COVID-19 în MOLDOVA  Mai multe detalii

TEMELE PRINCIPALE Toate Știrile

mai multeminimizează

O planetă ultrafierbinte de tipul lui Neptun, descoperită pe orbita unei stele din categoria Soarelui

Astronomii au anunţat descoperirea unui nou tip de exoplanetă - o planetă de tipul lui Neptun, dar ultrafierbinte şi nu rece aşa cum este cazul celei de-a 8-a planete din Sistemul Solar, conform unui studiu apărut luni în publicaţia Nature Astronomy, transmite Space.com.



Temperatura acestei planete este foarte ridicată pentru că se află de 60 de ori mai aproape de steaua sa decât se află Pământul faţă de Soare.

Studii anterioare ajungeau la concluzia că aproximativ 1 din 200 de stele din categoria Soarelui au câte o planetă la o distanţă orbitală atât de mică încât îşi încheie mişcarea de revoluţie în mai puţin de 24 de ore. Astronomii au denumit aceste obiecte cosmice "planete de perioadă ultrascurtă".

Toate planetele de perioadă ultrascurtă cunoscute erau fie planete telurice (din clasa Terrei), fie planete de tipul "Jupiter fierbinţi" (gigantice planete gazoase cu diametrul de peste 10 ori mai mare decât al Pământului). În mod ciudat, astronomii nu au reuşit să descopere prea multe exoplanete de perioadă ultrascurtă de dimensiuni intermediare între aceste două extreme - fenomen cunoscut în astronomie drept "deşertul Neptunilor fierbinţi" (deoarece Neptun este considerată de astronomi planeta etalon pentru clasa de obiecte de dimensiuni intermediare între Terra şi Jupiter).

Revista Nature Astronomy a anunţat descoperirea unei exoplanete care se află exact în această plajă de dimensiuni între Jupiter şi Terra, dar este cu mult mai fierbinte decât alte orice altă planetă de tip Neptun fierbinte descoperită până în prezent - motiv pentru care cercetătorii au caracterizat-o drept "ultrafierbinte".

Descoperirea a fost realizată prin intermediul telescopului spaţial Transiting Exoplanet Survey Satellite (TESS), aparţinând NASA, care a fost îndreptat spre steaua din categoria Soarelui LTT 9779, localizată la aproximativ 260 de ani lumină. Observaţiile ulterioare cu alte telescoape au confirmat existenţa acestei exoplanete ce a primit denumirea de catalog LTT 9779 b. Ea are diametrul de aproximativ 4,7 ori mai mare decât al Terrei şi este de 29 de ori mai grea.

LTT 9779 b încheie o orbită completă în jurul stelei sale în aproximativ 19 ore, fiind de 23 de ori mai aproape de aceasta decât este Mercur faţă de Soare. Temperatura medie a acestei planete este de aproximativ 1.700 de grade Celsius.

În lucrarea în care au anunţat această descoperire, astronomii au arătat că această exoplanetă nu este doar un "Neptun fierbinte" ci este un "Neptun ultrafirbinte" - în condiţiile în care o planetă de tipul Neptun fierbinte nu depăşeşte temperatura de aproximativ 1.225 de grade Celsius, după cum explică coordonatorul studiului despre noua exoplanetă, James Jenkins, astronom la Universitatea din Chile.

Temperatura ultra-ridicată a planetei LTT 9779 b poate descompune moleculele în elementele lor constituente şi poate ioniza metale în atmosfera sa. Acest lucru înseamnă că atmosfera acestei planete "poate fi foarte diferită de cea a planetelor care sunt doar "fierbinţi", devenind un foarte interesant laborator pentru studierea chimiei planetelor", conform lui Jenkins.

Densitatea medie a noii exoplanete este similară celei a lui Neptun - cercetătorii au sugerat că este improbabil ca planeta LTT 9779 b să fie alcătuită din rocă pură sau din apă pură şi au propus în schimb modelul unei planete cu un nucleu solid, înconjurat de o atmosferă densă formată din hidrogen şi heliu.

Neobişnuit este şi faptul că exoplaneta LTT 9779 b dispune încă de o atmosferă densă, care reprezintă aproximativ 10% din masa sa, sau de 2,6 ori mai grea decât Terra. Este neobişnuit pentru că o astfel de planetă de tipul Neptun ultrafierbinte "ar fi trebuit să-şi piardă atmosfera foarte devreme din cauza radiaţiilor puternice primite de la steaua sa aflată foarte aproape", conform lui Jenkins.

O posibilă explicaţie cu privire la faptul că această planetă continuă să aibă o atmosferă atât de densă este că "ea era probabil, iniţial, mult mai mare, poate un uriaş gazos de tipul lui Jupiter, care a migrat pe o orbită mult prea apropiată faţă de steaua sa", susţine Jenkins. În acest scenariu, după ce a rămas fără o mare parte din masa iniţială (pierzându-şi o parte însemnată din atmosferă), această planetă s-ar fi distanţat puţin faţă de steaua sa, stabilindu-se pe orbita prezentă şi, conservându-şi restul masei, a intrat în categoria planetelor intermediare de tipul lui Neptun.

Pentru viitor, Jenkins şi colegii săi urmează să analizeze lumina care trece prin atmosfera acestei planete "pentru a afla ce elemente chimice există în atmosfera sa, care sunt variaţiile de temperatură şi dacă această planetă are nori". Natura relativ strălucitoare a stelei sale ne permite "să folosim instrumente terestre şi spaţiale pentru a analiza această planetă în detaliu", a mai adăugat James Jenkins.

Citește-ne pe Twitter, dacă vrei să afli mai multe

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter


Știrile partenerilor noștri
Mai multe

Sondaj Toate

load