COVID-19 în MOLDOVA  Mai multe detalii

”Cadou generos”. Cum să faci afaceri sub pretextul grijii pentru oameni

”Cadou generos”. Cum să faci afaceri sub pretextul grijii pentru oameni

Presa loială afaceristului fugar din Republica Moldova, Ilan Șor, tot trîmbițează despre binefacerile acestuia, despre faptul cum el (chiar dacă este unul dintre figuranții dosarului privind furtul miliardului de euro din sistemul bancar al țării) are grijă de popor, cum deschide magazine sociale și vinde acolo mărfuri de primă necesitate cu o reducere de… tocmai 5%.

Ei da, în anumite perioade aceste produse se ieftinesc, cică, cu 15-20%. Oare chiar în rețeaua de magazine MeriȘOR, în denumirea căreia figurează numele fondatorului ei, există reduceri suficient de semnificative, ca să permită pensionarilor și altor categorii social-vulnerabile de cetățeni să supraviețuiască cu pensiile lor mici? Și chiar au fost aceste magazine deschise în exclusivitate pentru a sprijini persoanele nevoiașe, fie și în defavoarea intereselor de afaceri?

Programul partidului


Pe site-ul Partidului ȘOR deschiderea magazinelor sociale este evidențiată într-un program aparte. Din informația care descrie proiectul, reiese că de serviciile acestor unități comerciale se pot folosi pensionarii, veteranii, oamenii cu nevoi speciale și cei nevoiași. Însă vedem că nu fiecare poate cumpăra produse - doar cetățeanul social-vulnerabil, luat la evidența partidului.

Pentru a avea acces la mărfurile acestui magazin social, nu este destul să intri acolo cu legitimația de veteran, pensionar sau persoană cu nevoi speciale, pe care să o prezinți vînzătorului. Mai trebuie să te înregistrezi și să obții un carnet de membru cu simbolica partidului în fruntea căruia se află Ilan Șor.

Dacă ar fi să credem ultimelor informații, difuzate de publicația Partidului ȘOR ”Pentru popor”, timp de 5 ani de la deschiderea primului magazin social, în 2015, în țară au fost lansate cca 130 unități comerciale staționare și mobile de acest gen. Același ziar susține că la serviciile acestora apelează peste 300 mii de persoane social-vulnerabile. Adică, aproape jumătate din cetățenii nevoiași din țară supraviețuiesc numai datorită faptului că au beneficiat de ”binefacerea” cu produse la un preț redus cu 5%.

Clar lucru, pentru a confirma spusele ”binefăcătorului”, același material invocă mai multe opinii – a unui pensionar, a Mariei M., a unei locuitoare a r-lui Orhei și mamă cu mulți copii, a persoanei cu nevoi speciale Ion, - cărora pensia le ajunge, chipurile, numai datorită faptului, că ei cumpără produse în magazinele sociale MeriŞOR.

Citești aceste opinii și înțelegi că autorul lor este însuși jurnalistul. ”Abia ne isprăvim cu cheltuielile. Nu ne putem permite elementarul necesar copiilor. Unica noastră salvare este magazinul social. Aici cumpărăm mărfuri de primă necesitate mai ieftin ca oriunde. În special, tot ce ne trebuie pentru alimentație și gospodărie, luăm din magazinul social local. Este unica posibilitate de a supraviețui. Nu știu ce ne-am face fără el”, spune, chipurile, mama cu mulți copii Maria M. ”În esență, statul m-a condamnat la moarte prin înfometare. Pentru oameni ca mine deschiderea magazinelor sociale a fost o gură de aer proaspăt”, repetă după Maria și invalidul Ion. ”Mulțumesc că au lăsat pentru noi aceste magazine sociale”, ține isonul o locuitoare anonimă din Orhei. ”Mulțumim că are grijă de noi. În caz contrar, cu pensiile noastre, nu am putea supraviețui. Este un mare noroc, acest magazin mă salvează. Cu zece lei, am cumpărat aici două pîini, o chiflă și un litru de lapte ”, - spune un pensionar recunoscător.

