COVID-19 în MOLDOVA  Mai multe detalii

Altă viaţă. Altă economie

Altă viaţă. Altă economie

Moldova nu va mai fi cea de odinioară. Businessul şi economia ei – la fel.

Ce afaceri au luat o pauză impusă de extinderea coronavirusului şi care sectoare reale ale economiei au un viitor în condiţiile carantinei îndelungate? Şi cum anume se schimbă economia, de pe acum? La aceste întrebări încă urmează să răspundem, şi e puţin probabil să găsim un răspuns univoc într-un singur articol. Dar trebuie, măcar, să încercăm să stabilim nişte puncte de reper, reieşind din analizarea evenimentelor care au loc în lume, trendinţele care se accelerează şi ce încearcă autorităţile Moldovei să întreprindă în acest context. Noi trebuie să înţelegem, că dacă nu vom lua în serios încercările prin care trec azi ţările dezvoltate din UE, concluziile la care ajung ele, nu vom putea înţelege ce concepţie de dezvoltare a viitorului nostru economic să adoptăm. Azi Moldova este oarecum vaccinată şi trebuie să-şi formeze imunitatea.

Nişa unui jucător neînsemnat într-un mare Joc


Cea mai sacră verigă în tot ce se întîmplă acum în economia globală, inclusiv în cea moldovenească, care în anii de independenţă s-a orientat total spre „experienţa europeană avansată”, constă în faptul că odată cu apariţia pandemiei de coronavirus sistemul aşa-zisei economii integrate şi interdependente, intersuplinitoare a trosnit din toate încheieturile.

Tot ce putem face este să găsim, pentru noi, nişa mai mult ori mai puţin confortabilă a unui jucător neînsemnat într-un mare joc.

Coronavirusul, care a acoperit toată lumea, a mai demonstrat faptul că sarcinile şi scopurile în combaterea lui nu au nimic comun cu sarcinile pe care şi le propun politicienii. Adică, problemele de limbă, de identitate sau de istorie acum nu se mai discută. Acum este importantă altă problemă: să supravieţuim în noile condiţii. Apropo, spre onoarea businessului şi societăţii moldoveneşti, trebuie să menţionăm că tendinţa de unire şi înţelegere comună a sarcinilor comune în vederea atingerii scopului suprem - ieşirea din criză cu pierderi minime pentru societate, business - în Moldova găseşte înţelegerea majorităţii absolute.

Nu e timpul pentru politică

Despre ce ne vorbeşte acest lucru: despre faptul că în situaţia pandemiei nu există loc pentru dezbaterile politice, în care, din păcatre, încă nu demult se împotmolise Moldova. Este loc doar pentru acţiuni şi decizii concrete.

Nimeni, nici în UE, nici în Moldova nu se aştepta la ce urmări pentru viaţa noastră cotidiană va avea extinderea coronavirusului. Nimeni nu putea presupune că odată cu extinderea pandemiei vor fi închise hotarele naţionale în cadrul Zonei Euro. Nimeni nu putea presupune că nu doar UE îşi va închide hotarele dintre ţările zonei euro, dar şi că între ţările continentului se vor reduce semnificativ relaţiile comerciale şi practic vor înceta relaţiile reciproce dintre oameni. Politica migraţională activează acum în regim de forţă majoră, în care cetăţenii blocaţi la hotare sînt evacuaţi de urgenţă la reşedinţele lor. Pentru prima oară de la apariţia riscului unei pandemii globale se vorbeşte despre urmările grave pentru economiile ţărilor lumii.

Moldova, care în mare parte trăieşte din importuri, a intrat imediat în topul ţărilor dependente de consecinţele virusului. Aveam speranţa că importurile (alimentare, cel puţin) din ţările UE nu vor seca. Adică, depizitele europene au suficiente rezerve pentru a exporta în Moldova. Dar cu închiderea hotarelor UE, a apărut întrebarea: oare Europa ne va oferi din rezervele sale, ori le va păstra pentru propriile „zile negre”. Experienţa Italiei, care a demonstrat lipsa totală de solidaritate cu această ţară din partea maşinii birocratice a UE cel puţin în prima etapă a pandemiei şi ceea cu ce se confruntă în prezent această ţară a arătat că, în condiţiile stării epidemiologice în interiorul UE nu există o concordanţă în acţiuni, că practic fiece ţară este lăsată să supravieţuiască de sine stătător.

