudei bancare. Ministerul justiției a expediat în alte țări solicitări privind extrădarea fugarilor, și încă se mai caută soluții pentru a avansa în acest proces. Totuși, deoarece nu contează pe succesul extrădării, deputații PAS au votat în primă lectură pentru introducerea posibilității de condamnare a figurantului într-un dosar penal în lipsa acestuia. Autorii inițiativei susțin că această procedură va dura mai puțin timp, iar statul își va putea întoarce banii. După intrarea sentinței în vigoare, autoritățile vor avea dreptul să dispună de bunurile sechestrate și să trimită în buget banii rezultați din comercializarea lor.

«Ei au plecat, iar procedura de extrădare durează un timp îndelungat, între 3-5 ani. După întoarcerea lor acasă, procedurile și procesele mai pot dura o vreme. Așa trec 10 ani, și ceea ce au furat ei nu mai poate fi returnat. De aceea am decis că ei pot fi judecați în lipsă, o atare practică există și în alte țări», - spune Lilian Carp, deputat PAS, președinte al comisiei parlamentare pentru securitatea națională, apărare și ordine publică.

În opinia procurorului general interimar Dumitru Robu, există două scenarii în care Șor poate fi tras la răspundere nu numai în RM, dar și în Israel,unde se ascunde în prezent de instanță și de anchetă. «Avem convingerea, că dacă nu va fi extrădat, el cel puțin își va ispăși pedeapsa în Israel. Există o procedură, cu ajutorul căreia noi putem transmite statului Israel sentința pentru executare. Cunosc, că în prezent solicitarea de extrădare încă mai este examinată. Nu avem încă un răspuns definitiv, dat există șansa ca el să fie extrădat în Republica Moldova», - spune Robu.

Deocamdată, menționează organele de drept, doar o mică parte din banii proveniți din activele confiscate ajunge în trezoreria statului. La moment, majoritatea absolută a mijloacelor arestate se află în conturi speciale de trezorerie, iar pentru activele nefinanciare există restricții de comercializare și alte acțiuni. La început, jucătorul principal este CNA, inclusiv ARBI, și procuratura. Și numai după ce instanța va pronunța sentința finală, se vor implica Ministerul finanțelor și executorii judiciari, pentru a asigura îndeplinirea sentinței în partea aferentă confiscării.

«Cum se vede, e ușor să jefuiești sistemul, mai dificil e să returnezi aceste mijloace, deoarece aici funcționează alte criterii. Infractorii nu respectă careva reguli de joc, care țin de lege. Noi însă trebuie să le respectăm, pentru ca ulterior să nu avem încălcări, nerespectarea procedurilor legale și cauze pierdute la Curtea Europeană pentru drepturile omului. Pentru a evita aceste riscuri, depunem toate eforturile, facem o muncă migăloasă, atentă la detalii, pentru ca dosarele să fie examinate corect, cuprinzător și eficient», - spune Iulian Rusu, directorul CNA.

CNA susține că în prezent au loc investigații cuprinzătoare în scopul sechestrării în străinătate a anumitor active ce aparțin deputatului fugar Ilan Șor. Potrivit lui Iulian Rusu, averile lui Șor în RM, în valoare de 1,5 mlrd. de lei, au și fost sechestrate de ARBI. Dar el nu a prezentat o informație mai detaliată despre bunurile în cauză și sumele bănești, obținute de facto. «Noi am sechestrat bunurile găsite. Imobile, amplasate pe teritoriul RM. Dincolo de hotarele țării, lucrăm cu colegi din mai multe jurisdicții, ei ne ajută să identificăm bunurile respective. Dispunem de niște cifre prealabile de sute de milioane», - menționează Rusu.

Despre unul dintre exemplele colaborării de acest fel a vorbit președinta Maia Sandu după recenta vizită la Paris. Potrivit ei, în Franța au fost pornite mai multe cauze penale privind «jaful secolului», în cadrul cărora se lucrează asupra găsirii persoanelor implicate în jefuirea celor trei bănci. «Franța ne ajură să identificăm și să returnăm banii furați din Republica Moldova, sper că în lunile imediat următoare va veni informația privind rezultatele acestei activități », - spune Sandu. Autoritățile, zice președinta, intenționează să «sechestreze bunurile hoților din Republica Moldova și să returneze banii în țară ».