Jurnalistul a exagerat cu pensionarul care cu 10 lei a cumpărat acest set de produse. Chiar dacă admitem că pîinea de 2 lei (este principala realizare a acestei rețele comerciale, despre care se vorbește în toate comunicatele de presă și în alocuțiunile liderului formațiunii politice) poate fi găsită în magazinul social la orice oră, ceea ce este puțin probabil, laptele de 5 lei per litru este o exagerare. Asemenea prețuri nu pot exista. Doar dacă laptele are termenul de valabilitate expirat.

Dacă nu la preț, atunci la calitate?

De fapt, chiar dacă există o diferență a prețurilor pentru produsele oferite de magazinele sociale, aceasta nu este atît de însemnată, pentru ca un om sărman care are o pensie mică să poată supraviețui din contul acelor reduceri.

Mass-media a analizat deseori prețurile produselor de primă necesitate și ale altor mărfuri comercializate în rețeaua MeriŞOR. Astfel, jurnaliștii publicației ZdG încă în anul 2017 au ajuns la concluzia, că produsele ”sociale” în această rețea costă mai scump decît la piață. Ei au studiat minuțios prețurile produselor în acea perioadă și s-au convins că e o înșelătorie. ”Cu excepția pîinii, produsele mult mai ieftine decît la piață sau în alte magazine pot fi numărate pe degete, în timp ce prețul celor mai multe mărfuri este comparabil cu cel de piață, diferența este adesea nesemnificativă”, - a făcut concluzia autorul materialului.

La rugămintea jurnalistului de a explica cauza acestei diferențe de prețuri, urmau răspunsuri amuzante. Astfel, la întrebarea de ce în magazinul social zahărul expus în saci și ambalat pe loc în pachete de 1 kg costă 14,40 lei, în timp ce la Piața Centrală din Chișinău aceeași marfă poate fi cumpărată cu 14,25 lei, a urmat răspunsul: ”La noi consistența zaharozei este mai mare ca la alți producători. Asta mult înseamnă”. Iar în cazul altor mărfuri, explicau reprezentanții serviciului de presă al formațiunii politice, diferența apare în rezultatul ”calității produselor, metodei de păstrare a lor și altor norme pe care agenții economici de la piață le încalcă”.

Adică, la început oamenii erau convinși că la magazinele sociale marfa e mai ieftină ca în alte unități comerciale, iar dacă a devenit clar că nu e chiar așa, prețurile înalte erau explicate prin calitatea mai bună a produselor. Reiese că tot ce se vinde în afara acestei rețele sociale, fără vre-o expertiză, în mod automat a fost clasificat ca necalitativ.

Același lucru îl putem vedea și azi în aceste unități comerciale ”sociale”. După ce a luat cunoștință de prețuri, autorul acestui material poate spune ferm că în alte magazine el cumpără produsele mai ieftin. Un cunoscut în etate, domiciliat în sudul țării, vine la magazinul din localitate după brînzică dulce. Cică, mai înainte aceasta se vindea într-un magazin obișnuit, apoi nu a mai fost livrată. La MeriŞOR e cu 30 bani mai scumpă, dar el oricum o cumpără, pentru că îi place. Rugat să vorbească despre diferența de prețuri de la magazinul vecin, ne-social, el a spus că nu cumpără nimic deoarece pentru aceasta are nevoie de carnet de membru. Iar să te înregistrezi pentru a-l obține și cumpăra produsele la preț redus înseamnă să devii în mod automat membru al acestui partid, este convins pensionarul, însă el categoric nu dorește acest lucru.