Cine a avut de suferit?

Global vorbind, de pe urma coronavirusului au avut de suferit toate ramurile economiei mondiale. Însă prima şi cea mai încercată victimă a fost sfera serviciilor. Turismul „a căzut” cu 90%, afacerile cu restaurante – cu 80%, şi astea-s doar calculele prealabile. Iar Moldova în ultimii 20 de ani a sporit, în structura PIB, anume sfera serviciilor. Azi aceasta constituie peste 37%.

Suportă pierderi şi businessul mare, dar cel mic şi mijlociu a ajus în Moldova la limita falimentului. După introducerea carantinei, întreaga sferă de serviciii HoReCa a fost paralizată totalmente. Din ea face parte nu doar businessul hotelier, care deserveşte turiştii, dar şi sferele aferente — saloanele de frumuseţe, cluburile fitness în hoteluri sau ca întreprinderi se sine stătătoare. După care au urmat afacerile cu restaurantele. În Moldova, nu toate reţelele de restaurante şi cafenele (al căror buget comun în haznaua statului este concentrat anume la Chişinău) au putut trece la sistemul online. Adică, pentru a asigura comenzile online de livrare la domiciliu a bucatelor gătite, trebuie să asiguri respectarea standardelor întregului lanţ tehnologic de producere a bucatelor la întreprindere.

Cu introducerea carantinei, întregul comerţ cu amănuntul suportă pierderi. De la unităţile mici de comercializare a legumelor şi fructelor la cele de comercializare a mărfurilor de cancelar. Se referă în mare măsură şi la businessul mic, concentrat de regulă în zonele din afara capitalei. Mai mult, după închiderea pieţelor angro de produse agricole şi industriale, a început o adevărată panică (care, din fericire, nu a durat mult). În rezultat, chiar şi în reţelele comerciale mari pentru un timp scurt s-a format un deficit de mărfuri de primă necesitate, iar preţurile la legume şi fructe s-au majorat enorm. Pentru comparaţie: 1 kg de cartofi putea fi cumpărat cu 8 lei, după introducerea carantinei preţul a crecut la 25 lei. Lămîile de la 27 lei per kilogram au ajuns să coste 49. Hrişca, care costa 16 lei, acum se vinde cu 20. Acum o săptămînă şoldurile de pui costau 47 lei per kilogram, acum – 58. Încet, dar sigur cresc preţurile la lactate. Şi doar în ultimile zile a apărut informaţia despre ieftinirea merelor moldoveneşti.

Drept că guvernul a promis că va urmări creşterea preţurilor la produsele alimentare şi nu va permite reţelelor comerciale să le ridice prea mult. Aşa că să sperăm că nu vom avea un salt brusc.

Cinematografele şi întreaga sferă a industriei de agrement, inclusiv cluburule de noapte, bibliotecile, teatrele, muzeele şi saloanele artistice au fost nevoite să-şi anuleze activitatea pentru un timp nedeterminat. Cine va repara prejudiciile acestui gen de busines, nu se ştie.

A avut de suferit şi ramura-event, specializată în organizarea diverselor evenimente, conferinţe, forumuri, concerte. Şi activitatea showbizului este stopată şi suportă pierderi.

Centrele de fitness şi cluburile sportive staţionează fără posibilitatea de a întoarce clienţilor plata pentru abonamentele deja achitate. Unii agenţi economici riscă, iar pentru a-şi păstra reputaţia pe piaţă oferă clienţilor compensaţii, dar foarte rar. Nimeni nu a anulat plata pentru închirierea spaţiilor. Iar arendaşii formează majoritatea – piaţa de închiriere a imobilelor pentru activităţi comerciale, pe de o parte, este în cîştig. Dar pe de alta, toţi înţeleg că businessul staţionează şi suportă pierderi, aşa că nu poţi aştepta achitarea chiriei în termen.

