Analiza problemelor sectorului construcțiilor din mun. Chișinău. Partea 1

Analiza problemelor sectorului construcțiilor din mun. Chișinău. Partea 1

Scopul cercetarii l-a constituit identificarea problemelor strategice din sectorul constructiilor din mun. Chisinau și formularea recomandărilor privind perfecționarea cadrului institutional sectorial. Raportul este compus din două compartimente: (1) Concluzii si recomandări (2) Datele statistice privind încălcările găsite în dosarele proiectelor de construcție.

Pe parcursul perioadei aprilie-septembrie a.c. a fost efectuat un complex de lucrări privind identificarea problemelor fundamentale ale Chişinăului şi analiza lor. Mai jos prezentăm numai acele probleme care ţin doar de un singur domeniu care are cel mai nefast impact asupra bunăstării orăşenilor şi activitatea oraşului ca sistem tehnico-social.

În procesul acumulării informației, au fost identificate circa 20 de construcții masive (de blocuri) neautorizate. Numărul de construcții neautorizate de proporții mici este de peste 50 de unităţi. La fel, au fost depistate peste 50 de construcții mari nefinalizate, cu un grad de întîrziere mare sau conservate fără nici un temei juridic.

Ca urmare a analizei a circa 200 de construcţii şi dosarele corespunzătoare, au fost identificate 4 grupuri de probleme generice:

  1. Încălcarea cerințelor de urbanism pentru proiectare,
  2. Încălcarea cerințelor de proiectare,
  3. Încălcarea cerințelor în execuția lucrărilor,
  4. Încălcarea aspectelor juridice.

Colectarea informației și analiza acesteia a fost realizată în cadrul următoarelor grupuri de probleme:

  1. Probleme fundamentale,
  2. Certificatul de urbanism,
  3. Documentație de proiect,
  4. Verificarea proiectului,
  5. Autorizația de construire,
  6. Executarea lucrărilor de construcție, ,
  7. Darea în exploatare (recepția finală),
  8. Consiliul Naţional al Monumentelor Istorice
  9. Neautorizate și/sau construite ilegal pe terenurile proprietate publică a statului sau a municipiului.

Din 184 de cazuri analizate, în baza de date statistică au fost incluse 164, celelalte, în special construcțiile din 2019, avînd lipsă schița de proiect, certificatul de urbanism sau autorizația de construcție:

  • În toate cele 164 de cazuri prelucrate au fost depistate încălcării a normelor juridice de reglementare în sector.
  • Maximul încălcărilor per dosar constituie 18 încălcări, minimul – două încălcări.
  • În mediu într-un dosar în construcție din mun. Chișinău sînt 11 încălcări ale normelor juridice.
  • Numărul mediu de încălcări per dosar în funcție de sector al orașului este relativ apropiat fapt ce indică asupra unor probleme sistemice
  • Predomină încălcările cerințelor de urbanism și amenjarea a teritoriului
  • Tipul încălcărilor este relativ omogen indiferent de forma de proprietate asupra terenului (public, privat) sau de regimul terenului (proprietate, locațiune, superficiu etc.)

Au fost identificate 20 de construcții masive (blocuri) neautorizate. Numărul de construcții neautorizate de proporții mici este de 2-3 ori mai mare în raport cu cele masive.

Totodată, au fost depistate 53 de construcții mari nefinalizate, cu un grad de întîrziere mare (de peste 2 ani) la darea în exploatare sau conservate.

I.       Probleme fundamentale

  1. Sectorul construcțiilor capitalei reprezintă, pentru moment, un sistem care urmărește în mare parte generarea de profit maxim companiilor de construcții prin încălcarea premeditată a normelor de drept în detrimentul cetățenilor, municipiului și a statului.
  2. Guvernarea, alături de municipiu și orășeni, este în lista principalelor prejudiciați ai acestui sistem. La nivelul opiniei publice, haosul din sectorul construcțiilor este perceput în calitate de demonstrație a ineficienței guvernării sau ca fiind direct provocat de guvernare.
  3. Din punct de vedere instituțional sectorul construcțiilor este practic abandonat de către stat şi autoritățile municipale.