”Recent, am făcut o selecție și am comparat prețurile din magazinul obișnuit și cel social, și m-am convins că în ultimul nu există reduceri mari, - concluzionează interlocutorul. Ei spun că se vinde pîine de 2 lei. Eu nu am văzut așa ceva. Poate, pentru că este adusă în loturi mici și cumpărată rapid. Cea mai ieftină care poate fi găsită acolo este cea de porumb la prețul de 3,30 lei. Da, laptele e cu 15 bani mai ieftin. Dar cum ne salvează pe noi, pensionarii, acei 15 bani? Care pensionar bea așa de mult lapte, ca să poată economisi pe el o sumă mare? Da, magazinul social propune crenvurști de 40 lei, pelmeni de 27 lei, eu le-am cumpărat odată, fără reducere, pe ambele. Vroiam să știu ce gust au aceste produse, chipurile, din carne. Crenvurștii erau extrem de sărați și condimentați. Pelmenii aveau gust bun. Dar pot presupune ce fel de ingrediente conțin, că doar la noi carnea este destul de scumpă, de aceea carnea veritabilă, nu șoricul, slănina, resturile, nu poate costa așa de ieftin, cu toată dorința antreprenorului de a ajuta oamenii. Mezeluri nu am cumpărat niciodată, deoarece acolo nu există produsele vre-unui mare producător de carne și mezeluri de la noi, pe care îl apreciez. Știu că marfa este adusă direct de la Orhei. Probabil că au acolo propria întreprindere, care aprovizionează cu produse întreaga rețea.

Din discuția cu acest om în etate am înțeles că mulți pensionari, în special femeile, îl tot laudă pe liderul Partidului ȘOR, care organizează diverse evenimente pentru oamenii în etate, mai ales în perioadele preelectorale, cînd le dă cîte o sticlă cu șampanie, o cutie de bomboane cu ocazia vre-unei sărbători. Așa cum în baza de date a formațiunii politice există toate datele pensionarilor înregistrați pentru eliberarea carnetului de membru, se practică această variantă de măgulire a femeilor în etate, lipsite adesea de grija și atenția celor din jur, cu un buchet de flori și o sticlă de șampanie în ziua de naștere.

M-am putut convinge personal că multe dintre femeile în etate îndreptățesc și susțin complicele la furtul miliardului de auro din băncile Moldovei. Recent, am fost martora discuției unei șefe tinere cu subordonata sa vîrstnică. Discutau cine este Ilan Șor – un binefăcător sau un hoț. Prima spunea că acest afacerist nu are nimic în comun cu binefacerile, cea de-a doua susținea contrariul. ”Cum poate el fi un binefăcător, dacă i-a jefuit pe toți, inclusiv pe Dvs.?” – se agita directoarea. Răspunsul a mirat-o foarte tare: ”Dar el ne face parte, investește acei bani în dezvoltarea infrastructurii, în cadouri pentru săraci, în deschiderea magazinelor sociale”. ”Dar e la fel, dacă eu mi-aș însuși salariul Dvs., și periodic V-aș da ba 1kg de zahăr, ba o sticlă de șampanie, ba un pachet din cele mai ieftine crupe, însă Dvs. ați fi supărată, chiar și în judecată m-ați acționa, nu-i așa?”, - încerca șefa să o facă să înțeleagă pe angajata în etate. Dar în zadar. O confirmă exemplul electoratului feminin de vîrsta a treia, care participă la acțiunile de protest organizate de Partidul ȘOR.

O metodă puțin costisitoare a ”muncii de partid”

Cu ceva ani în urmă, întrebarea dacă magazinele sociale reprezintă un ajutor real pentru nevoiași sau o celulă de partid și-au pus-o și jurnaliștii ziarului «Молдавские ведомости». În iunie 2018, autorii unei analize a acestei publicații, întitulate ”Păienjenișul lui Șor: magazinele ca celule de partid” menționau că baza de date a alegătorilor partidului lui Șor se formează nu în organizațiile teritoriale ale acestuia, ci în rețeaua magazinelor sociale. ”Dacă dispui de adrese concrete, poți expedia prin poștă, apela la telefon, invita clienții la mitinguri… Principala metodă de influență propagandistică este coșul alimentar al lui Șor. E lesne să compari cheltuielile de întreținere a organizației teritoriale de partid cu întreținerea magazinului social. În primul caz partidul suportă cheltuieli de salarizare, transport, mărfuri de birotică etc., dar dividende politice semnificative poate nici să nu obțină. În al doilea rînd, are profit și politic, și financiar - și zero pierderi. Beneficiul este evident. Ilan Șor a calculat totul perfect înainte de a pune pe bandă această metodă puțin costisitoare a ”muncii de partid”, - scrie publicația.

