X 
Transnistria stiri: 1445
Preşedintele stiri: 4066

Dreptul la natură

29 apr. 18:35   Analitică
16431 0

Republica Moldova nu poate fi considerată un lider mondial în ceea ce privește resursele forestiere. Mai mult, pădurile din țară sînt în fiecare an tot mai puține. Foarte important pentru țara noastră este să protejăm și să înmulțim ceea ce avem. Cu toate acestea, proiectul noului Cod silvic, adoptat recent de Parlament și promulgat de președinte, spune contrariul.

"Plămînii" Moldovei sînt în mare pericol. La această concluzie a ajuns Valeriu Catruc, ecologist și media managerul site-ului ecology.md, după ce a analizat minuțios documentul. Iată care sînt tezele sale.

A cui este bogăția - pădurea?

În mod ideal, Codul silvic este legea prin care se dezvoltă relația dintre om și pădure. De faptul în ce măsură documentul răspunde intereselor comunității forestiere, depinde dacă Moldova va fi verde sau se va transforma într-un deșert. Ce ne spune codul adoptat recent?

Să începem cu ce-i mai important. Cui aparține pădurea și cine o administrează?


Potrivit articolului 5, fondul forestier național poate fi proprietate publică a statului, proprietate publică a unităților administrativ-teritoriale sau proprietate privată. Aici imediat apar mai multe întrebări. Fiecare proprietar are propriile viziuni asupra cum ar trebui să fie pădurea. Statul și persoanele private pot avea puncte de vedere diametral opuse.

Nici problema administrării nu este clară. Articolul 9 prevede că în raioane fondul forestier este administrat de consiliile locale. Problema este că în raioane nu există specialiști de profil. Procesul de administrare este spontan. Cel puțin două puncte din acest articol sînt îngrijorătoare.

Consiliile locale pot transmite "în folosință terenurile fondului forestier aflate în proprietatea unității administrativ-teritoriale". Peste tot în lume, ecologiștii trag un semnal de alarmă: deșertificarea este pedeapsa timpului. Ea este cauzată nu doar de tăierile necontrolate, ci și de incapacitatea elementară de a gestiona corect suprafețele de pădure.

Următorul punct este la fel de alarmant. Consiliile locale "adoptă decizii privind schimbarea destinației terenurilor aflate în proprietatea unității administrativ-teritoriale sau pe al cărui teritoriu se află terenul proprietate a persoanei fizice sau juridice, în temeiul cererii proprietarului". Mai simplu spus, era un teritoriu cu copaci, dar a devenit o anexă la moșia cuiva sau un cîmp arat.

În același timp, noul cod prevede divizarea pădurilor pe grupe, subgrupe și categorii funcționale. Articolul 17 prevede: "Pentru pădurile din Republica Moldova se disting două grupe funcționale: 1) grupa întîi funcțională cu funcții speciale de protecție; 2) grupa a doua funcțională cu funcții de protecție și de producție".

În fiecare grupă funcțională există subgrupe funcționale de păduri. În prima grupă merită atenție punctul d): "păduri cu funcții de recreere". După cum se știe, pădurile cu funcții de recreere includ pădurile al căror scop principal este de a servi drept loc de odihnă pentru populație (de la latinescul recreatio - recreere).

Așa-numita dare în arendă a fondului forestier de stat și mai înainte de multe ori era o privatizare ascunsă. Acum poate deveni un adevărat dezastru. Ce riscuri prezintă, de fapt, "funcțiile de recreere"? În pădure vor fi construite vile și restaurante în așa-zisele scopuri recreative, în spatele unor garduri înalte, iar cetățenilor obișnuiți li se va interzice accesul în această porțiune de pădure. Care este riscul pentru populație a încălzirii din cauza lipsei pădurilor?

Statisticile vorbesc deja acum: bolile cardiovasculare, în special vara, sînt printre principale cauze ale mortalității în Moldova. În fiecare an, cu 9-10 la sută mai mulți oameni mor de "inimă". De fapt, ce poate face o bătrînă care se sufocă în apartamentul ei cu geamurile spre partea însorită? Dar o familie cu copii mici? Ei nu-și permit nici măcar un aparat cu aer condiționat. Dar, în același timp, un om de afaceri a închiriat 700 de hectare de pădure unde își petrece de unul singur sezonul cald. Bogații pun mîna pe spații valoroase ale naturii, în timp ce săracii mor de căldură. Iar noul Cod Silvic nu face decît să agraveze această situație. "Proprietarii privați eficienți" conduc deja pădurile din Moldova, adaptîndu-le la propriile nevoi. Dar pădurile sînt patrimoniul poporului. Toți moldovenii ar trebui să aibă dreptul, consfințit prin lege, la natură.

În cel de-al doilea grup prezintă interes punctul a): "păduri cu funcții de protecție și de producție, în care se urmărește realizarea masei lemnoase de calitate superioară și a altor produse de pădure...". Aici nu este nevoie de explicații. Pădurea s-a transformat deja într-un mijloc de obținere a profitului. A fost lansat mecanismul de tăiere a copacilor și de vînzare a masei lemnoase. Acest proces se desfășoară de mult timp, dar odată cu începutul crizei energetice, ritmul și amploarea defrișărilor au crescut. Acest lucru a dus deja la micșorarea suprafeței de pădure cu aproape 0,5 puncte procentuale (la 12,7%). A fost nevoie de doar un an pentru a se defrișa o suprafață de 16.000 de hectare de teren.