Acest element important al economiei naționale este dezorganizat. Nu există un organ central de specialitate al statului care ar asigura în mod eficient politica Guvernului în domeniul dat de activitate şi ar elabora politici, proiecte de acte normative calitative și adecvate, ar monitoriza sau ar avea posibilitatea de a interveni în procesul construcțiilor pentru asigurarea respectării imaginii localității, confortului, securității și bunăstării cetățenilor.

Pericolul constă în faptul că nu se cunoaște cu certitudine ce se va întîmpla cu construcțiile neautorizate sau construite cu încălcări în timpul exploatării ulterioare sau în caz de vreo calamitate.

5. Una dintre cauzele fundamentale ale acestei stări de fapt se datorează instituțiilor de stat/ municipale slabe și ineficiente.

4.Primăria este o structură ineficientă, paralizată, incapabilă să restabilească ordinea în municipiu.

Pe parcursul mai multor ani, chiar zeci de ani, Chișinăul nu a avut parte de un primar responsabil și cu autoritate. La rîndul său, Consiliul municipal Chișinău, pornind de la răspunderea solidară pentru activitatea consiliului şi pentru deciziile acestuia pe care le-au votat consilierii, este o structură iresponsabilă în ceea ce ține de protejarea și dezvoltarea intereselor municipiului.

  1. Neformal, locul abandonat de către stat a fost preluat de către cercurile de afaceri care activează în domeniu (investitorii). Aceștia au modelat sistemul conform interesului lor principal - profitul. Astfel au fost reduse la maxim posibil orice obstacole din cadrul normativ, inclusiv prin coruperea instituțiilor municipale sau a celor de stat.

În calitate de exemplu de înlăturare a obstacolelor cadrului normativ poate servi sesizarea Curții Constituționale privind controlul constituționalității articolelor 4394 litera b) şi 4396 (demolarea construcțiilor neautorizate ca măsură de siguranță) din Codul contravențional. Prin Decizia nr. 33 din 29 martie 2018, , Curtea a apreciat că deşi măsura demolării construcţiilor neautorizate este aplicabilă în cazul comiterii acestor contravenţii, incidenţa ei nu este determinată de existenţa răspunderii contravenţionale pentru fapta săvârşită, ci de existenţa stării de pericol relevată de acea faptă. (Autor - fostul deputat PCRM, la momentul sesizării deputat PD – P. Porcescu).

  1. Investitorii au un statut privilegiat, special. Ei au numai drepturi și practic nici o obligație față de municipiu, de sector, de cartier, de vecini și în general de cetățeni.
  2. Orice proces este un fenomen dinamic care se desfăşoară în direcția dezvoltării, ori în regres, pînă la prăbuşire. Dacă statul nu va reveni pentru a prelua controlul asupra sectorului construcțiilor, situația va degrada pînă cînd vor apărea probleme urbanistice ireversibile cu mari șanse de producere a unor procese tehnogene de proporții.
  3. Sectorul construcțiilor este unul profund corupt. Gradul de descompunere și de degradare a atins nivelul la care normele elementare de urbanism, proiectare, certificare etc. au devenit practic formalități. Importanță are doar ștampila aplicată pe actul permisiv. Conținutul actelor permisive este lipsit de orice corelare cu sistemul de norme în urbanism şi construcție.
  4. Practic toate instituțiile orășenești – Primăria; Consiliului Municipal, Direcțiile (în special Urbanism și Funciară) – sînt componente ale acestui sistem corupt, anti-municipal și distructiv. Obiectul de activitate al acestora se concentrează pe servirea intereselor investitorilor în schimbul mitei.

10.Cadrul legal care reglementează domeniul construcțiilor nu se respectă.

El este ignorat și încălcat. Nu este respectat nici de autoritățile publice locale, nici

de specialiștii în domeniul (proiectanți, verificatori etc.), nici de către organele de drept.

  1. Cadrul legal este unul extrem de liberal. Acesta facilitează activitatea investitorilor, reducînd la maxim „obstacolele” (termene, controale, posibilitatea de intervenție a autorităţilor municipale și a celor de stat etc.)

