COVID-19 în MOLDOVA  Mai multe detalii

Viaţa de după ”lebăda neagră”

Viaţa de după ”lebăda neagră”

În economia mondială globală, urmările coronavirusului au fost numite ”lebăda neagră”, care va răpi mai mult decît ne putem închipui.

Cu ceva timp în urmă, experţii economici comparau, în pronosticurile lor, urmările pandemiei de coronavirus pentru diferite ţări cu urmările crizei economico-financiare de acum zece ani. Azi am ajuns să conştientizăm că criza din 2008 era „floare la ureche” comparativ cu cele provocate de virusul COVID-19 în economia mondială şi în fiecare ţară aparte. Măsurile anticriză, eficiente acum 10 ani, azi nu mai funcționează. Este vorba nu doar despre pierderile colosale, deja estimate la sute de miliarde de dolari, dar în special despre faptul cum a schimbat epidemia gîndirea, comportamentul şi modul de viaţă al oamenilor simpli, în ce măsură guvernele s-au dovedit a fi sau nu capabile să răspundă adecvat provocărilor, iar vitalitatea afacerilor depinde de rapiditatea cu care acestea se vor orienta în condiţiile noii realităţi.

Clipa adevărului


Vă amintiţi cum Andrian Candu, speaker fiind, declara cu referire la un eveniment tragic din Rusia, că în Europa aşa ceva nu era posibil. Declaraţia a fost făcută în scopuri pur politice. Dar multă lumea credea sincer că Europa este făcută într-un fel atît de miraculos, că este ocolită de tot felul de nevoi şi nenorociri.

Dar viaţa demonstrează că în Europa se produc cataclisme, în pofida politicii de eurointegrare, a pieţelor deschise şi a toleranţei, a bugetului comun şi, principalul, — a edificării unui spaţiu economic unic, orientat spre dezvoltarea unui sistem intergrat unic, care ar lega toate punctele-cheie ale Europei din Vest la Est.

Europa fără iluzii

Astăzi Europa cu greu se ajută pe ea însăşi. Şi este evident că nu are o perspectivă clară cum să lupte cu pandemia. Totuşi, UE oferă unor ţări ca Moldova încă o lecţie: cfetnici pot fi numeroşi, iar interesul naţional este unul singur. Anume în acest sens – prioritatea intereselor naţionale – au mers ţările din Zona Euro, pentru a se apăra de pandemia globală. În rezultat, pieţele mondiale de desfacere, precum şi complexul industrial, s-au pomenit ameninţate. Să nu fi fost pandemia de coronavirus, lumea nu ar fi fost încă o dată atenţionată asupra faptului, că anume China este cea de-a treia economie mare, care asigură nu doar SUA, dar şi ţările Europei prin livrarea produselor gata, dar şi a materiilor prime pentru sectorul industrial, în diverse ramuri.

Practic, lumea depinde total de trei economii globale, care asigură cu rezerve nu numai zona euro, dar şi circulaţia mărfurilor în lumea întreagă, şi în toate ramurile — SUA, China şi Rusia. Însă prin printr-un concurs de împrejurări, în anii din urmă anume împotriva şi între aceste ţări s-au desfăşurat războaie politice şi comerciale, fapt care s-a soldat cu liste de sancţiuni, ce restricţionau înainte de pandemie şi continuă să restricţioneze businessul între aceste şări. Cu extinderea coronavirusului, nimeni nu vorbeşte despre necesitatea anulării sancţiunilor comerciale şi politice împortiva Rusiei. Asta chiar dacă, în condiţii de pandemie, restricţionarea businessului din motive politice, artificiale, naşte pericolul falimentării totale a economiei europene, care în mare parte depinde de Rusia, China şi SUA.

În acest caz mentalitatea de pe Wall-Street este ineficientă

S-ar părea că Moldova poate împrumuta experienţa ţărilor occidentale în soluţionarea problemelor apărute în lupta cu pandemia. Dar nu! În Occident lucrurile stau nu cu mult mai bine ca în Moldova.