Și, în sfîrșit, despre sursele de finanțare a activităților în domeniul fondurilor forestier și cinegetic. Despre acestea se vorbește în articolul 42. La punctul a) se precizează că aceste surse de finanțare provin în principal din "valorificarea produselor/serviciilor fondurilor forestier și cinegetic, din alte activități economice specifice domeniului administrat/gestionat". Cu alte cuvinte, cu cît se taie mai mulți copaci, cu atît vor cîștiga mai mult. Rezultă că, din punctul de vedere al autorilor Codului silvic, pădurea trebuie să-și justifice existența prin "componenta comercială".

Bogăția noastră

Inundațiile recente ne-au dat mai multe lecții. Una dintre ele este că inundațiile mari pot deveni un fenomen permanent pe Nistru. Dezastrele naturale sînt rezultatul inevitabil al schimbărilor climatice. Însă pădurile pot atenua puterea lor distructivă. De exemplu, s-a stabilit deja că Ucraina ar fi putut suferi mult mai puțin dacă de la începutul anilor '90 încoace în Carpați nu ar fi fost tăiate pădurile. Învelișul de pădure al Carpaților ucraineni nu a fost în stare să rețină umiditatea. Situația nu este mai bună în țara noastră. Moldova se află pe ultimele locuri în Europa în ceea ce privește împădurirea.

Odată cu continuarea încălzirii, vor cădea mai multe precipitații, dar acest "surplus" va consta în ploi abundente extreme. Acestea nu saturează pămîntul cu apă, ci îl erodează. În Moldova, 50 la sută din sol este deja erodat. Soluția este una - pădurile, care sînt din ce în ce mai puține.

În Codul silvic trebuie introduse modificări substanțiale. O pădure poate avea un singur proprietar - statul. Mai mulți proprietari este anarhie, care poate duce la întreprinderea unor acțiuni suspecte sub învelișul pădurii. Astfel, trebuie de înlăturat jugul financiar impus pădurii dintr-un motiv necunoscut. Nu trebuie să permitem nimănui să extragă profit. Sarcina principală a statului este de a controla utilizarea eficientă a resurselor forestiere.

Prioritatea silviculturii este grija pentru restabilirea pădurilor. Aceasta este o sarcină pe termen lung. O pădure nu poate crește dintr-o dată. Multe dintre componentele sale și relațiile dintre organismele vii se formează treptat. Rolul omului este doar de a ajuta copacii nu doar să se mute, ci și să se prindă într-un nou loc.

Trebuie interzisă tăierea copacilor și vînzarea lor. Masa lemnoasă comercială poate fi doar importată. Cum rămîne cu încălzirea? Lemnul de foc pentru populație poate fi obținut prin dezrădăcinarea livezilor inutile, prin colectarea crengilor căzute și a copacilor uscați. Este necesar de dezvoltat producția de brichete și peleți. Acest lucru va rezolva mai multe probleme deodată: va permite utilizarea resturilor de lemn în condiții de siguranță pentru mediu, va crea noi locuri de muncă și va contribui la rezolvarea "crizei energetice".

Prin rezolvarea primitivă a problemelor de ordin economic în funcție de nevoile și ambițiile de astăzi, noi jefuim generațiile viitoare, copiii și nepoții noștri. "Noi nu am moștenit Pămîntul de la strămoșii noștri, ci l-am împrumutat de la copiii noștri", se spune într-un cîntec al americanilor indigeni.

Încă mai avem timp să conștientizăm faptul că distrugerea și degradarea resurselor naturale demonstrează caracterul inacceptabil al principiului interacțiunii dintre societate și natură, bazat pe prioritatea intereselor omului în detrimentul ecosistemelor. Este necesară o altă ierarhie a valorilor, în care pe primul loc să fie sarcina de a menține procesele naturale, din care fac parte și oamenii. Și trebuie să începem cu noi legi, în fața cărora toți sînt egali.

"Nu mai tăiați!"

Și-a exprimat îndoiala privind eficiența măsurilor prevăzute de noul Cod Silvic și activistul de mediu, unul dintre liderii echipei "Taborul Mamei Pămînt", student al Facultății Ecologie a Universității Tehnice din Moldova, Vladislav Sanduleac.

Vladislav Sanduleac a comparat nivelul de împădurire din Moldova - care este de aproximativ 11 la sută - cu cel din alte țări. De exemplu, în Ucraina vecină acest indicator este de 16%, iar în România - 19%. În Bulgaria el constituie 35%, în Serbia - 24%, în Ungaria - 20%, Slovacia - 40%, Polonia - 28%, Belarus - 40%, în Austria, 70% din teritoriu este împădurit. Dețin recordul în Europa Suedia și Finlanda, unde pădurile reprezintă 75% din teritoriu.