Și originea banilor care asigură funcționarea magazinelor sociale deschise de Ilan Șor a devenit obiectul atenției CNA. Cifrele preliminare, sonorizate de oamenii legii, numără sute de milioane de lei. «La prima vedere mijloacele investite în magazinele sociale nu-s frauduloase. Pentru a le demonstra originea, vrem să analizăm întregul lanț. Este un proces mai complicat, care necesită colaborarea cu colegii dinafară, fără ajutorul lor nu putem obține toate datele necesare », - spune șeful CNA.

Anterior Șor susținea că «90-100% din tot venitul său este investit în proiecte sociale ». Însă recentele lui declarații indică datorii mai mari ca veniturile lui, și zero profit din participarea la companiile și proiectele comerciale. Experți8i menționează lipsa totală a transparenței în ce privește originea mijloacelor financiare utilizate pentru proiectele sociale și activitatea politică. Potrivit lor, declarațiile lui Șor cu privire la sursele capitalului pe care el «îl investește în proiecte sociale» sunt vorbe goale, deoarece în niciunul dintre cazuri el nu a publicat date privind proveniența acestor bani.

De la duty free la aeroport și gările auto

În același timp, experții atrag atenția la faptul, că unele active ale lui Ilan Șor au fost practic scoase din vizorul organelor de drept. Inclusiv prin re-comercializare, cum a fost în cazul magazinelor duty free, ce aparțineau lui Șor și familiei sale. Astfel, la începutul a. 2019,în toiul campaniei electorale parlamentare, compania Dufremol a ieșit din capitalul social al DFM SRL,în care anterior a transmis rețeaua de magazine duty free. Noul și unicul partener al DFM a devenit Ilona Șor, mama vitregă a lui Ilan Șor.

RISE Moldova concretizează, că peste un timp compania a fost cumpărată de Alexandru Vîlcu (30%), Victor Iacovlev (30%) și Andrei Minaev (40%). Dar CNA și procuratura au pus la îndoială aceste acțiuni, ca fiind fictive. Instanța a sancționat sechestrarea activelor companiilor participante la tranzacții, în baza faptului că Dufremol a obținut profit din banii fraudei bancare.

Noii proprietari au contestat decizia privind sechestrarea pe motiv că DFM nu poartă răspundere materială pentru acțiunile Dufremol și că ei ar fi «investitori de bună credință». Victoria Furtună, procurora anticorupție care a participat la proces, a cerut să fie respinsă solicitarea, numind-o «acrobație juridică» și a declarat că «în dosarul penal există documente ce confirmă relația apropiată a lui Ilan Șor cu actualii proprietari DFM». Dar instanța a dat dreptate lui Vîcu, Iacovlev și Minaev. La finele a. 2019 oamenii legii au fost nevoiți să scoată sechestrul de pe activele companiei, în sumă totală de 38 mln. de lei. După care întregul capital DFM a fost transmis companiei cipriote Hamstelia Limited LLC, fondate în ajun.

Experții mai menționează relația reciprocă evidentă dintre frauda bancară și seria de tranzacții și investiții dubioase în jurul Aeroportului Internațional Chișinău, inclusiv încheierea contractului de concesionare cu compania Avia Invest în a. 2013. În august, 2013 fondatorii au majorat capitalul Avia Invest la 85,1 mln. de lei, ceea ce la acel moment egala cu 5 mln. de euro. Garanția bancară a fost eliberată de Unibank, una dintre băncile implicate în «jaful secolului». «Una dintre versiuni constă în faptul că aceste mijloace financiare provin din banii furați din băncile cu probleme, administrate de Ilan Șor », - indica nota informativă a CNA în a.2015.

