Ce știm despre acești oameni? Listele de partid ale candidaților la alegeri. Partea a 2-a

Ce știm despre acești oameni? Listele de partid ale candidaților la alegeri. Partea a 2-a

(Continuare. Începutul la 12.02.2019)

Continuăm să facem cunoștință cu candidați incluși pe listele electorale ale partidelor 

Partidul Nostru”: Nr.7 în buletinul de vot  

(54 candidați în lista electorală)

“Partidul Nostru” merge în alegeri condus de Renato Usatîi. Nu, însuși liderul lui n-a revenit în țară și numele lui lipsește în lista electorală a PN, însă pe simbolul electoral al ”Partidului Nostru” este scris cu litere mari: “Renato Usatîi”.

În lipsa liderului, în capul listei se află Daniela Banaru, președinta organizației teritoriale PN din Edineț. Ca și la comuniști, lista partidului a fost concepută în ordine alfabetică, de aceea vicepreședinții formațiunii se regăsesc pe poziții mai îndepărtate: Ilian Cașu – pe locul cinci, Dmitri Ciubașenco – unsprezece, Elena Grițco – optsprezece, Elena Panuș – treizeci și șase și Nicolai Țipovici- cincizeci.

17 candidați din lista “Partidului nostru” candidează simultan și în circumscripții uninominale. Spre exemplu, Ilian Cașu – în circumscripția nr.27 (Chișinău, Buiucani-Rîșcani), Dmitri Ciubașenco – în circumscripția nr.28 (Chișinău,Rîșcani), Nicolai Țipovici – în circumscripția nr.49 (Rusia, țările CSI și Asia). 

Partidul Național-Liberal: Nr.8 în buletinul de vot

(40 candidați în lista electorală)

Partidul Național-Liberal al Vitaliei Pavlicenco este participant constant și outsider constant în aproape toate alegerile parlamentare. Totuși, decanul promovării ideii unioniste în Republica Moldova nu se lasă uitat.  

Lista electorală a PNL, clar lucru, este deschisă de liderul formațiunii Vitalia Pavlicenco.  Pe poziția a doua – Alexandra Can, vicepreședinta partidului, candidatul PNL la recentele alegeri ale primarului general de Chișinău, director general al fabricii de marochinărie “Artima”. Nr.3 îl deține primul președinte al PNL, fostul deputat, Andrei Iuri-Apostol. 

În lista național-liberalilor, plus la membrii partidului, mai figurează președintele Asociației veteranilor războiului din 1992 Tiras-Tighina, locotenent-colonelul în rezervă, Anatol Caraman (nr.7) și fostul comandant al detașamentului de voluntari din or. Grigoriopol, Alexei Mocreac (nr.14), care mai candidează și în circumscripția uninominală nr.47 (Camenca, Rîbnița, Dubăsari, Grigoriopol).

Partidul “Voința Poporului”: Nr.9 în buletinul de vot 

(30 candidați pe lista electorală)

Partidul “Voința Poporului” al lui Ștefan Urîtu, fost vicepreședinte CEC și ex-președinte al Comitetului Helsinki pentru drepturile omului în Moldova, este unul dintre cei mai tineri participanți din actuala cursă electorală. “Voința poporului” a fost înregistrat de Agenția servicii publice în iunie 2018.   

Nr.1 în lista electorală a partidului aparține președintelui formațiunii, Ștefan Urîtu, nr.2 – secretarului general Iurie Scobioală, nr. 3 – lui Teodor Cîrnaț (care în octombrie 2017 a demisionat din funcția de membru al Consiliului Suprem al Magistraturii pe motiv că nu a luat testul poligraf pentru a ocupa funcția de președinte al Agenției naționale pentru integritate).

Zilele trecute, în cadrul dezbaterilor electorale, Teodor Cîrnaț a declarat că lista partidului “Voința Poporului” include 34-35% doctori în științe, 40% - juriști, restul – pedagogi, jurnaliști, medici. “Noi avem șanse reale să schimbăm componența parlamentului Republicii Moldova ”,  a declarat cu modestie dl Cîrnaț, deși “Vointa Poporului” nu s-a plasat pe poziții trecătoare în nici unul dintre sondajele sociologice.

Partidul Regiunilor: Nr.10 în buletinul de vot 

(43 candidați pe lista electorală)

În septembrie 2017, după verificarea rapoartelor financiare prezentate la CEC, a devenit clar că  patru partide politice din Republica Moldova și-au pierdut mai toți membrii și nu corespund stipulării legislative, conform căreia numărul minim al membrilor de partid trebuie să fie de 4 mii persoane. Acestea era: Partidul Regiunilor, Mișcarea profesioniștilor “Speranța – Надежда”, partidele “Casa noastră Moldova” și “Moldova Unită”.

Dat fiindcă cerințele legislației nu au fost îndeplinite, aceste formațiuni politice ar trebui să fie lichidate. Totuși, două dintre ele – Partidul regiunilor și mișcarea “Speranța - Надежда” – se simt bine-merci în calitate de concurenți electorali în circumscripția națională la alegerile parlamentare din 24 februarie 2019. Experții pe bună dreptate le numesc spoileri ai actualei curse electorale.   