Ana Malatesta, adjuncta managerului general al restaurantului The Wine Room Kitchen & Bar Delray Beach, statul Florida, într-un comentariu exclusiv pentru portalul noi.md a menţionat, că în urma pandemiei de coronavirus a avut de suferit în special businessul turistic şi HoReCa, iar pierderile economice estimate în prealabil vor fi enorme. Însă, dacă un şir de companii turistice mari din SUA pot conta pe sprijinul statului în formă de compensaţii (această posibilitate este examinată de Congres şi Senat), atunci businesul privat al restaurantelor se descurcă cum poate. ”Din startul crizei, restaurantul nostru a trecut la comenzile online. Dar cu introducerea carantinei noi va trebui să disponibilizăm angajaţii din sectorul inferior şi mediu. Noi nu ne putem permite să păstrăm numărul de angajaţi salariaţi. Acum e mai rentabil să închizi total restaurantul, să eliberezi oamenii, iar peste un timp, după ce criza va scădea, să reangajezi specialiştii. Întrebarea nr.1 este cît va dura aceasta. Este o realitate a incertitudinii şi va trebui să învăţăm a trăi în ea”, a subliniat ea şi a adăugat că împreună cu businessul mic şi mijlociu vor avea de suferit oamenii simpli, care îşi vor pierde locul de muncă. Iar actuala criză este şi o provocare pentru autorităţile SUA, care trebuie să-şi revadă politica pentru a acorda ajutor cetăţenilor simpli, şi nu businessului mare, şi să nu mai judece ca afaceriştii de pe Wall-Street.

Conform celor mai modeste calcule, dacă într-o lună situaţia nu se va ameliora, numai acest restaurant va suporta pierderi de 10 milioane dolari.

În SUA creşte şomajul din cauza numeroaseloe disponibilizări în urma închiderii afacerilor. Ziarul rusesc «Взгляд» scrie că americanii care pe neaşteptate s-au pomenit fără lucru au prăbuşit site-urile statului, pe care se înregistrau doritorii de a obţine un ajutor de şomaj, din cauza unui număr-record de cereri.

Ana Malatesta a explicat pentru Noi.md, că administraţia preşedintelui şi Donald Trump personal a promis să aloce în perioada de criză fiecărui american compensaţii de 1000 dolari. Pentru comparaţie: 1000 dolari comparativ cu preţurile din SUA, practic este echivalentul a 1000 lei moldoveneşti. Aşa că e doar o picătură în mare, dacă ţinem cont de faptul că o familie americană medie numai pentru închirierea locuinţei achită cca 1,5-1,6 mii dolari/lună.

Pentru unii – criză, pentru alţii – profit net

Epidemia de coronavirus a demonstrat că şi pe timp de criză este loc nu doar pentru pierderi, ci şi pentru profituri enorme. Companii ca Amazon, în opinia unor observatori, pe timp de criză au profituri de sute de milioane. Este cea mai mare companie americană pe piaţa platformelor de comerţ electronic, care şi-a pornit afacerea ca un internet-magazin care vindea cărţi. Azi ea este şi un furnizor de softuri, jocuri computerizate, haine, mobilă, alimente, giuvaere. Altfel spus, companiile care pot asigura livrarea oricărei mărfi sau serviciu la pragul casei tale, pe timp de criză pot nu numai să se menţină la suprafaţă, dar şi să obţină profituri bune.

Iar profitul este mai mare în funcţie de cererea pentru mărfurile de primă necesitate (produse alimentare, mijloace pentru igienă, leacuri, produse chimice de uz casnic etc.), dar şi pentru tehnica de uz casnic, gadjeturi, mobilă şi chiar obiecte de lux. E de menţionat, că platformele online au venituri bunicele chiar şi în situaţia în care vînzările cad din cauza cererii reduse, spre exemplu – în perioadele de criză financiar-economică, însoţită de sporirea şomajului, reducerea fondurilor de salarizare, oamenii încep să economisească pe lucruri pe care încă ieri şi le puteau permite fără pagube pentru bugetul familiei. Dar dacă poţi renunţa la un televizor nou, fără produse alimentare nu poţi supravieţui. Livrarea la domiciliu a bucatelor gata, comandate online, precum şi a seturilor alimentare, a preparatelor medicamentoase astăzi se află printre cele mai solicitate servicii online, graţie specificului actualei pandemii, care impune necesitatea unei izolări sociale.

Nici companiile internaţionale multimedia, care prestează şi servicii TV în regim online, nu se tem de pierderi. Spre exemplu, compania americană de divertisment Netflix, care nu doar livrează filme şi seriale în baza fluxului multimedia, dar mai face şi producţii de cinema. Compania are peste 140 milioane de abonaţi în toată lumea. Comparativ cu alţi provideri, serviciile ei costă în medie 14 dolari/lună. O asemenea politică flexibilă a preţurilor i-a permis să-şi extindă semnificativ auditoriul mult înainte de criză.