Au „căzut” în totalitate afacerile importatorilor de automobile, la depozitele cărora se află marfă în sumă de cca 1 mlrd. lei şi care au acumulat faţă de bănci şi producătorii auto datorii, care deocamdată nu pot fi acoperite prin vînzări. Asta în timp ce trebuie să achiţi salarii şi să susţii familiile angajaţilor care nu au de lucru. Drept că în autoservice se munceşte în regim obişnuit, dar şi acolo numărul clienţilor este mult mai mic ca înainte de criză.

Apropo, puţini vorbesc despre faptul că, odată cu introducerea carantinei în instituţiile şcolare şi trecerea la studierea la distanţă, au avut de suferit instituţiile private de educaţie. Dacă guvernul promite instituţiilor bugetare compensări în mărime de 100% din salarii, cine va repara prejudiciile şcolilor şi grădiniţelor private? Aici mai degrabă vom avea reversul medaliei - părinţii vor începe să ceară rambursarea mijloacelor achitate pentru instruire, cu rezervarea dreptului de a alege: să treacă la sistemul online de studii ori să aştepte vremuri mai bune.

Întreprinderile indistriale, care în Moldova în mare parte activează pe materie primă de import, parţial şi-au stopat activitatea, dar cu prima ocazie o vor putea relua. Însă ele, ca regulă, lucrează cu materia primă livrată înainte de carantină. Şi deoarece materia primă vine în Moldova din ţările UE, Rusia şi Ucraina, care cu fiece zi îşi închid tot mai mult hotarele comerciale şi care însăși suportă întreruperi, nu putem vorbi despre careva garanţii în asigurarea ciclului permanent de producere.

Apropo, producătorii agricoli, care la fel au suferit în urma crizei provocate de coronavirus, dar deocamdată resimt cel mai puţin aceste dificultăţi, vor simţi pe propria piele consecinţele epidemiei în caz că interdicţia de activitate a pieţelor agricole angro va continua. Zilele trecute guvernul a anulat moratoriul pentru activitatea comercială a bazelor agricole de colectare, şi fermierii pot acum cumpăra materialul semincier. În caz contrar, actuala campanie de însămînţare ar fi fost compromisă.

Pierderile bugetului — 300 milioane euro

În condiţiile străii de urgență, guvernul Moldovei are de îndeplinit trei sarcini de bază – să nu admită extinderea virusului şi să asigure tratarea bolnavilor; să nu admită deficitul produselor alimentare şi a mărfurilor de primă necesitate; să asigure populaţiei plăţile sociale la termen, să susţină businessul şi să minimizeze riscurile falimentării.

Însă experţii menţionează că dacă carantina va dura mai multe luni, iar statul nu va acorda sprijin eficient sectorului real al economiei, care are de suferit cel mai mult, autorităţile Moldovei se vor confrunta cu o altă problemă acută – sporirea rapidă a numărului de şomeri, care parţial deja este format din cetăţenii moldoveni, nevoiţi să revină în Moldova din cauza epidemiei de coronavirus în UE.

Preşedintele Igor Dodon a declarat că în rezultatul crizei, bugetul Moldovei poate pierde 300 milioane de euro sau cca 6-7 miliarde de lei. Potrivit lui, în acest an economia naţională nu va înregistra creşteri din cauza pierderiloor provocate de COVID-19, aceeaşi situaţie este într-un şir de alte state cuprinse de epidemie. Dar autorităţile intenţionează să compenseze posibilele pierderi bugetare din contul ajutorului extern. 100 milioane de dolari Moldova le va primi de la FMI, alte 500 milioane de euro - în formă de credit de la Federaţia Rusă, dintre care 200 milioane vor ajunge în ţara noastră în martie-aprilie. Şi China ne va ajuta să compensăm pierderile economice. Igor Dodon a menţionat că RPC este gata să ne ofere un credit de mai multe sute de milioane de dolari.