Deși Ilan Șor declară din afara țării precum că el deschide magazine sociale doar pentru că poartă grijă poporului, faptele demonstrează legătura directă cu treburile partinice, au menționat colegii de la «МВ». Să ne amintim măcar și cazul din Taraclia. Cum mușuroia în acest oraș partidul lui Șor: na-vă magazin social, na-vă și un ”OrheiLand”. Totul, chipurile, pentru nevoiași, pentru cei cu mulți copii. Dar cum numai în parlamentarele din februarie 2019 candidatul Partidului ȘOR în circumscripția uninominală a pierdut lupta, iar formațiunea în sine a acumulat mai puțin de 7% dintre voturi, a doua zi și distracțiile, și magazinele au fost închise. Atunci ex-candidatul în deputați Veaceslav Cunev a publicat pe pagina sa de Facebook imagini cu demontarea ”OrheiLandului” și magazinul social închis, și a comentat: ”Cum am mai spus, la miez de noapte trăsura s-a transformat într-un bostan. Prima imagine – magazinul social închis. A doua – TaracliaLandul în demontare”.

În mai 2019, magazinele sociale s-au pomenit în centrul unui scandal izbucnit la nivelul autorităților unor localități din mai multe raioane. E de menționat că, în afară de unitățile comerciale MeriŞOR, amplasate în încăperi staționare, produsele alimentare și mărfurile industriale se comercializează ”din mers”. Prin satele Moldovei circulă magazine mobile, care propun oamenilor produse alimentare și detergenți. La începutul lunii mai 2019, Partidul ȘOR a anunțat sistarea temporară a comerțului ”din mers” din două motive – taxele locale mari (peste 50 mii\an) stabilite de consiliile locale dintr-un șir de sate ale raioanelor Călărași, Criuleni, Telenești și Edineț. Adică, autoritățile locale au decis să impoziteze magazinele mobile, care veneau în sate și concurau cu magazinele locale.

Atunci newsmaker.md a intervievat toți primarii localităților enumerate în comunicatul de presă al formațiunii politice, care ar fi stabilit taxe exagerate. Din discuțiile cu primarii a reieșit, că consiliile locale au stabilit aceste taxe pentru magazinele mobile sosite în sat pentru ca toate unitățile de comerț să activeze în condiții egale, adică să achite impozitele. Și pentru că magazinele mobile ai venituri mari, impozitele achitate de ele trebuie să fie mai mari ca cele plătite de unitățile comerciale locale, au decis ele.

Dar primarii au declarat unanim că, deși taxele au fost stabilite încă la începutul anului, la momentul izbucnirii scandalului, în luna mai, ele nu ajunseseră în bugetele locale. Iar unul dintre primari a spus că magazinele mobile ”pun bețe în roate antreprenorilor locali. Ei spun că magazinele-s sociale, dar acolo numai pîinea este puțin mai ieftină”. Astfel, omul cumpăra pîine, și totodată și alte produse, care în magazinele locale nu erau mai scumpe.

Propriu-zis, autoritățile locale aveau tot dreptul să stabilească impozite pentru magazinele mobile sosite în localitate, reieșind din aceea că localitățile trăiesc și se dezvoltă, în fond, pe mijloacele financiare acumulate în interior. Și este clar pentru toți, că în acest caz componenta politică are un rol important.

Nu în detrimentul propriu

Dar să abordăm problema altfel. Să presupunem că treburile partinice nu contează aici și omul care a participat la furtul miliardului este condus în exclusivitate de iubirea pentru oameni și dorința de a-i ajuta, de aceea el reduce prețurile la toate mărfurile de însemnătate socială. Apare întrebarea firească: ce fel de mărfuri se consideră de importanță socială, în ce volum, ce spune legislația moldovenească despre adaosul comercial la ele, ce impact au ele asupra veniturilor magazinelor și poate oare supraviețui o afacere care mereu activează în propriul detriment?

