O nouă planetă extinde familia stelei Proxima Centauri

După Proxima b şi c, iată-o pe cea mai tînără, Proxima d: astronomii au detectat o nouă planetă care orbitează în jurul stelei Proxima Centauri, cea mai apropiată de sistemul nostru solar, potrivit unui studiu publicat joi în Astronomy & Astrophysics (A&A).

Doar un sfert din masa Pămîntului, este una dintre cele mai uşoare din catalogul de exoplanete ce cuprinde aproape 5.000 de planete care se învîrt în jurul altor stele decît Soarele.

Proxima Centauri este situată la doar patru ani lumină de Soarele nostru. Mult mai mică şi de două ori mai rece decît el, ea aparţine categoriei ''piticilor roşii''.

Dar steaua poate fi aproape şi nu prea mare - aşa că nu foarte orbitoare - este dificil de detectat planete în jur. Pentru că atunci cînd observăm ''sistemul Proxima'', Pămîntul, exoplaneta şi steaua sa nu sînt pe acelaşi plan: nu putem deci să aplicăm aşa-numita metodă de tranzit, cea mai ''uşoară'', cea mai ''facilă'', care constă în captarea variaţiilor de luminozitate provocate prin trecerea unei planete în faţa stelei gazdă, ca o micro-eclipsă.

A fost deci necesar să se folosească metoda vitezelor radiale, care constă în măsurarea vitezei stelei, observînd dacă aceasta se apropie sau se îndepărtează de noi. Dacă planetele orbitează în jur, această viteză va varia uşor.

Astfel au fost găsite în urmă cu cîţiva ani, Proxima b, cu o masă asemănătoare Pămîntului şi situată în zona ''habitabilă'' (nici prea aproape, nici prea departe de stea pentru a putea avea apă în stare lichidă la suprafaţă), şi Proxima c, mai mică.

''Cînd le-am descoperit, s-a bănuit că un semnal'' vine de pe o a treia planetă, a declarat pentru AFP Baptiste Lavie, de la departamentul de astronomie al Universităţii din Geneva, membru al echipei care foloseşte Foarte Marele Telescop al Observatorului European de Sud (VLT) în Chile.

Dar acest semnal a fost atît de slab încît a fost necesară continuarea observaţiilor folosind spectrograful ESPRESSO instalat pe VLT. Ceea ce a ajuns să confirme o mică variaţie a vitezei stelei (1,4 km pe oră) provocată de o planetă foarte apropiată.

Proxima d se află la patru milioane de kilometri de steaua sa, la mai puţin de o zecime din distanţa lui Mercur faţă de Soare. Situată la marginea zonei locuibile, durează doar cinci zile pentru a-şi finaliza mişcarea de revoluţie.

Este ''cu siguranţă o planetă stîncoasă, masa ei fiind prea slabă pentru a reţine gazul'', la fel ca giganţii gazoşi ai sistemului solar precum Jupiter, Saturn sau Neptun, potrivit astronomului Baptiste Lavie.

''Această descoperire extrem de importantă arată potenţialul metodei vitezelor radiale de a dezvălui populaţii de planete uşoare, precum a noastră, care ar fi cele mai abundente din galaxia noastră şi ar putea adăposti viaţă'', a conchis Pedro Figuiera, responsabil al ESPRESSO în Chile, citat într-un comunicat de presă al ESO.