În aceeași perioadă această informație a fost sonorizată de fostul director CNA Viorel Chetraru în cadrul audierilor parlamentare de după publicarea primului raport Kroll. Potrivit lui Chetraru, o poarte din mijloacele financiare furate din cele trei bănci nu au fost scoase de pe teritoriul Moldovei și pot fi returnate. «Am certitudinea că banii se află în țară, în aeroport, în investiții. Trebuie să clarificăm tot ce ține de aeroport, să facem tot posibilul pentru a returna aceste active», - a declarat Viorel Chetraru de la tribuna parlamentului.

În rezultatul investigațiilor Jurnal TV, s-a stabilit că unul dintre fondatorii companiei Avia Invest a primit peste 2 mln. de euro de la Banca de Economii, Banca Socială și Unibank. În materiale este pomenită compania offshore TB Team Management din Regatul Unit, care figurează în tranzacțiile bancare ale companiilor implicate în procesul spălării banilor furați. Un șir de plăți ale acestei companii, care făcea parte din fondatorii Avia Invest, au fost efectuate în a. 2013 prin compania offshore Branch Marketing LTD, înregistrată în Belize.

O altă tranzacție în care este implicat Șor, prin anturajul său, este concesiunea gărilor auto de stat pentru 25 de ani. Întreprinderea de stat Gările și stațiile auto » are un capital de 22 mln. de lei și administrează 30 de filiale pe teritoriul RM. Proiectul concesiunii a fost aprobat în a. 2012 la prima ședință a Consiliului național de parteneriat public-privat, concomitent cu concesiunea aeroportului din capitală. Este stipulat că partenerul privat trebuie să asigure reconstruirea gărilor și stațiilor auto în decurs de trei ani de la semnarea contractului.

Comisia parlamentară de anchetă și auditorii Curții de Conturi au identificat un șir de încălcări în procesul concesiunii și au îndemnat Procuratura generală și CNA să investigheze acțiunile celor care reprezentau interesele statului. În decembrie, 2019 Procuratura anticorupție a deschis un dosar penal pe faptul abuzului de putere al unui funcționar public și a inițiat sechestrarea documentelor și audierea martorilor. De atunci evoluții semnificative ale anchetei nu au existat.

«Degrabă vom fi datori celor care au furat »

În opinia experților, periodic autoritățile folosesc revenirile publice la tema returnării banilor furați ca pe un instrument de autoapărare în fața opiniei publice. De aceea reprezentanții societății civile au dubii cu privire la independența instituțiilor care investighează frauda bancară și le bănuiesc de participare la jocurile politice. Mulți atrag atenția la vitezele diferite de pronunțare a sentințelor diferitor persoane implicate în «jaful secolului», și cred că și acestea demonstrează existența unor nuanțe politice.

Cei din PCRM cred că miliardul furat «nu este căutat de nimeni, căci toți știu unde este el și nimeni nu-l va căuta în propriile buzunare ». Din spusele liderului comuniștilor Vladimir Voronin, tema aceasta este discutată de 9 ani, «dosarele se deschid, se închid, procurorii se schimbă, componența parlamentului se schimbă ». «Vremea trece, rata de schimb a dolarului se schimbă. A fost un miliard, vor fi 700 de milioane. Dacă mai tergiversăm procesul, vom deveni noi datori celor care au furat», - a spus Voronin în ședința parlamentului, în timp ce se discuta lipsirea deputaților Șor și Tauber de imunitate.

Mulți comentatori menționează încercările de a extinde intervalul de timp al fraudei pentru perioada anilor 2007 – 2014, deși «grupul lui Gacichevici» (ex-președintele Comitetului de conducere ВЕМ – nota red.)a acționat între anii 2007–2012, în timp ce Ilan Șor a administrat banca în perioada anilor 2012–2014. Apar întrebări și în contextul declarațiilor privind deducerea unei sume mari din miliardele furate, drept active ale băncilor implicate în schemă. «Observați, că la Banca de Economii erau prezente și active ale statului. Statul deținea un pachet de peste 30% din acțiunile băncii. Astfel, statul vinde activele care aparțin statului pentru a recupera prejudiciul cauzat statului de un terț. Care este logica?», - se întreabă expertul în economie Viorel Gîrbu.

