Legătura dintre restructurarea CSJ şi plecarea lui Panţîru de la şefia CC

Legătura dintre restructurarea CSJ şi plecarea lui Panţîru de la şefia CC

Ceea ce contează acum e ca noua numire de la Curtea Constituţională să se facă în urma unei competiţii corecte (Ion Guzun).

La Chişinău s-a anunţat astăzi o demisie importantă din justiţie. Tudor Panţîru, care s-a aflat un timp scurt în fruntea Curţii Constituţionale după ce Alexandru Tănase îşi încheiase mandatul, şi-a anunţat astăzi pe neaşteptate demisia invocînd motive personale. Anunţul vine la o zi după ce Tănase, în calitatea sa actuală de ministru al Justiţiei, şi-a făcut publică agenda de reforme, una din cele mai importante intenţii ale sale vizînd o restructurare radicală a Curţii Supreme de Justiţie. La prima vedere, nicio legătură. Lucrurile ar putea fi totuşi legate.

Tudor Panţîru, văzut ca unul din cei mai puţin vocali preşedinţi ai instanţei constituţionale, şi-a justificat demisia într-un scurt comunicat difuzat în seara zilei pe pagina oficială a Curţii Constituţionale prin motive personale, fără a le explica.

Speculaţiile sînt însă că acesta ar elibera locul pentru Mihai Poalelungi, actualmente preşedinte al Curţii Supreme de Justiţie aflat la jumătate de mandat, al doilea în cea mai importantă funcţie din justiţie. Cum Panţîru a ajuns în fotoliu de magistrat al Curţii prin voinţa Consiliului Superior al Magistraturii, cel care îl va succeda urmează a fi selectat tot de acest for, prin urmare şansele lui Poalelungi, membru din oficiu al consiliului, nu ar fi de subestimat.

Reformele anunţate marţi de Alexandru Tănase, printre ele o restructurare substanţială a Curţii Supreme de Justiţie, îi fac pe mulţi să creadă că Poalelungi ar avea acum motive să renunţe la funcţia de preşedinte al CSJ şi s-o prefere de cea de preşedinte al instanţei constituţionale. Tănase, care a preluat recent a doua oară portofoliul de ministru al Justiţiei, şi-a anunţat ieri intenţia de a-şi duce la bun sfîrşit ideea de a transforma CSJ dintr-o instanţă ce rejudecă soluţiile date în cele ierarhic inferioare în una de casaţie, care doar să uniformizeze practicile judiciare. Fără a numi vinovaţii, Tănase a lăsat de înţeles că reforma precedentă a CSJ, cînd numărul de magistraţi fusese redus de la 49 la 33, s-a rezumat la schimbări cosmetice şi a fost în mare parte mimată. Acest lucru nu are cum să fie pe placul lui Poalelungi, o persoană influenţă din justiţia moldoveană, suspectat şi de relaţii politice cu partidul de guvernămînt, dar Tănase a insistat că are „gir politic” pentru fiecare intenţie anunţată.

Solicitat de noi, Ion Guzun, coordonator de programe în cadrul Centrului de Resurse Juridice de la Chişinău, un centru ce monitorizează cu atenţie reforma judiciară, s-a abţinut de la comentarii, dar ne-a spus că ceea ce contează acum e ca noua numire de la Curtea Constituţională să se facă în urma unei competiţii corecte:

„Pentru noi, cel mai important este ca, odată ce va lua notă despre demisie, CSM să declanşeze un concurs transparent, să fie un concurs în care să existe mai mulţi candidaţi, să fie un astfel de interviu ca la CC să ajungă cel mai bun candidat.”

Printre actualii membri ai Curţii Constituţionale, doar o parte au fost selectaţi în baza de concurs, în cazul altora, însă, numirile au avut loc la discreţia instituţiilor publice. Aşa a procedat de exemplu guvernul, care la ultima numire de magistrat în CC a preferat să nu organizeze vreo competiţie, spunând că nu ar fi obligat, dar a fost criticat de societatea civilă, printre ele şi CRJM. Însuşi Poalelungi şi-a păstrat mandatul de preşedinte al CSJ în urma unui concurs fără contracandidaţi, lucru la fel văzut cu ochi răi de cei interesaţi de transformări reale în justiţie.

Citește-ne pe Twitter, dacă vrei să afli mai multe

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Mai multe

Sondaj Toate

load