Experții trag un semnal de alarmă: Nistrul se înnămolește și se transformă în lac

Apariția Complexului Hidroenergetic Nistrean (CHN) a dus la o scădere a numărului speciilor de fitoplancton în Nistru de la 334 în anii 1971–1975, la 225 în anii 1990–2009, relevă datele unui studiu elaborat de experți independenți, la solicitarea Ministerului Mediului, notează Noi.md.

De asemenea, au avut loc schimbări structurale ale fitoplanctonului, care s-au manifestat prin reducerea de 1,5 ori a componenței speciilor, scăderea numărului de specii oligosaprobe. Ca rezultat al modificării regimului termic și hidrologic al apelor Nistrului, s-a redus numărul de specii cu o rezistență scăzută la oscilațiile de temperatură și ale regimului hidrologic. Aceste procese sîmt cauzate și de deversarea apelor uzate în municipiul Soroca și alte ape uzate, care se revarsă în rîul Nistru.

Experții mai atenționează că Nistrul se înnămolește, pierde capacitatea de autoepurare și se transformă în lac.

Potrivit studiului, apariția Complexului Hidroenergetic Nistrean a dus la înnămolirea rîului Nistru, iar drept confirmare a acestui fapt este apariția crinul de baltă Butomus umbellatus, care formează pe alocuri desișuri extinse, în special pe aria Nistrului de Mijloc, această plantă preferînd anume solurile mîloase. Au apărut bancuri și insule de mîl, iar în lacul de acumulare Dubăsari nivelul apelor s-a micșorat.

Depozitele de mîl pe alocuri acoperă aproape în totalitate sectoarele de coastă și, parțial, albia principală a rîului. Înnămolirea rîului îi reduce semnificativ capacitatea de autoepurare, ceea ce aduce după sine reducerea potențialului Nistrului ca mediu recreativ pentru odihnă și pentru dezvoltarea turismului.

Efectele negative s-au resimțit și la nivelul zooplanctonului, care are un rol important în ecosistem, formînd temelia bazei nutritive a corpurilor de apă și participînd activ la procesele de autoepurare a ecosistemelor acvatice.

Ca rezultat al construcției hidrotehnice, s-a produs o restructurare considerabilă a componenței taxonomice a zooplanctonului (reducerea numărului de specii reofile sau care preferă apele curgătoare, și creșterea celor limnofile, care preferă apele stătătoare), s-au micșorat efectivul numeric și biomasa acestuia.

De asemenea, cantități considerabile de pește au dispărut, datorită dării în exploatare a Complexului Hidroenergetic Nistrean. Pe sectorul mijlociu al Nistrului au dispărut 19 specii, iar în cel de jos — 15 specii de pești. S-a redus efectivul numeric al 44 de specii de pești, inclusiv, al speciilor cu valoare piscicolă și a crescut ponderea speciilor de pești cu ciclu scurt și de mică valoare, de dimensiuni mici.

Concluziile experților se conțin în „Studiul impactului social și de mediu al Complexului Hidroenergetic Dnestrovsc” — „ Impactul CHN asupra hidro-biodiversității”, semnat de Serghei Filipenco. Studiul a fost comandat de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare în Moldova și elaborat de un grup de experți independenți, la solicitarea Ministerului Mediului din Republica Moldova, cu sprijinul financiar al Suediei.