La parlamentarele din  2014, Partidul regiunilor a participat în componența blocului electoral “Выбор Молдовы – Таможенный союз (Alegerea Moldovei –Uniunea Vamală)”. Socialiștii îl numeau clonă politică și susțineau că împreună cu alt spoiler – Partidul comunist reformator - acest bloc a furat de la PSRM și PCRM, care au acces în parlament, cca 8% din voturi.

Socialiștii și acum vorbesc despre faptul că Partidul Regiunilor este un spoiler politic, mai ales că simbolul electoral al formațiunii este steaua roșie, foarte asemănătoare cu cea a PSRM. 

Cap de listă este vicepreședintele partidului “regionalilor”, Pavel Calinin. Nr.2 – președintele formațiunii, Alexandr Calinin, cel care este conducătorul Congresului diasporilor moldovenești în Rusia. Cu nr.3 merge Irina Smirnova, vicepreședinta PR și conducătorul organizației teritoriale Bălți, cu nr.4 - un alt vicepreședinte al formațiunii, Ruslan Grigoraș.   

În actuala campanie, Partidul Regiunilor lucrează activ contra socialiștilor. Zilele trecute, președintele formațiunii, Alexandr Calinin, l-a învinuit pe președintele Igor Dodon de minciună. La un post TV privat, în emisie directă, el a declarat că amnistierea imigranților moldoveni care muncesc în Rusia, declarată de președinte, este o minciună, deoarece ea nu-i scutește pe infractori nici de sancțiuni, nici de răspunderea penală. 

Partidul “Democrația - acasă”: Nr.11 în buletinul de vot

(37 candidați pe lista electorală)

Partidul unionist “Democrația - acasă” (simbolul electoral – harta României Mari cu inscripția “Unirea”) s-a evidențiat în actuala campanie prin faptul că pe lista lui electorală aproape că lipsesc membrii de partid. Portalul Tribuna menționa că, dintre cei 37 de pretendenți la fotoliul de deputat, 30 nu-s membri ai formațiunii.  

În fruntea listei stă unul dintre liderii mușcării unioniste, președintele Blocului unității naționale, Ion Leașenco. Președintele partidului “Democrația-acasă”, Vasile Costiuc, ocupă doar poziția trei. Din listă mai fac parte interpreta Zinaida Bolboceanu (nr.4), regizorul Petru Vutcărău (nr.6), doctorul în pedagogie Teodora Gherman (nr.10), președinta organizației “Uniunea scriitorilor de limbă română”, Diana Zlatan (nr.29), fotoreporterul, Constantin Grigoriță (nr.37).

Mișcarea profesioniștilor “Speranța - Надежда”: Nr.12 în buletinul de vot

(34 candidați pe lista electorală)

Un alt partid-candidat la lichidare din cauza numărului insuficient de membri. Totuși, în actualele alegeri “Speranța - Надежда” a fost înregistrat în cursa electorală, în opinia unor analiști politici - pentru a sustrage voturi de la blocul electoral “ACUM”.

Lista electorală a mișcării “Speranța - Надежда” îl are în frunte pe copreședintele formațiunii, Andrei Donică. Numele său a devenit cunoscut opiniei publice după ce, în septembrie, 2016, Donică a turnat o găleată de lapte peste ministrul de atunci al finanțelor, Octavian Armașu, pe care l-a învinuit că a luat decizia ilegală de a transforma în datorie de stat cele 14,1 mlrd. lei alocate de guvern drept ajutor celor trei bănci în curs de lichidare. În toamna anului 2018, judecătoria Buiucani l-a condamnat pe Andrei Donică la un an cu suspendare. 

Alte lucruri interesante despre lista electorală “Speranța - Надежда”: în ea au fost incluși pensionarii Gheorghe Grumeza (nr.2), Vasile Prescornic (nr.4) și juristul Boris Alexandrov (nr.6), care, la rubrica “Locul de trai”, au indicat: “Locuiesc în orășelul protestatar “Anti-genocid” de la 15 martie 2015 pînă în prezent”.

Partidul “Patria-Родина”: Nr.13 în buletinul de vot

(35 candidați pe lista electorală)

Partidul “Patria-Родина” - “aerodromul de rezervă” și un fel de proiect nostalgic al liderului ”Partidului Nostru” Renato Usatîi. În 2014 extrem de popularul pe atunci politician începător Renato Usatîi, căruia Ministerul Justiției nu i-a permis nici să redenumească Partidul popular republican, al cărui președinte devenise, în “Partidul Nostru”, nici să înregistreze pentru participare în alegerile parlamentare  un alt proiect politic – partidul “ПАРУС” (PArtidul lui Renato USatîi), a mers în electorală cu partidul “Patria-Родина”, fiind cap de listă electorală. Însă cu două zile înainte de scrutin, cu ajutorul CEC și al Curții de Apel Chișinău, “Patria” a fost eliminat din cursa electorală pe motiv că folosea pentru finanțarea campaniei bani veniți de peste hotare.   