Mai există o latură a actualei crize: companiile profită nu de necesităţile vitale ale oamenilor, ci de dispoziţiile panicarde. Astfel, în SUA, odată cu extinderea coronavirusului a explodat comercializarea armelor şi muniţiilor. În faza iniţială a epidemiei de COVID-19, de pe tejghelele magazinelor americane a dispărut hîrtia igienică, şerveţelele, produsele chimice de uz casnic şi hrana pentru animalele de companie.

Anulaţi impozitele, altfel…falimentăm

Noile realităţi au afectat şi vecinii noştri. Businessul mic şi cel mijlociu din ţările CSI se pronunţă pentru decizii cardinale. Spre exemplu, forbs.ru publică opinia experţilor şi a reprezentanţilor mediului de afaceri din Rusia, care consideră că dacă pentru perioada de carantină nu vor fi anulate impozitele, devine inevitabil falimentul majorităţii întreprinderilor mici şi mijlocii.

Paul Donovan spune într-un articol pentru Forbes că ”în lume, epidemia de coronavirus poate schimba ramuri întregi şi modelele comportamentale ale companiilor şi consumatorilor. Trecerea la şopingul online poate deveni o tendinţă de durată, ca şi transferarea angajaţilor la regimul de lucru la distanță”.

Ziarul rusesc «Взгляд» a plasat pe site-ul său un aticol care face un pronostic, deloc îmbucurător pentru ţările lumii, al dezvoltării epidemiei de coronavirus. Prima victimă a acestei epidemii, în opinia experţilor, vor fi anume SUA.

Publicaţia menţionează că analişti de vază ai uneia dintre cele mai mari bănci investiţionale din SUA prognozează că, în urma extinderii infecţiei cu COVID-19, economia americană s-a scufundat în recesiune. În paralel, se vor fixa căderi trimestriale ale PIB, reducerea generală a economiei, scăderea cererii de consum şi – una dintre cele mai dureroase teme ale politicii interne – o explozie bruscă a şomajului. ”SUA au în faţă un trimestru II groaznic, în martie ţara poate pierde un milion de locuri de muncă”, a declarat în emisia postului CNN, Kevin Hassett, fost consilier economic al lui Donald Trump.

”În ultimul timp se crează impresia că infecţia COVID-19 s-a dovedit a fi o veritabilă ”lebădă neagră”, care a aruncat în aer balonul economiei globale, a comerţului şi orînduirii liberale a lumii. Printr-o criză dură, principalele centre de forţă încearcă să reformateze întregul sistem mondial. Cu toţii vom fi nevoiţi să ne adaptăm noului mod de viaţă, să muncim şi să stabilim relaţii. Ca întotdeauna pe timp de transformări, vor exista cei care vor pierde mai mult ca alţii, şi cei care deja au pierdut foarte mult”, a concluzionat publicaţia.

Calea Germaniei — responsabilitate pentru sine şi pentru fiecare

În opinia experţilor, Germania, care este economia cea mai mare din UE, va avea cel mai mult de suferit în urma crizei provocate de coronavirus. În comentariul pentru agenţia РИА Новости, Vladislav Belov, director adjunct al Institutului Europei de la AŞR, a subliniat că Germania cu o economie orientată spre exporturi, în special industria constructoare de automobile, va simţi inevitabil consecinţele crizei.

”Încetează livrările din China — respectiv, suferă ramurile bazate pe ele. În special, indistria auto, care în Germania este în criză încă din 2018”, spune el.

Expertul mai subliniază, că ”şi farmaceutica se confruntă cu riscuri mari: 88% dintre substanţele pentru industria farmaceutică europeană vin din China”. Portalul informativ transmite că ”liderii europeni şi reprezentanţii mediului de afaceri au declarat că este necesar să fie create întreprinderi de producere a substanţelor în Europa”.

Zilele trecute autorităţile Germaniei au anunţat măsuri fără precedent de susţinere a businessului şi a populaţiei. Cancelarul Angela Merkel a declarat că pericolul care ameninţă Germania şi ţările Europei poate fi biruit numai prin consolidare şi înţelegerea responsabilităţilor solidare pentru sine şi pentru fiecare.

Despre cum se isprăveşte Moldova cu noile provocări, citiţi în următorul material din rubrica ”Analitica”.

Evghenii Ojenov

Citește-ne pe Twitter, dacă vrei să afli mai multe

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter


Știrile partenerilor noștri
loading...
Mai multe

Sondaj Toate

load