Astfel, potrivit art. 5 alin. (1) al Legii privind autorizarea executării lucrărilor de construcţie, certificatul de urbanism pentru proiectare se elaborează şi se eliberează solicitantului (beneficiarului) în cel mult 20 de zile lucrătoare de la data înregistrării cererii, iar autorizarea de construire – în 10 zile (art. 12, alin. (1).

În Republica Moldova termenul pentru eliberarea actelor permisive este unul extrem de redus. Acest fapt nu permite examinarea calitativă a actelor și efectuarea măsurilor de rigoare ce ar permite eliberarea unor acte permisive calitative în construcții. Mai mult, nerespectarea termenilor de către emitent, este considerată drept autorizare tacită.

12.Instanțele de judecată facilitează oferirea actelor permisive companiilor de construcții, „asigură” realizarea proiectelor de construcție pînă la darea lor în exploatare.

Sînt destul de frecvente cazurile cînd inspectorii Agenției Supraveghere Tehnică încearcă stoparea construcțiilor pentru încălcări, iar instanțele judecătorești, la cererea investitorilor, decid, la intima convingere a judecătorului, ridicarea interdicției şi continuarea lucrărilor.

13.De posibilitățile oferite de sistemul corupt s-au folosit din plin și jucătorii mai mici – companii mici și persoane fizice. Acest fapt a determinat  ca haosul să atingă cele mai înalte cote.

  1. În afară de criza majoră la nivel de infrastructură (transport, apă, canalizare etc.) și socială, sectorul construcțiilor municipiului ar putea provoca grave probleme economice.
  2. Din punct de vedere economic, evoluțiile din sectorul construcțiilor pot crea o suprasolicitare a pieții imobiliare cu consecințe economice și sociale de rigoare. În cel mai bun caz, aceasta poate să provoace investitorilor pierderi masive.
  1. Pentru a evita acest fapt este nevoie de acționat în direcția controlului asupra pieței imobiliare. Este nevoie de a se interveni pentru a asigura un echilibru între numărul de populație, capacitatea de plată a acesteia și numărul spațiilor de locuit. Situația devine alarmantă în cazul în care exodul de populație este unul constant.
  2. Sectorul construcțiilor reprezintă pentru moment o piedică în dezvoltarea economică a capitalei. Investitorii se concentrează pe segmentul construcțiilor blocurilor locative ca pe unul dintre cele mai profitabile, ignorînd celelalte sectoare economice care aduc mai puțin profit. Schimbarea regulilor de Joc în construcție ar presupune redirecționarea investițiilor în alte sectoare economice ale capitalei sau ale țării.
  3. Există posibilitatea obligării la demolarea construcțiilor neautorizate în temeiul art. 4394 lit. b) și art. 4396 din Codul contravențional. În practică, demolarea unor construcții/blocuri cu multe etaje construite neautorizat sau construite cu încălcări este foarte greu de realizat.

Cauza principală - instanțele judecătorești tergiversează examinarea cazurilor construcțiilor neautorizate, aplică amenzi simbolice, precum și legalizează construcțiile fără aplicarea amenzii.

  1. Modul de demolare a construcțiilor neautorizate urmează a fi stabilit de către Guvern. Deși prevederile Legii nr. 208/2016 privind modificarea şi completarea Codului contravenţional au intrat în vigoare la 16 martie 2017 2016, modul de demolare a construcțiilor neautorizate nu a fost reglementat de Guvern pînă în prezent.
  2. Amenzile aplicate pentru încălcarea normelor urbanistice și pentru construcțiile neautorizate sînt disproporținat de mici. Amenzile nu sînt utile pentru că nu își realizează scopul, adică nu schimbă comportamentul celui care a săvîrșit contravenția.

Propuneri la cap. I:

  1. Instituirea unui organ central de specialitate responsabil pentru elaborarea politicilor și a cadrului normativ în domeniu, pentru gestionarea și  monitorizarea sectorului construcțiilor. (Ex. Ministerul construcției și dezvoltării regionale ).
  2. Starea de lucruri dezastruoasă impune crearea unui grup de intervenție, instituit prin lege organică derogatorie, care să preia controlul asupra sectorului construcțiilor în municipiul Chișinău pe perioada de reanimare a situației și de stabilizare a ei.
  3. Grupul de intervenție va trebuie să asigure un interimat în sectorul construcțiilor

(1)pînă la schimbarea cadrului normativ și instituțional,

și după aceasta

  1. pînă ce noile mecanisme legale și instituționale vor începe să funcționeze (grupul de intervenție fiind schimbat în unul de monitorizare).