Pentru a participa la alegerile din 24 februarie 2019, Renato Usatîi avea mai multe variante, inclusiv, crearea unui bloc electoral în care ar fi intrat “Partidul Nostru” și “Patria-Родина”. Blocul s-ar fi putut numi “Blocul lui Renato Usatîi”.

Însă, într-un final, liderul PN a renunțat la idee – “Partidul Nostru” și “Patria-Родинa” au mers în campanie separat. Potrivit lui Usatîi, dacă autoritățile vor decide să elimine din cursă ”Partidul Nostru”, adepții lui vor putea vota pentru partidul “Patria” – puțin probabil ca autoritățile să poată elimina din cursă două formațiuni odată. Pe de altă parte, astfel liderul “Partidului Nostru” a fracționat voturile alegătorilor săi. Dar experții politici nu exclud scenariul conform căruia în ultima clipă “Patria” va anunța că părăsește cursa electorală în favoarea ”Partidului Nostru”. 

Lista electorală a “Patria-Родина” numără 35 de candidați. Cap de listă este președintele formațiunii – fostul activist al ”Partidului Nostru”, veteranul, grănicerul, Serghei Biriucov. 

Partidul Verde Ecologist: Nr.14 în buletinul de vot

(31 candidați pe lista electorală)

La alegerile din 2014, Partidul Verde Ecologist a acumulat doar 1360 voturi sau 0,09%, totuși este iarăși în cursă. La lansarea campaniei, ”verzii” au instalat în fața parlamentului o urnă în care au aruncat demnitarii corupți improvizați și alte probleme ale țării.   

Lista electorală a “verzilor” este deschisă de liderul partidului, pensionarul MAI, Anatol Prohnițchi. Nr. 2 este ex-ministrul apărării, Vitalie Marinuța. Pe aceeași listă figurează și soția lui Marinuța, directoarea companiei turistice “Фаинтур”, Maria Marinuța. Cu nr.3 pe lista Partidului verde ecologist merge recentul candidat la funcția de primar de Chișinău, Victor Strătilă, cunoscut publicului larg pentru activitatea în cadrul Comisiei naționale de integritate și un șir de scandaluri. În 2015 Strătilă a cumpărat un apartament nou contra sumei de 180 mii lei și un elicopter  Ка-26 produs în 1975 contra sumei de 103 mii lei, iar în decembrie 2017, nu a susținut testul cu poligraful în cadrul concursului pentru funcția de șef al Autorității naționale de integritate.   

Un alt moment curios din lista electorală a Partidului verde ecologist este prezența lui Andrei Munteanu, economist, conferențiar la Universitatea pedagogică I.Creangă (nr.11). În aprilie, trecut, Andrei Munteanu a vrut să candideze pentru funcția de primar general de Chișinău din partea cu totul altei formațiuni – a Partidului societății progresiste și chiar a depus actele pentru participare în alegeri. Însă printre ”progresiști” s-a iscat un scandal  – nu toți membrii PSP au susținut această candidatură. Atunci consiliul electoral de circumscripție i-a refuzat înregistrarea. Așa că acum Andrei Munteanu este cu ”verzii”.   

Partidul Liberal: Nr.15 în buletinul de vot 

(30 candidați pe lista electorală)

Alegerile din 24 februarie 2019 vor fi primele, în care Partidul Liberal va participa fără Mihai Ghimpu. Politologii demult compară PL, care își trăiește apusul politic, cu PPCD. Liberalii repetă întocmai acțiunile predecesorilor lor săi. La parlamentarele din 29 iulie 2009, fiind clar că PPCD nu are ce aștepta, Iurie Roșca s-a retras în umbră și nu a participa la alegeri, oferind ”volanul” colegilor mai tineri. Lista creștin-democraților era deschisă atunci de juristul Ghenadie Vaculovschi. 

Și Mihai Ghimpu s-a retras în umbră și a lăsat cale deschisă tinerilor. PL reformatat promovează acum deschis ideile unioniste (politologii îl numeau pe Mihai Ghimpu unionist ascuns): acum simbolul electoral al liberalilor “renovați” este harta României Mari, pe care aleargă tradiționalii ”omuleți liberali”. Cu nr.2 în listă figurează unionistul Vlad Bilețchi, președintele organizației unioniste “ODIP-Unirea”.

Cap de listă este noul președinte al PL, Dorin Chirtoacă, care în decembrie, trecut a luat locul lui Mihai Ghimpu. Chirtoacă mai candidează și în circumscripția uninominală nr.32 (Chișinău, suburbiile). Nr.3 este deputatul Roman Boțan, nr.4 – ex-directorul “Apă-canal” S.A., Veronica Herța, iar nr.5 – consilierul municipal din partea PL, Ion Cebanu. 

Apropo, în alegerile din 29 iulie 2009, “lăstarele tinere” ale PPCD au acumulat doar 1,91% din voturi. În prezent, sondajele de opinie prognozează pentru PL maxim 1,3-1,5%.

Xenia Florea

Citește-ne pe Twitter, dacă vrei să afli mai multe

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Mai multe

Sondaj Toate

load