Anexa la Regulamentul formării prețurilor pentru mărfurile de importanță socială, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr. 774 din 20 iunie, 2016 ”Privind prețurile de comercializare a mărfurilor de importanță socială” indică: 1) pîine de 600 gr., 2) doi colaci a cîte 330 gr, 3) lapte de vacă cu conținut de grăsime pînă la 2,5% inclusiv (excepție – laptele ultra-pasteurizat); 4) chefir cu conținutul de grăsimi pînă la 1,0% inclusiv; 5) brînză de vaci cu conținutul de grăsimi pînă la 5% inclusiv, fără adaosuri; 6) smîntînă din lapte de vacă cu conținutul de grăsimi pînă la 10% inclusiv; 7) unt din lapte de vacă cu conținutul de grăsimi pînă la 79,0% inclusiv; 8) ulei de floarea soarelui, cu excepția celui deodorizat; 9) făină de grîu, cu excepția celei din sorturi dure de grîu; 10) orez, cu excepția orezului special (basmati, iasomie,sălbatic,negru, roșu,mixt (multicolor), carnaroli, arborio); 11) hrișca; 12) crupe, inclusiv grișul și fulgii de ovăz; 13) hrană pentru bebeluși și copii mici. Mai pe scurt, pîinea, lactatele, crupele, făina și uleiul de floarea soarelui. Punct.

P. 4 а) al Regulamentului în cauză stipulează, că pe piața internă mărfurile de importanță socială se comercializează la prețul de achiziție/desfacere cu aplicarea unui adaos comercial nu mai mult de 20%, cu excepția pîinii și a colacilor, la care se aplică adaosul comercial de 10%. P. 4 b) stipulează, că mărfurile de importanță socială, autohtone sau de import, care urmează a fi procesate în magazine, se comercializează cu aplicarea adaosului comercial comun care nu depășește 40% din prețul de achiziție/desfacere.

În opinia analistului economic Dumitru Barbalat, subpunctul b), p. 4 al Hotărîrii de guvern nr. 774 din 20 iunie 2016, permite agenților economici să fraudeze și acest grup mic al mărfurilor de importanță socială. Dacă magazinul achiziționează angro zahăr sau niște crupe, după care le sortează în pachete de 1 kg, reieșind din terminologia comercială are loc schimbarea codului comercial, adică marfa a fost procesată. În aceste cazuri, unitățile comerciale aplică curajos adaosul comercial de 40% chiar și în cazul mărfurilor de importanță socială.

Iată de ce tragem concluzia după discuțiile la temă, susținute cu un șir de experți în economie, că rețeaua MeriŞOR poate să aplice liniștit adaosul de 40%, după care să facă reducerea generoasă de 20% la toate mărfurile, și asta fără a suporta pierderi.

Veaceslav Ioniță, expert IDIS ”Viitorul”, a menționat în comentariul său pentru Noi.md, că în Moldova magazinele pot lesne face rabaturi de 20-40% la marfa achiziționată angro. În același timp, a menționat expertul, antreprenorul Ilan Șor deschide magazine sociale nu pentru că este bun la suflet.

”Magazinele sociale ale lui Șor este un proiect politic. Scopul lui nu este obținerea profitului, ci asigurarea activității rețelei, oferirea unor produse la un preț mai mic, dar care permite totuși supraviețuirea economică”, crede V.Ioniță.

Din comentariul expertului economic reiese că magazinele sociale pot obține profit nu numai din comercializarea mărfurilor de importanță socială, care nu-s foarte multe, ci din celelalte produse comercializate în rețeaua dată.

”În economie există noțiunea de produs-ancoră. Omul venit la magazin după o marfă mai ieftină, concomitent cumpără și alte mărfuri, prețul cărora nu prea diferă de cel al mărfurilor analoge din alte rețele comerciale”, explică Ioniță.

Expertul presupune că aceste magazine sociale asigură cumpărătorilor și un factor psihologic.

”De multe ori, oamenii săraci nu pot trece de bariera psihologică, pentru a intra într-un supermarket sau hipermarket – li se pare că acolo mărfurile costă foarte scump. Deși adesea este chiar invers, în magazinele mici prețurile pot fi mai mari ca în cele mari. Dar oamenii se simt mai confortabil în unitățile comerciale din preajma blocului sau la cele mobile și nu vizitează supermarketurile”, spune Veaceslav Ioniță.