În pofida situaţiei complicate şi spre deosebire de ţările zonei euro, Moldova are un avantaj, care mai ieri era considerat un neajuns al economiei regionale — numărul mic de populaţie şi necesităţile investiţionale modeste ale sectorului real. Adică, ţara noastră, mediul de afaceri va necesita sume relativ mici de injecţii financiare pentru a se isprăvi cu criza. Altceva — posibilităţile modeste ale bugetului de stat, în special reieşind din pierderile provocate de criză. Aşadar, există şanse de sprijinire a businessului moldovenesc? Guvernul a elaborat în această privinţă un pachet de documente.

Ce propune guvernul pentru a ajuta businessul

Pachetul initial de măsuri în susţinerea businessului moldovenesc a fost elaborat în baza negocierilor premierului Ion Chicu cu reprezentanţii asociaţiilor de afaceri din Moldova. Însă ulterior a devenit clar că pentru business nu-s suficiente amînările la plata impozitelor sau cele de audit obligator. Pentru a păstra stabilă situaţia social-economică în ţară, e nevoie de măsuri urgente şi cardinale. Luni, 30 martie, a avut loc întrevederea săptămînală a preşedintelui Igor Dodon cu primul ministru şi preşedintele parlamentului, în cadrul căreia a fost propus un pachet de măsuri de criză.

În cadrul unui briefing special, preşedintele a sonorizat iniţiativele principale, care vor ajuta şi populaţia, şi businessul în condiţiile crizei. Pe pagina sa de pe o reţea socială Igor Dodon a subliniat, că pe viitor vor fi luate şi alte măsuri de susţinere a agenţilor economici.

Aş dar, ce ajutor preconizează să ofere statul :

1. Pentru întreprinderile care și-au sistat activitatea în urma deciziei Comisiei Situații Excepționale, statul coparticipă (din Bugetul de Stat) la menținerea locului de muncă și achitarea salariului prin restituirea a 100% din impozitul pe venit a persoanei fizice, contribuției sociale, contribuției medicale - adică 44-45% din fondul de salarizare.

2. Pentru celelalte întreprinderii care și-au sistat total sau parțial activitatea (nu prin decizia Comisiei Situații Excepționale) se restituie 60% din impozitul pe venit a persoanei fizice, contribuției sociale, contribuției medicale.

3. Pentru persoanele care au activat cel puțin 9 luni la o întreprindere și și-au pierdut locul de muncă - se adresează la oficiile forței de muncă și se restituie 60-80% din salariul de la ultimul loc de muncă. Pentru acesta, Fondul de Șomaj al țării va fi majorat de 3 ori.

4. Pentru persoanele care nu au vechime de muncă de minimum 9 luni, sau nu au avut un loc de muncă stabil în ultimul timp și nu pot beneficia de procedura clasică de obținere a ajutorului de șomaj - statul le va acorda un suport financiar în mărime de salariul minim garantat pe economie, în valoare de 2775 de lei.

5. Pentru angajații de stat care au fost testați pozitiv la COVID-19 și se află în prima linie de luptă, (medici, asistenți medicali, polițiști, ș.a) statul le va acorda un ajutor unic în valoare de 16 mii de lei, echivalentul a 2 salarii medii pe economie.

Amintim, că primul pachet de măsuri în condiţiile crizei a fost propus acum cîteva săptămîni, în principiu, a fost susţinut de mediul de afaceri. Însă atunci nimeni nu se aştepta că carantina va dura şi că majoritatea agenţilor economici se vor pomeni în pragul falimentului.

