Beneficii pentru sănătate ale consumului de ciuperci - studiu

Vîrstnicii care au consumat mai mult de două porții normale de ciuperci în medie pe săptămînă au prezentat un grad de risc mai scăzut de deteriorare cognitivă moderată.

Acest lucru se datorează prezenței unei substanțe chimice speciale. 600 de chinezi în vîrstă de peste 60 de ani din Singapore au participat la studiu.

Este cunoscut faptul că ciupercile au un puternic aport nutrițional, însă acest aliment consumat de zi cu zi ar putea scădea riscurile de declin al funcțiilor cognitive întîlnite des la vîrstnici, se precizează într-un articol din Business Insider.

Conform unei cercetări realizate de Universitatea Națională din Singapore (NUS), vîrstnicii care au consumat mai mult de două porții normale de ciuperci în medie pe săptămînă – adică echivalentul a 300 de grame sau o jumătate de farfurie – au prezentat un grad de risc cu 50% mai scăzut de deteriorare cognitivă moderată.

După spusele doctorului Irwin Cheah, un cercetător senior la NUS Biochemistry, acest lucru se datorează prezenței unei substanțe chimice speciale, denumită ergotioneină, care poate fi întîlnită în majoritatea tipurilor de ciuperci.

Dr. Cheah a precizat că: „ET (ergotioneina) este un antioxidant și un antiinflamator unic, pe care oamenii nu îl pot sintetiza singuri. Dar poate fi obținută din surse alimentare, una dintre principalele fiind ciupercile”.

Studiul NUS indică faptul că în cazul persoanelor în vîrstă cu tulburări cognitive moderate, există semne modeste de slăbire a memoriei sau de uitare, dar și dificultăți în ceea ce privește limbajul, capacitatea de a se concentra și atenția vizuală. Au fost analizate șase soiuri de ciuperci consumate pe scară mare, cum ar fi ciupercile aurii, stridiile, shiitake și ciupercile albe, precum și cele uscate și conservate.

600 de chinezi în vîrstă de peste 60 de ani din Singapore au participat la studiu, aceștia au fost examinați prin chestionare și analize ce au inclus date privind informații demografice, istoricul medical, variabile psihologice, obiceiuri alimentare, tensiune arterială, greutate, înălțime, forță de strîngere a mîinilor și viteză de mers. Ulterior, participanții au fost testați în cadrul unei evaluări neuropsihologice de două ore, precum și a unei evaluări a nivelului de demență.

Un studiu mai vechi al NUS – la care a luat parte și Dr. Cheah – a dezvăluit că un deficit în molecula de ergotioneină ar putea fi un factor de risc pentru tulburările neurodegenerative precum Alzheimer.

S-a mai descoperit, de asemenea, că unele hericenone, erinacine, scabronine și dicoforine care se găsesc în ciuperci ar putea favoriza sinteza factorilor de creștere nervoasă, în vreme ce anumiți compuși bioactivi inhibă producția de beta-amiloid și de tau fosforilat, precum și de acetilcolinesterază protejează creierul de neurodegenerare. În alte cuvinte, consumul ciupercilor menționate anterior în mod moderat și nu în exces te poate feri de Alzheimer.

În viitor, echipa de studiu ar putea desfășura un experiment controlat și aleatoriu, utilizînd compusul pur de ergotioneină și alte substanțe pe bază de plante, pentru a obține rezultate mai concludente.