Pe canalul său de telegram, ex-președintele Moldovei Igor Dodon, aflat în arest la do9miciliu, a scris că «procesul returnării miliardului a fost, practic, stopat, iar datoria față de Banca Națională este rambursată din banii noștri ». Potrivit datelor lui, în a. 2021 au fost întoarse doar 104,3 mln. de lei, iar în anul curent – doar 23,6 mln., de 5 mai puțin ca în anii 2018-2019. Ex-președintele susține că practic toți acești bani provin din comercializarea activelor rămase ale celor trei bănci în proces de lichidare, dar din banii furați nici anul trecut, nici în anul curent nu a fost returnat un leu

«Anul trecut, conform graficului de rambursare a datoriei față de BNM, guvernul urma să achite 867,9 mln. de lei, dar a putut acumula doar 104,3 mln. Restul de . 763,6 mln. de lei a fost achitat din bugetul de stat (!). Asta înseamnă, că banii care ar fi putut fi îndreptați spre majorarea salariilor și pensiilor, au mers la acoperirea miliardului furat. Și toate – pentru că în prezent nimeni nu se ocupă în serios de banilor furați», - scrie Dodon.

Din spusele lui, situația este următoarea: «Dacă înainte de a. 2020 o parte semnificativă din mijloacele achitate Băncii Naționale provenea din activele întoarse, în a. 2021 datoria este achitată, practic, din bugetul public, din salariile și pensiile noastre». El scrie că de la începerea returnării datoriei «care a fost pusă ilegal pe umerii populației», din buget au fost alocați cca 5 mlrd. de lei. Ex-președintele a calculat, că numai în anul curent pentru a acoperi «jaful secolului» din bugetul public vor fi cheltuiți cca 1 mlrd. de lei.

Liderul opoziției numește două cauze ale situației create. «Prima – autoritățile se tem că ancheta privind furtul miliardului va conduce procurorii la cineva dintre demnitarii de rang înalt, reprezentanți ai ministerelor, parlamentului sau chiar președinției și anturajului apropiat lor. A doua – de acest caz se ocupă un număr mic de procurori, care pot fi numărați pe degete. Da de «dosarul Dodon» - tocmai 53 de procuror și anchetatori. Trageți concluziile, ce este mai important pentru conducerea țării: să găsească miliardul sau să înlăture liderul opoziției?», - spune Dodon.

În mai, 2022 Blocul socialiștilor și comuniștilor a propus crearea unei comisii parlamentare pentru investigarea circumstanțelor eliberării garanțiilor de stat și a emiterii monedei naționale în anii 2014-2015. Potrivit deputaților opoziției, trebuie să fie stabilită implicarea conducerii de atunci a guvernului, parlamentului,BNM în comiterea infracțiunilor. Propunerea a urmat în contextul deciziei Curții Constituționale care a constatat că guvernul și BNM au eliberat garanții de stat pentru o sumă de peste 14 miliarde de lei, cu încălcarea Constituției.

«Vorbim azi despre actorii politici care au luat deciziile. Despre premierii și miniștrii simpli, despre liderii partidelor politice care au format majoritatea parlamentară și au împărțit instituțiile statului. În acest caz comisia de anchetă trebuie să stabilească rolul liderilor politic. Vrem să obținem informații cine asigura votul parlamentului și a guvernului, ce a făcut sau nu a făcut guvernatorul BNM, cine a stat în spatele nu doar a cestor decizii, ci și a foii de parcurs», - explică vice-spicherul Vlad Batrîncea, deputat PSRM. El a adăugat că «e principial să identificăm liderii politici – nu actorii, nu executorii, ci organizatorii acestei istorii ». Însă deputații PAS au respins această inițiativă.