Dintre măsurile propuse iniţial: amînarea achitării impozitelor pe venit pe un termen de pînă la 25 iunie, curent; amînarea achitării impozitului pe venit pînă la 25 aprilie (pentru întreprinderile individuale şi gospodăriile de fermieri, neplătitorii de TVA şi agenţii economici de pe segmentul mic şi mijlociu); reducerea TVA în sectorul HORECA de la 20% la 15% cu începere din 1 mai 2020; prelungirea cu 30 zile a cazurilor examinării infracţiunilor fiscale şi vamale; utilizarea resurselor atrase de guvern de la institutele internaţionale în scopul sprijinirii businessului mic şi mijlociu; oferirea băncilor comerciale a posibilităţii de a reperfecta creditele ipotecare; majorarea cu 150 milioane de lei a fondului de garanţie a guvernului în caz că va fi nevoie de sprijinit întreprinderile strategice.

Măsurile de susţinere a mediului de afaceri din Moldova de către guvern mai presupun şi anularea auditului obligator al situaţiei financiare pentru anul 2019, cu excepţia întreprinderilor de interes public.

În acest context, întrebarea de bază este cît de adecvat au reacţionat autorităţile la situaţia creată, în ce măsură efectul acestor prevederi a fost calculat pentru o perspectivă apropiată şi ce anume presupune această perspectivă apropiată? Despre perspectiva pe termen mediu încă nu putem vorbi şi măsurile luate de guvern au un caracter preventiv, cel puţin aşa cred experţii.

Reacţia mediului de afaceri şi a comunităţii de experţi

Portalul informativ Noi.md scrie că mediul de afaceri salută măsurile propuse de guvern în perioada de criză. Dar cel mai mult businessul a salutat anularea moratoriului şi reluarea, din 23 martie, a activităţii magazinelor care comercializează seminţe şi alte produse folosite în agricultură. ”Toate aceste măsuri, desigur, vor salva mediul de afaceri de falimentul total”, — se spune în declaraţia difuzată de asociaţia ”Sprijinul Moldovei”. În declaraţie se menţionează că în condiţii de criză este important ca fiecare agent economic să acţioneze responsabil, onest, îndeplinindu-şi obligaţiile faţă de stat şi clienţi. ”Este perioada în care nu avem dreptul să fim egoişti şi interesaţi doar de propriul profit. Nu admiteţi abuzuri şi daţi propuneri de soluţionare a problemelor voastre. Situaţia din ţară nu ne permite să facem politică sau să ne baricadăm în grupuri de interese, dimpotrivă, trebuie să acţionăm coordonat în interesul tuturor. Orice pandemie se va termina. Mai devreme ori mai tîrziu. Este important să depăşim momentele de criză pentru a evita falimentul. Revenirea la viaţa normală va fi mai complicată, dacă nu vom fi atenţi la acţiunile întreprinse azi”, – se spune în declaraţie.

Însă unii agenţi economici prognozează foarte atent viitorul apropiat sau chiar declară că măsurile oferite de guvern nu-s suficiente pentru a trece de valurile crizei.

Expertul independent Alexandru Muravschi, fost vicepremier şi ex-ministru al Economiei, crede că pentru a soluţiona problemele perioadei de criză, businessul Moldovei are nevoie de măsuri mult mai radicale din partea statului şi anume asigurarea agenţilor economici cu lichidităţile necesare. Principala problemă economică creată de coronavirus este blocarea activităţii unui număr enorm de agenţi economici şi sectoare bugetare. În opinia expertului, criza sleieşte financiar agenţii economici mici şi mijlocii, dar şi întreprinderile de tip familial. El crede că „în această situaţie, înlesnirile fiscale şi anînarea plăţilor nu vor avea efect prea mare. E nevoie de măsuri mai radicale de susţinere din partea statului, de asigurare a agenţilor economici cu lichidităţile băneşti necesare”.

