Telescopul spaţial Cheops a descoperit o planetă care are forma unei mingi de rugby

Telescopul spaţial Cheops, specializat în detectarea exoplanetelor, le-a permis astronomilor să observe pentru prima dată deformarea unei planete - care seamănă cu o minge de rugby - cauzată de efectul de atracţie generat de steaua în jurul căreia orbitează.

Acea exoplanetă, denumită WASP-103b, se află în constelaţia Hercule, la o distanţă de aproximativ 1.800 de ani-lumină de Sistemul Solar.

Astronomii dintr-o echipă coordonată de astrofiziciana portugheză Susana Barros, de la Universitatea din Porto, căutau o planetă extrem de deformată din cauza proximităţii în raport cu steaua sa, a explicat Jacques Laskar, coautor al studiului publicat marţi în revista ştiinţifică Astronomy & Astrophysics.

"Voiam să ştim dacă putem să detectăm forma unei planete observînd curba ei de tranzit", adică variaţia de luminozitate a unei stele care se produce atunci cînd o exoplanetă trece prin faţa ei, a declarat acelaşi astrofizician de la Observatorul Paris-PSL. "Ideea este că atunci cînd o planetă precum o minge de rugby sau o planetă ca o minge de fotbal trece prin faţa unei stele, nu se obţine aceeaşi curbă de tranzit", a adăugat el.

Deformarea planetei le va oferi oamenilor de ştiinţă şi informaţii despre structura sa internă, telurică sau gazoasă. "Deoarece rezistenţa unui material la deformare depinde de compoziţia lui", a precizat Susana Barros, într-un comunicat publicat de Agenţia Spaţială Europeană (ESA).

Pentru a fi foarte deformată, o planetă trebuie să se afle foarte aproape de steaua sa, pentru a suporta un puternic efect de atracţie, denumit forţă mareică. Este vorba despre aceeaşi forţă pe care o exercită Luna - şi Soarele, într-o mai mică măsură - asupra Terrei, deformînd periodic planeta noastră cu cîţiva zeci de centimetri. De aici şi celebra formă de "cartof" pe care o are Pămîntul.

Exoplaneta WASP-103b este remarcabil de apropiată de steaua ei, WASP-103, fiind de aproximativ 50 de ori mai aproape de această stea decît se află Terra faţă de Soare. Din acest motiv, WASP-103b execută o rotaţie completă în jurul stelei sale în doar 22 de ore, comparativ cu cele 365 de zile în cazul Pămîntului.

WASP-103b suportă astfel o forţă mareică uriaşă, care, fără să o dezintegreze, îi oferă acea formă deosebit de rară, mult îndepărtată de cea a unei sfere.

Astronomii coordonaţi de Susana Barros au putut să determine că deşi WASP-103b are o masă de 1,5 ori mai mare decît cea a lui Jupiter, o planetă gigantică gazoasă din Sistemul Solar, raza ei este de două ori mai mare decît cea a lui Jupiter. "Ea trebuie să fie, deci, foarte 'umflată' din cauza căldurii stelei sale şi, poate, din cauza altor mecanisme", a explicat Susana Barros.

Oamenii de ştiinţă presupun că, la fel ca Jupiter, noua exoplanetă deţine un nucleu solid, înconjurat de un strat lichid, acoperit de o atmosferă gazoasă. Pentru a obţine mai multe detalii, ei mizează pe observaţiile viitoare ce vor fi realizate cu ajutorul telescopului spaţial James Webb.

Autorii studiului speră "să înţeleagă mai bine cum a putut acea planetă să ajungă acolo", a adăugat Jacques Laskar, care se declară convins că această exoplanetă "nu ar fi putut să se nască în acest loc".