Restanțele Republicii Moldova în combaterea maltratării: Multe plîngeri și investigații defectuoase

Republica Moldova înregistrează progrese modeste în combaterea maltratării, iar angajamentele asumate în urma hotărîrilor Curții Europene a Drepturilor Omului (CtEDO) sînt realizate precar.

Acestea sînt cîteva din concluziile Centrului de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) expediate Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, care va evalua, în septembrie, acțiunile țării noastre în acest domeniu.

Evaluarea are loc în vederea executării grupului de cauze Levința, în care s-a constatat aplicarea torturii și a relelor tratamente de către poliție, investigarea defectuoasă a acestora, condamnarea în baza „probelor” obținute în urma maltratării sau neacordarea asistenței medicale adecvate persoanelor în detenție. Guvernul Republicii Moldova s-a angajat în fața Consiliului Europei să reducă acest fenomen nociv.

În acest context, pe 26 iulie 2023, CRJM a transmis Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei o nouă comunicare despre garanțiile și impactul măsurilor întreprinse de autorități în vederea prevenirii și combaterii maltratării.

Documentul include, printre constatări, existența în continuare a unui număr impunător de plîngeri (485) privind aplicarea maltratării. De cealaltă parte, în 2022 a fost înregistrată una dintre cele mai mici rate a investigațiilor inițiate și ulterior transmise în instanță (3%), urmare a acestor tipuri de sesizări.

Totodată, rata de condamnare a persoanelor care au aplicat tortura este și mai mică – fapt ce generează impunitate pentru torționari, menționează CRJM. Potrivit sursei, persoanele suspectate de aplicarea maltratării sînt foarte rar suspendate din funcție, iar autoritățile nici nu dețin informații privind aplicarea acestor măsuri procesuale.

În același timp, independența lucrătorilor medicali este direct afectată din cauza relațiilor de subordonare cu factorii de conducere din izolatoarele de detenție provizorie, iar principiul confidențialității examinărilor medicale nu este respectat pe deplin.

„În concluzie, putem afirma că s-au înregistrat progrese la nivel de politici ce țin de combaterea relelor tratamente, însă în practica de aplicare a acestora, progrese substanțiale nu s-au înregistrat, fapt dovedit de numărul mic de dosare inițiate și examinate, rata scăzută a condamnărilor și rata înaltă a sancțiunilor blînde aplicate” a declarat Daniel Goinic, directorul Programului Drepturile Omului din cadrul CRJM.

Astfel, Centrul de Resurse Juridice din Moldova a îndemnat Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei să solicite autorităților moldovenești:

• transferul instituțiilor de detenție preventivă de la Ministerul Afacerilor de Interne la Ministerul Justiției;
• îmbunătățirea calității investigațiilor privind acuzațiile de maltratare și acordarea priorității acestor cazuri;
• asigurarea că persoanele suspectate de maltratare sînt suspendate imediat din funcție și rămîn suspendate pe întreaga durată a investigației;
• personalul medical din unitățile de detenție provizorie trebuie să aibă independență deplină prin transferul lor în subordinea Ministerului Sănătății;
• revizuirea practicii de condamnare în cazurile de maltratare și aplicarea de sancțiuni uniforme și adecvate;
• generarea de date statistice exacte cu privire la cazurile de maltratare, inclusiv despre durata investigațiilor și a procedurilor judiciare, suspendarea din funcție a bănuiților și despre sancțiunile aplicate.

Amintim că, potrivit unui studiu recent elaborat de CRJM, durata medie a pedepsei cu închisoarea pentru maltratare este de 5,5 ani, iar cea mai lungă este de 8 ani. În toate cazurile în care judecătorii au impus o sentință de închisoare mai mică de 5 ani, executarea pedepsei a fost suspendată, uneori fără motive concludente.