În alte condiții, distrugerea sistemului corupt și distructiv care funcționează de

zeci de ani practic va fi imposibil de realizat.

  1. Elaborarea Planului general de dezvoltare al municipiului. Pe lîngă  multe alte aspecte, Planul respectiv trebuie să abordeze sectorul construcţiilor din perspectiva dezvoltării economice a orașului, nu a intereselor de profit a investitorilor.
  2. Elaborarea unui Plan urbanistic general al capitalei care să corespundă necesităților de dezvoltare a capitalei.

Evident, perspectiva dezvoltării Chişinăului nu se poate realiza decît în cadrul perspectivei de dezvoltare a întregii zone Centru a țării. Aceasta, la rîndul ei, nu poate să fie realizată decît în cadrul Strategiei de dezvoltare regională a RM care, nu poate fi elaborată decît în baza Strategiei de dezvoltare a economiei naţionale.

 
  

Ar fi firesc ca pînă la elaborarea acestor documente de politici să fie instituit un moratoriu asupra construirii blocurilor locative sau, cel puţin, sectorul construcțiilor trebuie preluat sub un control dur de către Grupul de intervenţie.

6.Asigurarea implicării organelor de drept și instanțelor judecătorești în vederea pedepsirii persoanelor implicate în sistem şi asigurarea respectării legislației.

  1. Modificarea Codului contravențional prin majorarea cuantumului amenzilor pecuniare pentru genul dat de încălcări și instituirea expresă a obligativității demolării construcțiilor neautorizate, aplicate nemijlocit de agentul constatator, ar presupune efecte benefice în viitor prin disciplinarea celor implicați în sectorul construcțiilor.

În acest sens am putea prelua experiența Azerbaidjanului, a Federației Ruse și a altor state care au împuternicit Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, inclusiv cu dreptul de a demola construcțiile neautorizate ce prezintă pericol sau ar putea declanşa situaţii excepţionale în caz de calamitate.

II.Planurile urbanistice                                                                             

  1. În municipiul Chișinău, urbanismul și amenajarea teritoriului ca un complex de cunoștințe stiintifice, tehnice, funcționale și estetice ce ar servi la satisfacerea necesităților obiective ale colectivității umane nu există.
  2. Principala problemă identificată la acest capitol constă în lipsa unui Plan urbanistic general (PUG) adecvat cerințelor de dezvoltare a capitalei. Planul urbanistic general adoptat în 2008, cît și Regulamentul local de urbanism, sunt depășite și nu corespunde realităților (economice, sociale, de infrastructură etc) ale municipiului.

Doar un simplu exemplu - Planul urbanistic general (2008) prevede 375 automobile la 1 000 de locuitori. În prezent, în municipiul Chişinău avem aproximativ 500 de automobile la 1 000 de locuitori.

  1. Primăria și Consiliul mun. Chișinău nu deține voință și capacități pentru dezvoltarea urbanistică a orașului. Faptul este demonstrat calitatea Planului urbanistic general din 2008 și de felul cum au evoluat lucrurile ulterior pe segmentul urbanistic.
  2. Calitatea Planului urbanistic general din 2008 lasă mult de dorit. Nu a fost indicat care scopuri strategice urmau să fie atinse prin realizarea lui. Majoritatea obiectivelor trasate nu țineau de dezvoltare, ci de rezolvarea unor probleme curente. Nu au fost indicate mecanismele de realizare, fapt care a transformat automat obiectivele propuse în lozinci (sau în cel mai bun caz de intenții frumoase).
  3. Planul urbanistic general din 2008 nu a fost coordonat cu autoritatea

administrației publice centrale pentru urbanism și amenajare a teritoriului.