Variații la tema reducerilor

Experții care ne-au oferit comentarii la această temă evidențiază mai multe versiuni ale oportunității și beneficiului economic al activității rețelei comerciale MeriŞOR. Una dintre versiuni este că nu este vorba despre grijă față de oameni, ci de un Joc de-a reducerile, prin care se pretinde că afacerea este social-responsabilă, dar fără prejudicii pentru business. Adică, este un PR politic. Desigur, acesta nu este gratis pentru cel care îl face, dar nici atît de scump, cum ar fi dacă hrișca ar fi, pur și simplu, oferită oamenilor în stradă.

A doua versiune este apropiată de cea expusă deja de expertul Veaceslav Ioniță – cu privire la achiziționarea angro. Pentru o ilustrare mai bună, să apelăm la același exemplu cu hrișca. Ea nu este cultivată la noi, ci importată. Să zicem, prețul de achiziție al ei este de 5 lei per kilogram. În Moldova ea costă 9 lei, inclusiv adaosul comercial, ambalajul – tot ce implică majorarea prețului. În magazinele sociale aceste crupe pot fi comercializate la un preț mai mic, admitem - de 7 lei, deoarece este loc pentru reduceri, încă vînzătorul oricum nu va fi în pierdere, dacă ținem cont de faptul că prețul de achiziție a fost nu de 9, ci de 5 lei.

Cu privire la pîinea de 2 lei, experții cred că aceasta ar putea fi decizia liderului Partidului ȘOR. Reieșind din activitatea acestei formațiuni politice într-un anumit raion al țării noastre, analiștii presupun că există niște brutării care comercializează pîinea la prețul de cost sau chiar mai mic. Adică, marfa este cumpărată de la producători din contul unor fonduri proprii, la un preț mai mic ca cel de cost. Dar dacă aceste întreprinderi nu vor fi sprijinite, nu vor primi injecții financiare, odată și odată ele vor falimenta. Drept exemplu, vom aminti de ”Franzeluța”, pe care în anii 2003-2004, în perioada secetei și a insuficienței de grîu, autoritățile au obligat-o să comercializeze așa numita pîine socială. Vinderea în pierdere a produselor de panificație pe parcursul unui an s-a soldat cu faptul că întreprinderea din profitabilă a devenit nerentabilă. Atunci statul purta grija populației, nu a întreprinderii. Peste un timp, el a ajutat ”Franzeluța” să-și revină. Dar asta a fost peste un timp. Adică, manipulările prin care marfa este comercializată la un preț mai mic ca cel de cost, ucid orice business. De aici rezultă că producerea pîinii ieftine pentru rețeaua comercială MeriŞOR este susținută din careva mijloace. Curios lucru - din care anume?

Pentru produsele alimentare ieftine, să zicem, crenvurștii de 40 lei, pelmenii de 27 (dar pentru posesorii carnetului de membri – chiar 22 lei), experții au o explicație proprie. Ei cred că acest lucru poate să nu contravină legii, deoarece ”consumatorul apreciază calitatea mărfii”. Producătorul trebuie să indice veridic pe etichetă toate ingredientele din componența produsului și este treaba consumatorului, după ce a luat cunoștință de informația dată, dacă va consuma sau nu produsul dat. Iar consumatorul trebuie să citească eticheta, să fie deștept și să înțeleagă că nici pelmenii veritabili, nici crenvurștii, dacă într-adevăr conțin carne, nu pot costa atît de ieftin.

Șor nu este un Robin Hood!

Și reprezentanții legislativului se arată alarmați de amăgirea cumpărătorilor în magazinele sociale. La 19 mai, chiar a doua zi după ce Alexandr Stoianoglo, Procurorul General al Moldovei, i-a numit pe adevărații beneficiari ai miliardului furat din sistemul bancar al țării, deputatul PSRM Vladimir Odnostalco i-a adresat o interpelare pentru a obține răspuns la o întrebare foarte importantă – pe ce bani se deschid magazinele sociale?

