Care este contribuția Primăriei Chișinău la crearea centrelor pentru refugiați?

Primăria Chișinău a avut o contribuție foarte importantă la crearea centrelor de ajutor pentru refugiații ucraineni și a organizat primul astfel de centru în capitală la Moldexpo.

Despre acest lucru a spus șeful Direcției Generale Asistență Socială și Sănătate a municipiului Chișinău, Boris Gîlca, vorbind în cadrul emisiunii "Mecanismul de acțiune cu Elena Levițkaia-Pahomova" de la postul de televiziune NTV-Moldova, relatează Noi.md.

El a menționat că în prezent în Chișinău funcționează 44 de centre de plasament pentru refugiații din Ucraina, subordonate municipiului Chișinău. Anterior, existau 45 de astfel de centre sub jurisdicția autorităților metropolitane, dar din moment ce guvernul a decis să scoată CIE Moldexpo din subordinea primăriei, au rămas 44 dintre acestea.

Boris Gîlca a explicat că Primăria Chișinău s-a implicat de la început în procesul de primire a refugiaților, cînd autoritățile centrale încă nu erau pregătite pentru acest lucru și nu aveau spațiul necesar pentru aceasta.

"Refugiații deja veneau. Copii, femei însărcinate, bătrîni. Și la început ei nu știau unde să meargă. Noi, cei de la primărie, am hotărît că singurul loc în care este posibil să primim refugiați din Ucraina este fostul centru COVID de la Moldexpo, pe care l-am păstrat în cazul unui nou posibil val de coronavirus. În cadrul ședinței Comisiei pentru Situații Excepționale a orașului Chișinău, s-a decis deschiderea acolo a unui centru de primire a refugiaților începînd cu 24 februarie. Prin urmare, din prima secundă am fost gata să primim refugiați din Ucraina în fostul centru COVID de la Moldexpo și am pornit doar încălzirea acolo, am conectat toate serviciile municipale", a spus șeful Direcției sănătate a municipiului Chișinău.

Potrivit acestuia, în spitalul COVID, existau 450 de paturi, 450 de locuri. Dar avînd în vedere că acesta nu mai era un spital, ci un centru pentru plasarea temporară a refugiaților, numărul de paturi acolo a fost majorat pînă la 920 de locuri.

"Acest lucru ne-a permis să primim refugiați în condiții foarte decente încă din primul minut. Am organizat acolo mese calde de înaltă calitate, de trei ori pe zi, pentru refugiați, am organizat un serviciu social, un serviciu medical de 24 de ore. Am activat toate întreprinderile municipale, și centrul a început să funcționeze", a spus Boris Gîlca.

Șeful Direcției sănătate a municipiului Chișinău a precizat că peste o sută de persoane, colegii săi de la Direcția Sănătate și Asistență Socială, s-au implicat și lucrau în ture de noapte de cîte 12 ore, iar în primele zile lucrau cîte 24, 36 de ore și au existat cazuri în care unii colegi au lucrat și cîte 48 de ore.

"A fost o experiență tragică pentru noi, o practică tragică de cazare a refugiaților. Nu eram pregătiți pentru asta. Nimeni nu era pregătit. Guvernul nu avea nici un spațiu, nu o cameră de cămin pentru a găzdui refugiați din Ucraina. Nimeni din această țară nu a fost pregătit pentru acest lucru, nici primăria capitalei nu a era pregătită pentru acest lucru. Dar ne-am implicat imediat și am început să lucrăm", a spus Boris Gîlca.