Alexandru Muravschii crede că acest lucru poate fi obţinut prin subvenţionarea financiară directă a agenţilor economici, şi prin achitarea deplină a salariilor bugetarilor care nu muncesc. ”În aceste clipe guvernul nu trebuie să se teamă să majorareze datoria publică şi deficitul bugetului din contul creditelor bancare. BNM poate credita guvernul din contul rezervelor valutare. Deşi aceasta poate fi văzută doar o măsură extremă, dacă toate celelalte instrumente vor fi epuizate. Sper să nu se ajungă acolo, însă la examinarea scenariilor trebuie să se ţină cont şi de această variantă. Creşterea inflaţiei şi a datoriei publice în această situaţie este mai puţin periculoasă ca falimentul agenţilor economici şi colapsul economiei. Trebuie să se implice urgent toţi cei care au cunoștințe în acest domeniu”,- a atenţionat autorităţile fostul ministru al Economiei.

Cine ar putea cîştiga?

Cu introducerea carantinei, în Moldova a sporit comercializarea online a aparatelor de uz casnic, produselor alimentare, livrarea bucatelor gata la domiciliu, a produselor chimice de uz casnic.

Epidemia ne-a arătat că în Moldova ramura farmaceutică, foarte dependentă de importurile medicamentelor şi a mărfurilor secundare, nu ne poate asigura nici măcar cu măşti de unică folosinţă. S-a creat un deficit. După care a început o reacţie de panică, oamenii au început să cumpere fără noimă tot ce era pe rafturile farmaciilor, dar şi a magazinelor alimentare – crupe, chibrite, paste făinoase, făină. Unele farmacii au majorat preţurile medicamentelor de larg consum ( de regulă, fără reţete) de două-trei ori. În popor, măştile de unică folosinţă au fost poreclite „aurul naţiunii”. Înainte de carantină erau suficiente şi costau mai puţin de 1 leu, astăzi lipsesc din farmacii, iar pe platformele comerciale online costă 25 lei.

Din farmacii au dispărut şi remediile antiseptice. În ajutor a sărit producătorul autohton moldovenesc de cosmetice— Viorica Cosmetic, care a trecut la un regim de lucru în două schimburi şi tinde să asigure consumatorii cu remedii antiseptice pentru protejarea cotidiană de infecţie. Asta fără a majora preţul la această marfă foarte căutată, chiar dacă au crecut brusc costurile pentru materia primă.

Paradoxal, dar criza oferă companiilor multimedia posibilitatea de a obţine venituri frumoase. Pe piaţa Moldovei nu există actori mari, ca în Occident. Dar avem provideri de servicii online şi de televiziune digitală, care concurează între ei pentru cel mai avantajos pachet de oferte pentru clienţii potenţiali. Dar trebuie să ţinem cont de specificul actualei crize – cel mai probabil, consumatorul moldovean nu va cheltui bani pe ofertele noi de acest fel, le va considera inoportune.

Producătorii de mobilă şi mărfuri de uz casnic, inclusiv reţelele comerciale mari ale producătorilor europeni, s-au reorientat rapid spre comerţul online. Pentru a atrage cumpărătorii, se recurge la reduceri nemaiauzite de 70%. Dar nu e cazul să vorbim aici despre o creştere a vînzărilor. Mai degrabă, este o ofertă pentru o acţiune amînată, vorba marketologilor, pentru ca cumpărătorul să simtă grija vînzătorului şi la momentul oportun (după ce criza va înceta) să facă alegerea în favoarea lui.

***

Experţii prognozează că luna aprilie va fi punctul critic în confruntarea cu consecinţele pandemiei. Guvernele naţionale din ţările Occidentului şi Europa, inlusiv Moldova, au foarte puţin timp pentru a salva economia de distrugere. Pentru a trata rănile vom avea nevoie de mult mai mult timp ca după criza din 2008. O înţelege toată lumea de pe acum. Este clar şi faptul că economia lumii nu va mai fi la fel. Şi economia Moldovei va fi altfel. Cum anume – va arăta timpul.

Evghenii Ojenov

    Urmărește-ne pe Odnoklassniki, dacă vrei să afli mai multe

    Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter


    Știrile partenerilor noștri
    loading...
    Mai multe

    Sondaj Toate

    load