Potrivit prevederilor art. 66 din Legea nr.835/1996 privind principiile urbanismului și amenajării teritoriului, activitatea de urbanism și amenajare a teritoriului se desfășoară în conformitate cu legislația, sub coordonarea autorității administrației publice centrale pentru urbanism și amenajare a teritoriului, cu respectarea principiilor descentralizării și autonomiei locale, potrivit legislației.

Totodată, potrivit aceluiași articol, politica și strategia de stat în domeniul urbanismului și amenajării teritoriului se stabilesc de autoritatea administrației publice centrale pentru urbanism și amenajarea teritoriului, iar serviciile de urbanism ale administrației publice locale contribuie la realizarea acestora.

  1. După adoptarea Planului Urbanistic General nu s-a purces la următoarea etapă urbanistică - elaborarea Planurilor urbanistice zonale (PUZ) pentru fiecare sector sau regiune a capitalei, în special pentru zoan istorică a capitalei.
  2. Planului Urbanistic General adoptat în 2008 nu s-a respectat și nu se respectă. Atenția autorităților municipale (Primărie, Consiliu) era/este concentrată, practic, exclusiv pe schimbarea zonei urbanistice a terenurilor. În acest sens, majoritatea covîrșitoare a Planurilor urbanistice zonale (PUZ) erau elaborate pentru a substitui prevederile Planului urbanistic general.
  3. Planurile urbanistice zonale elaborate au ca scop schimbarea zonei urbanistice a terenului pe care urmează să se construiască și reglementează o zonă de 200-300 metri în jurul construcției. Astfel de PUZ-uri nu pot fi catalogate drept planuri urbanistice zonale pentru că nu acoperă și nu reglementează un sector sau o zonă a orașului.
  4. Aceste PUZ-uri sînt aprobate de către Consiliul municipal, fără a fi vizate de către organele de stat. Faptul contravine Legii nr.835/1996 privind principiile urbanismului și amenajării teritoriului, precum și și experienței statelor Uniunii Europene (în special, este vorba despre Franța).
  5. PUZ-urile pot fi elaborate de Institutele de proiectări, de orice proiectant care deține licența A1, precum și de SRL care pot atrage, cel puțin la semnare, un proiectant cu licență A1. Printre deținătorii unei astfel de licențe există persoane care nu au studiile necesare (fapt confirmat de specialiști în domeniu).
  6. Aprobarea pozitivă a proiectelor de demolare, construcție/ reconstrucție în centrul istoric al mun. Chișinău cu încălcarea Hotărîrii Guvernului nr. 978 din 02.09.2004 cu privire la stabilirea moratoriului la modificarea tramei stradale şi amplasarea construcţiilor în centrul istoric şi în spaţiile verzi ale mun. Chişinău.

Propuneri la cap. II:

  1. Starea de lucruri de pe segmentul elaborării planurilor de urbanism demonstrează necesitatea instituirii unui organ central de specialitate responsabil de elaborarea politicilor și a cadrului normativ în domeniu, de gestionarea și monitorizarea sectorului construcțiilor şi al urbanismului.

De jure, norma legală (Legea nr.835/1996 privind principiile urbanismului și amenajării teritoriului) prevede existența unui organ central de specialitate responsabil de domeniul urbanismului, de facto, Ministerul Economiei nu acoperă sectorul dat.

  1. Planul urbanistic zonal trebuie să acopere o anumită regiune a orașului determinată în urma realizării Planului urbanistic general, sau, în cel mai rău  caz, în urma unui studiu preliminar în care să fie luați în calcul factorii demografici, economici, sociali, infrastructura etc.

Municipiul trebuie „divizat” în zone urbane care să acopere toată suprafața orașului și pentru fiecare zonă să elaborat un PUZ, care odată aprobat să excludă orice intervenție.

  1. Obligativitatea realizării Planurilor urbanistice zonale pentru întreaga suprafață a orașului trebuie să fie stipulată în Legea nr.835 din 17.05.1996 privind principiile urbanismului şi amenajării teritoriului.

4.PUZ-urile trebuie elaborate numai de către instituții de proiectări atestate în acest sens.

  1. Planurile urbanistice trebuie adoptate doar după vizarea de către

organul central de specialitate.