Fostul vice-spicher Alexandru Slusari vorbește despre lipsa voinței politice pentru a-i trage la răspundere pe cei care poară vina în frauda bancară și oferirea garanțiilor de stat, iar Procuratura generală, în opinia sa, nu ia măsuri pentru a finaliza ancheta. «Numele-s bine știute, precum și faptul că ei au încălcat legea și emis garanțiile de stat contrar normelor de drept. Pentru mine este uimitor de ce acești oameni nu au fost trași la răspundere? De parcă noi nu știm cine a emis garanțiile . Leancă, Candu, Arapu, Drăguțanu. Și au făcut-o la indicația directă a lui Plahotniuc. Ce face procuratura? Și Iaralov este implicat , însă el nu are funcție de demnitate publică. Iar Drăguțanu – s-a scurs un an, și el e bine - mersi», - spune Slusari.

Fostul premier Vasile Tarlev, actual președinte al consiliului Congresului internațional al industriașilor și antreprenorilor din RM, este nedumerit de concentrarea anchetei doar în jurul lui Șor, Plahotniuc și alte persoane din numărul figuranților în dosar: «Este piscul care și-a asumat cea mai mare parte a banilor. Dar aceste acțiuni au fost legalizate nu de ei. Plahotniuc nu ocupa funcții înalte în stat, el pe atunci se afla în umbră ».

«BEM, care a fost falimentată, prădată este unica bancă de stat, cu bani publici. Deci, hoții au intrat în buzunarul oamenilor – a copiilor, pensionarilor, invalizilor. Au legiferat toate acestea membrii consiliului director al băncii. Acolo erau reprezentanții ministerului finanțelor, ai guvernului. Președintele băncii este administrator. Și el este vinovat, însă el execută deciziile consiliului băncii. Unde-s membrii consiliului? Ei se plimbă frumos prin lume pe banii publici. Mă deranjează iresponsabilitatea și impunitatea lor. Deocamdată nu vedem o soluție», - a menționat Tarlev în emisia unui post TV privat.

P.S. După ce materialul a fost gata, s-a aflat că Procuratura anticorupție a mai încheiat un episod al cauzei penale în care figurează ex-guvernatorul BNM Dorin Drăguțanu, și doi foști adjuncți ai lui – Ion Strurzu și Emma Tăbîrță. Li se incriminează complicitate la frauda bancară și legalizarea veniturilor ilicite – prin abuz de serviciu și în mărime deosebit de mare, precum și sprijinirea organizației criminale a lui Plahotniuc, compusă din trei grupări: cea condusă de Veaceslav Platon, Vladimir Andronachi și Ilan Șor, care controlau, prin intermediari, ВЕМ, Unibank, Banca Socială .

Din datele procuraturii, în a.2014 șeful BNM și adjuncții lui au contribuit la elaborarea și realizarea planului de scoatere a peste 2,5 mlrd. de lei, inclusiv au aprobat în componența organelor de conducere a băncilor persoane din GCO în frunte cu Șor, și nu s-au implicat în activitatea lor. În plus, au ajutat la integrarea banilor furați în circuitul legal al RM și a altor state. Reieșind din această acțiune civilă, conform calculelor procuraturii, Ministerul finanțelor este recunoscut reclamant civil în sumă totală de 22 929 882 634,52 lei. Au fost sechestrate active ale foștilor conducători ai BNM au în sumă de 4,2 mln. de lei.

În privința lui Drăguțani și Sturzu ancheta a fost finalizată, iar în pe E.Tăbîrță procurorii o așteaptă să revină de peste hotare, unde face un tratament. În același timp, problema returnării miliardelor furate este în continuare nerezolvată, și așteptăm ca autoritățile să-a tragă la răspundere pe principalii beneficiari, dar și pe actorii politic care au luat deciziile ce au făcut posibilă realizarea acestui scenariu fraudulos de amploare.

Ion Munteanu

Partea I poate fi citită aici.


Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Ce părere aveți despre faptul că zborurile directe către Moscova au fost interzise?
Cartea neamuluiКатрук Валерий
Balade despre strămoșiСандуляк Владислав