Potrivit activistului, aceste cifre ne duce cu gîndul la faptul că bogăția este dată celor care iubesc pădurea, în timp ce sărăcia vine la cei care taie pădurea. Vladislav Sanduleac a declarat că noul Cod Silvic reglementează perfect cum, cînd și de către cine va fi vîndut patrimoniul natural pe cale de dispariție al Republicii Moldova - Codrii.

În opinia sa, dacă noi avem cel mai scăzut indicator din Europa în ceea ce privește împădurirea, avem nevoie de măsuri la fel de decisive pentru restabilirea pădurilor. Iar cel mai important lucru care ar trebui să fie stipulat clar în Codul silvic este că pădurea moldovenească nu se mai vinde, nu se mai taie, nu se exportă peste hotare și nu mai aduce profit nici statului, nici persoanelor private. Pădurea este declarată un bun național inviolabil, nu o resursă și se creează un plan anual pentru împădurire.

După cum a subliniat activistul de mediu, oponenții protecției mediului înconjurător, doritori de profit din resursele naturale, pot argumenta că sînt necesare tăieri sanitare de pădure, că pădurea trebuie supravegheată și tăiată periodic.

”Dar cum a supraviețuit pădurea timp de milioane de ani pînă în prezent fără tăieri sanitare?”, a pus el o întrebare perfect legitimă. ”Specialiștii știu foarte bine faptul că de tratament au nevoie suprafețele mari de plantații agricole monoculturale, dar natura sălbatică și, mai ales, pădurea mixtă din Moldova, pot să se auto-restabilească fără implicarea omului", a menționat Vladislav Sanduleac.

Ne putem încălzi și fără a distruge pădurea

A doua problemă care poate apărea în legătură cu caracterul de neatins al pădurii este securitatea energetică. Cum putem încălzi populația pe timp de iarnă? Dar această problemă se rezolvă foarte simplu. Potrivit datelor pentru anul 2022, statul a tăiat 16.000 de hectare de pădure. Această cantitate a fost necesară din cauza crizei energetice. Acest lucru înseamnă că statul trebuie să aloce de 5-7 ori mai mult - 80.000 sau 110.000 de hectare de suprafață agricolă pentru a cultiva lemn energetic pentru a satisface nevoile energetice ale țării. Acest lemn va fi cultivat pe cîmp ca produse agricole și va avea un statut distinctiv față de restul pădurilor de neatins ale țării.

"De ce de 5-7 ori mai mult? Pentru că lemnul energetic crește timp de 5-7 ani, iar pentru o utilizare permanentă este necesar de plantat 16.000 de hectare pe an timp de 5-7 ani, pentru ca mai apoi să fie obținute 16.000 de hectare de lemn în fiecare an. Ca urmare, pe două milioane de hectare de teren agricol vor apărea 5% de hectarele de lemn energetic", a subliniat activistul de mediu.

El a precizat că pădurea energetică este formată din aproximativ 20 de specii diferite de plante: copaci, arbuști și erbacee, inclusiv specii cu creștere rapidă de salcîm, plop, salcie și altele. Copacii sînt tăiați la fiecare 4-7 ani, iar producția anuală poate fi de aproximativ 7 tone/hectar. Conform altor date, de pe un hectar, potrivit experților, se pot recolta anual între 10 și 15 tone de masă uscată, iar în condiții pedoclimatice favorabile, randamentul crește pînă la 25-30 de tone. Acest lucru depășește productivitatea plantațiilor forestiere tradiționale de 14 (!) ori. Lemnul obținut este utilizat pentru producerea energiei termice și electrice.

Dar există și o formă de lemn mai bună decît buștenii: brichetele și peletele. Orice lemn, deșeu industrial este mărunțit, uscat și presat la temperaturi ridicate, ceea ce face ca lignina conținută în celulele vegetale să se "cimenteze". Peletele rezultate sînt mult mai dense decît lemnul original și, atunci cînd sînt arse, generează de 1,5 ori mai multă căldură decît lemnul obișnuit.

Vladislav Sanduleac a reamintit că în țara noastră se cultivă deja lemn energetic pentru peleți. Taraclia, împreună cu fabrica de producere a brichetelor de la Bălți, pe 18,5 hectare de teren mlăștinos, salin și cu conținut scăzut de carbonit, cultivă soiuri speciale de salcie energetică achiziționate din România. Un astfel de combustibil este nu numai mult mai ieftin, dar și mai curat decît combustibilul tradițional din hidrocarburi.

"Statul nostru are toate condițiile și exemplele pentru a crea o securitate energetică fără a distruge patrimoniul natural al republicii - Codrii Moldovei. Iar Guvernul este obligat să revizuiască Codul silvic și să-l modifice reieșind din ideea de protecție și restaurare a pădurilor, nu de dragul profitului și distrugerii. Actualul Cod silvic contribuie la distrugerea pădurilor moldovenești, iar guvernul a jucat un rol decisiv în acest sens", consideră activistul de mediu.

7
0
0
1
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

La ce vor duce modificările la Codului Penal privind extinderea noțiunii de ”trădare de patrie”?