  1. Certificatul de urbanism                                                                     
  1. Certificatul de urbanism nu este abordat de către organele de stat și autoritățile municipale ca un act juridic cu caracter imperativ, obligatoriu pentru proiectanți și verificatorii de proiecte.

Sancțiunile aplicate sînt disproporționat de mici în raport cu profitul obținut de pe urma încălcărilor. Totodată, în practică, funcționarii primăriei nu pot fi sancționați pentru emiterea unor certificate de urbanism necalitative. Cauza o identificăm în neinformarea organelor de control privind emiterea certificatului de urbanism, iar după emiterea autorizației de construire termenul de prescripție este depășit.

Din cauza că autoritățile de control nu sunt informate despre despre emiterea certificatului de urbanism, funcționarii primăriei nu pot fi pedesiți după emiterea autorizației de construire.

  1. Din punct de vedere a conținutului privind cerințele și reglementările tehnice, urbanistice, economice și juridice, calitatea certificatelor de urbanism este nesatisfăcătoare.

Identificăm trei categorii generale de Certificate de urbanism eliberate:

  1. Certificat de urbanism legal, care corespunde tuturor normelor imperative;
  2. Certificat   de    urbanism    care   formal    corespunde    normelor,    dar    este irealizabil în practică;
  3. Certificat de urbanism ilegal, eliberat cu încălcarea flagrantă a normelor legale
  4. Principala problemă identificată – ignorarea în certificatele de urbanism eliberate a prevederilor Planului urbanistic general. La acest capitol au fost depistate următoarele situații:
  5. eliberarea certificatului de urbanism în temeiul unui Plan urbanistic zonal trecut prin Consiliul municipal Chișinău, însă care contravine Planului urbanistic general, și
  6. schimbarea zonei urbanistice fără Planul urbanistic zonal și contrar

Planului urbanistic general.

Schimbarea zonei urbanistice fără Planul urbanistic zonal și contrar Planului urbanistic general se face prin formulări de genul - „terenul este din zona

urbanistică cu regimul RE (revitalizare) sau C (comerț), care se află în apropierea zonei cu regimul R7” - după care urmează descrierea condițiilor pentru zona R7. Asemenea Certificate de Urbanism sunt lipsite de logică, iar eliberarea acestora reprezintă încălcări comise de funcționarii din cadrul autorității publice locale.

  1. În marea majoritate a certificatelor de urbanism se operează cu date vădit false. Persoanele responsabile de eliberarea certificatelor de urbanism comit abuz de situația de serviciu și emit acte ce nu corespund cerințelor cadrului normativ.

4.În majoritatea covîrșitoare a dosarelor examinate, condițiile sau parametrii pentru proiectare sînt incompatibili cu suprafața terenului pentru construcție.

Exemplu str. Pietrăriei 15: pe un teren de 6 ari, conform certificatului de urbanism se permite construirea unui bloc locativ cu 9 niveluri, procentul de ocupare a teritoriului de 25-35%, coeficientul de utilizare a terenului 1.5 și asigurarea locuri de parcare pentru 70% din numărul apartamentelor construite. Un calcul elementar demonstrează că procentul de ocupare a teritoriului constituie în realitate aproximativ 60%, coeficientul de utilizare a terenului este de 3-4 ori mai mare decît cel indicat în actul permisiv, iar numărul de parcări asigură doar 40% din numărul apartamentelor.

  1. O altă încălcare premeditată extrem de frecventă este ignorarea sau neindicarea Procentul de ocupare a terenului (POT), Coeficientul de utilizare a terenului (CUT), a numărului de locuri de parcare necesare etc. Motivul este același - imposibilitatea de a construi pe terenul deținut un proiect care să corespundă normativelor urbanistice.
  2. Modelul certificatului de urbanism care se emite în prezent de autoritățile publice locale facilitează calitatea proastă a acestora. Este un model interpretabil, fără parametri concreți care să acopere toate elementele principale de proiectare.
  3. Capitolul „regimul economic”, de cele mai multe ori, este formal și fără conținut.