Pe pagina sa de Facebook alesul poporului a scris: ”În lumina declarațiilor procurorului general privind probele concludente de complicitate la furtul miliardului din banca de stat, am pregătit o interpelare către Procuratura generală cu solicitarea de a explica dacă banii furați de Șor au fost folosiți pentru organizarea ”instrumentului electoral” – magazinele sociale. Cetățeanul Șor și echipa lui (de partid), cu orice ocazie prezintă aceste magazine ca pe o mană cerească pentru pensionarii Moldovei. Reieșind din sumele astronomice scoase din bănci de cetățeanul Șor, putem presupune că banii furați de la toți cetățenii țării au fost folosiți inclusiv pentru organizarea rețelei comerciale de magazine sociale. Adică, Șor nu este un Robin Good, el nu împărțea acești bani”. El vindea și vinde produse (nu în detrimentul propriei persoane de Narcis) pensionarilor și invalizilor pe care i-a adus la sărăcie prin acțiunile sale criminale”.

Așteptăm răspuns de la Procuratura Generală. Însă și așa este clar că magazinele sociale au fost născocite pentru ca să aducă inițiatorilor dividende politice. Iar metode cum să aduni un partid, dar să nu pierzi businessul, pot fi găsite multe.

Și în concluzie vom cita opiniile utilizatorilor de Facebook, care au participat la discuția privind deschiderea magazinelor sociale în Moldova.

Ivan Iurcișin: ”Oamenii deștepți înțeleg că înainte de a fi capturat, Șor nu se ocupa de binefaceri, el a început să deschidă magazinașele după ce pe numele său a fost pornită o cauză penală, iar el a fost plasat în arest la domiciliu. Și atunci a făcut o mișcare cu calul: și-a înaintat candidatura pentru funcția de primar de Orhei. La moment, era unica posibilitate să evite condamnarea și punerea în arest. Și el a deschis magazinașele, OrheiLandul, pentru agitatorii săi-pensionari, care făceau propagandă partidului, le plătea 500 lei pe lună. Toate acestea – din banii furați de la popor. Dar unii oameni s-au lăsat convinși”.

Anton M.: ”Manual didactic despre cum să furi un miliard și să arunci săracilor pîine ieftină, dar să prezinți totul ca pe o milostenie a boierului!”.

Irina Petrovna S.: ”Mărfurile costă mai scump ca la piață, cu excepția faimoasei pîini care dispare în 10 minute. Un mic lot de pîine de acest fel, timp de 10 minute pe zi, este tot ajutorul pentru nevoiași? Este o afacere a lui Șor sub motivul ajutorării celor săraci. Înainte de alegerile parlamentare au început să-i felicite pe pensionari cu ocazia zilei de naștere și să le aducă cadouri dulci în ambalaje cu sigla partidului”.

S.Ropot: ”Ce este mai ieftin în aceste magazine sociale? Numai pîinea. Prețul tuturor celorlalte mărfuri diferă cu un ban-doi, iar la unele este chiar mai mare ca cel din supermarketuri. Macaroanele de aceiași marcă și de aceiași greutate costă mai mult ca la Linella. Recent, Șor a spus că toate s-au ieftinit, nu-i adevărat. Din contra, multe s-au scumpit – înghețata, pasta de tomate, uleiul vegetal și untul”.

Svetlana Alexeevna: ”Cumpărătorii se simt revoltați de minciună, prețuri și grosolănia vînzătoarelor. Muncesc fără grabă, dar pe cumpărători îi hărțuiesc și îi grăbesc. Prețurile le scriu mărunt, să nu se vadă, iar etichetele unor mărfuri lipsesc”.

Natalia Rusu: ”Demult e timpul să fie verificate aceste magazine, care au scopul să ademenească persoanele în etate. Calitatea produselor este groaznică. În special a gambelor congelate, peștele este uscat, mezelurile cu termenul expirat. Lactatele costă ceva mai puțin, însă expiră, ca regulă, a doua zi. Iar pensionarii naivi îl laudă și nu văd că alături în supermarket prețurile sînt mult mai mici”.

Lidia Ceban

Citește-ne pe Telegram, dacă vrei să afli mai multe

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter


Știrile partenerilor noștri
loading...
Mai multe

Sondaj Toate

load