La noapte Moş Nicolae le va aduce daruri copiilor ”care au fost cuminţi”

La noapte Moş Nicolae le va aduce daruri copiilor ”care au fost cuminţi”

Creştinii ortodocşi care se conduc de calendarul Iulian (stil vechi) îl sărbătoresc mîine, 19 decembrie, pe Sfîntul Ierarh Nicolae, căruia i se mai spune făcătorul de minuni.

În noaptea de 18 spre 19 decembrie, potrivit tradiţiei, Sfîntul Nicolae, aduce copiilor care au fost cuminţi daruri, pe care le pune în ghetuţe, iar celorlalţi - o vărguţă, transmite IPN.

Solicitat de IPN, Andrei Prohin, doctor în istorie, cercetător ştiinţific, etnograf, director adjunct al Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală, a spus că Sfîntul Nicolae, a trăit în secolele III-IV d.Hr., în timpul împăratului Constantin cel Mare, lucru care îl face, alături de alţi sfinţi ai bisericii creştine, unul dintre cei mai veneraţi sfinţi. Potrivit lui Andrei Prohin, în tradiţia seculară, Sfîntul Nicolae este unul dintre cei mai îndrăgiţi sfinţi şi este considerat ocrotitor al navigatorilor, negustorilor, al oamenilor care sînt mai slabi, mai puţin apăraţi în faţa vitregiilor sorţii.

Andrei Prohin remarcă faptul că pe icoanele unde este reprezentat Sfîntul Nicolae de multe ori este vizibilă pe fundal o corabie sau o bărcuţă. Iar în tradiţia creştină marea este un simbol al vieţii pămînteşti. Aşa cum marea poate fi zbuciumată de furtuni, punînd în pericol viaţa oamenilor, tot aşa şi viaţa este plină de momente imprevizibile, de pericole. De aceea, Sfîntul Nicolae este considerat un sprijin al oamenilor care trec prin momente complicate.

Potrivit cercetătorului ştiinţific, în popor Sfîntului Nicolae i se mai spune Moş Nicolae. Acesta este un apelativ, deoarece tot Moş i se spune lui Moş Crăciun şi lui Moş Ajun. Acest cuvînt este utilizat şi pentru adresare unor rude, unchiului sau unor bărbaţi mai învîrstă. „De fapt, această expresie Moş Nicolae reflectă faptul că, în gîndirea populară el este asociat cu cultul strămoşilor, al rudelor răposate care se crede că, fiind chiar pe lumea cealaltă, continuă să aibă grijă de oamenii rămaşi pe pămînt”, a spus Andrei Prohin.

Etnograful remarcă faptul că obiceiul potrivit căruia în ajunul Sfîntului Nicolae copiii trebuie să-şi pregătească ghetele pentru a primi cadouri, dacă au fost cuminţi, și vărguțe, dacă au fost mai puțin cuminți, este mai recent şi vine din Europa occidentală şi SUA, dar are rădăcini folclorice. „Tradiţia vine din minunile despre care se spune că le-a făcut în timpul vieţii Sfîntul Nicolae. Aşa a apărut şi figura lui Santa Klaus, Klaus fiind o prescurtare de la Nicolaus. Treptat, aceasta s-a extins şi în spaţiul nostru”, a punctat doctorul în istorie.

În ziua de 19 decembrie, dimineaţa, enoriaşii merg la biserică, ascultă slujba, se roagă și dau de pomană. 


Citește-ne pe Telegram, dacă vrei să afli mai multe

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Mai multe

Sondaj Toate

load