Propunerila cap. III:

  1. Statutul certificatului de urbanism și autorizației de construcție trebuie să

fie un act administrativ obligatoriu, cu caracter imperativ. Codul administrativ

intrat în vigoare la 1 aprilie 2019 prevede expres acest fapt fără a produce efecte de rigoare. Deci, trebuie introdusă răspundere penală pentru întocmirea unor certificate de urbanism neconforme.

  1. Suplinirea actelor cu caracter de reglementare în domeniul urbanismului

și construcțiilor:

  1. acte permisive: Certificat de urbanism, Autorizație de construire,

Autorizație de desființare, Autorizație de schimbare a destinației cu

  1. acte prohibitive: Interdicția de efectuare a lucrărilor de construire, Prescripția de înlăturare a încălcărilor.
  2. AST trebuie dotat cu împuterniciri de eliberare a actelor prohibitive. În acest sens; AST trebuie să aibă împuterniciri similare cu cele ale Cancelariei de Stat în raport cu deciziile consiliilor raionale, municipale și locale.

Emitentul, modalitatea de eliberare și statutul juridic al actelor permisive este reglementată de Legea Nr. 163/2010 privind autorizarea executării lucrărilor de construcție, Legea Nr. 160/2011 privind reglementarea prin autorizare a activității de întreprinzător.

Regulamentul de organizare și funcționare a AST (HG Nr. 1088/2017) acordă dreptul AST de a ”sista lucrările de construcţii-montaj în lipsa actelor permisive necesare, cu abateri de la proiect şi de la documentele normative, fără proiect sau cu încălcări ale legislaţiei în construcţii, precum şi cele care sînt executate de persoane neatestate”, însă nu specifică prin ce instrument (act, document). Anume dinacest considerent se propune amendarea HG Nr. 1088/2017 cu dotarea AST cudreptul de a elibera acte prohibitive.

  1. Mai mult, actele prohibitive se vor elibera și pentru situațiile în care efectuarea construcțiilor nu va fi, în principiu, permisă în anumite regiuni sau pe anumite terenuri. Urmează să fie elaborat Regulamentul privind interdicțiile de construire.
  2. Termenul de eliberare a certificatului de urbanism trebuie exclus sau considerabil extins.

În Germania, perioada de eliberare a certificatului de urbanism pentru proiectare poate dura cîțiva ani. În toată această perioadă, autoritățile conlucrează cu proiectantul în vederea aducerii proiectul la parametrii urbanistici necesari. Se iau în calcul toţi parametrii posibili: impactul proiectului asupra zonei, asupra

mediul înconjurător, regimul de înălțime, utilizarea terenului, accesul la utilități, accesul la infrastructura socială şi capacitatea infrastructurii sociale de a integra blocul etc.

6. Schimbarea conținutului certificatului de urbanism în direcția evitării oricăror interpretări. Certificatul trebuie să fie „informatic (soft/program)” să includă: parametrii urbanistici precum zona urbană, suprafața terenului, amenajarea teritoriului, impactul asupra zonei, regimul de înălțime, soluțiile de trafic, numărul de parcări necesare, canalizare, spații verzi etc.Orice document sau documentație de proiect care ignoră sau încalcă parametrii certificatului de urbanism trebuie să fie lovit de nulitate.

7. Taxa pentru perfectarea actelor permisive, inclusive a certificatului de urbanism, trebuie majorată considerabil. Faptul ar responsabiliza părțile implicate.Spre exemplu, în Danemarca prețul pentru eliberarea actelor permisive constituie

1.4% din suma întregului proiect de construire, iar în Italia - 1-2%.

8. Pentru emiterea unui certificat de urbanism contrar prevederilor PUZ-lui sau PUG-lui, cu date eronate/false etc., persoana responsabilă și șeful nemijlocit al ei trebuie să suporte consecințele de rigoare:

a) sancțiuni financiare (ex. un salariu cincinal de funcție sau mai mult, eventual lipsirea de dreptul de a lucra în instituţii publice de orice nivel pentru o perioadă de cel puţin 5 ani). Abaterile repetate se pedepsesc cu eliberarea din funcție și retragerea definitivă a licenței,sau, o variantă mai dură,

b) sancționarea prin prisma normelor Codului Penal.

Citește-ne pe Twitter, dacă vrei să afli mai multe

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Mai multe

Sondaj Toate

load