În ultimele zile ale lunii noiembrie, la Strasbourg (Franța) şi-a ţinut lucrările Forumul mondial pentru democrație, eveniment organizat în mod regulat cu începere din anul 2012, la sediul Consiliului Europei. Evenimentul s-a desfăşurat sub patronajul președintelui Franţei, Emmanuel Macron.
Lideri politici, filozofi cu renume, activiști ai societății civile și jurnaliștii de pe întreg continentul european au fost invitați să participe la acest forum, iar obiect al discuţiei au fost problemele contemporane caracteristice pentru majoritatea țărilor europene. În acest an, agenda forumului s-a axat pe egalitatea de gen și drepturile femeilor.
“Un mesaj alternativ"
Principalul organizator al evenimentului este Consiliul Europei, care se consideră pe sine însuşi drept a fi un model mondial al democrației, calitate ce urmează să fie marcată şi de astfel de evenimente internaționale de amploare. În acest an, la Palatul Europei de la Strasbourg s-au întrunit mai mult de două mii de lideri politicieni, persoane publice, reprezentanți ai mediului de afaceri, ai mediului academic, mass-media și grupurilor profesionale. În deschiderea Forumului Mondial Democrat, a ţinut un discurs Secretarul General al Consiliului Europei, Thorbjørn Jagland.
Aîn timpul lucrărilor forumului, au fost abordate astfel de probleme precum participarea femeilor în sfera publică, politică și economică, precum și combaterea violenței împotriva femeilor la un an după lansarea mișcării #Metoo ("Și eu"). Este vorba despre un hashtag popular, care s-a răspîndit rapid în rețelele de socializare, în octombrie, 2017, subliniind condamnarea violenței sexuale și a hărțuirii. După scandalul și acuzațiile aduse producătorului american de film, Harvey Weinstein, milioane de oameni de pe toate continentele au folosit hashtagul #Metoo pentru a-și împărtăși experiențele pe care le au. Printre aceştia se numără şi mai multe celebrități.
Politicienii au participat şi ei activ la lucrările forumului de la Strasbourg, inclusiv şeful MAE din Armenia, Zograb Mnatsakanyan. Vorbind despre rolul femeii, el a dat un exemplu cum, în timpul recentelor proteste, actualul prim-ministru al țării, Nikol Pashinyan, s-a convins de viitoarea victorie anume datorită ponderii însemnate de participare a femeilor la demonstrații. În opinia sa, “de femei şi de tineri depinde succesul în edificarea securităţii” și “femeile au capacitatea de a trimite un mesaj alternativ împotriva militarizării și discursului de ostilitate”.
Combaterea stereotipurilor
La Strasbourg, Moldova a fost reprezentată de o delegație a absolvenților Școlii Naționale de Studii Politice, condusă de Viorel Cibotaru, directorul Institutului European de Studii Politice din Republica Moldova. Pe lîngă participare la lucrările forumului, reprezentanții țării noastre au avut o vizită la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, unde s-au întîlnit cu judecătorul moldovean, Valeriu Griţco. Delegații au avut posibilitatea să participe la audierile din Camera Mare CEDO pe cazul unei formaţiuni politice împotriva Ungariei. De asemenea, ei au vizitat misiunea diplomatică a Moldovei la Strasbourg, unde au avut o întrevedere cu Ambasadorul, Corina Călugăru, reprezentant permanent al RM la Consiliul Europei.
La una din ședințele forumului, reprezentanții delegației moldovenești au dorit să afle de la spicherii europeni pe cît de mult diferă problemele de gen ale țărilor în curs de dezvoltare de cele cu care se confruntă Europa de Vest. După cum a subliniat secretarul general adjunct al Consiliului Europei, Gabriella Battaini-Dragoni, pentru majoritatea ţărilor sînt caracteristice probleme identice privind rolul femeilor în societate, printre care inegalitatea de gen, discriminarea, stereotipurile de gen. În același timp, aceste probleme au o manifestare destul de evidentă și, pentru a le rezolva, merită a fi pusă în aplicare experiența europeană îndelungată în acest domeniu.
În opinia participanților la forum, pentru Moldova problematica de gen este una mai mult decît actuală. În țara noastră, tradițiile patriarhale sînt încă puternice și, prin urmare, femeile, în special cele aflate în funcţii de răspundere şi de conducere, sînt obligate să lupte zilnic împotriva stereotipurilor și prejudecăților. Datorită stereotipurilor consistente, formate de-a lungul timpului, rolul femeilor este perceput ca unul secundar, iar înseşi reprezentantele acestui sex suferă de discriminare în mai multe domenii ale vieții publice.
Potrivit departamentului de profil al ONU, doar 18% din administrațiile locale din Moldova au femei în calitate de conducători, o cincime din numărul de consilierii locali fiind femei. Cu toate acestea, în ultimii ani, numărul de femei în politica moldovenească și în spațiul public moldovenesc este în creştere. În prezent, 21 de deputaţi din cei 101 de aleşi ai poporului, care formează Legislativul ţării, sînt femei, iar în Guvern acestea alcătuiesc aproape o jumătate din efectivul de miniştri – 5 din cei 12.
Astfel de tendinţe se fac observate şi în cadrul organelor de drept. În prezent, femeile reprezintă, în medie, 16% din numărul de angajaţi ai poliţiei. Cel mai înalt nivel de angajare a femeilor este înregistrat în cadrul poliției de frontieră – 26%. Planul de acțiune pentru perioada 2018-2020, menit să contribuie la reducerea inegalității de gen în cadrul MAI, prevede o serie de măsuri în acest domeniu. Astfel, numărul femeilor din rîndul ofițerilor forţelor de ordine urmează să crească la 25%, inclusiv 50% de femei în funcții de conducere.
7 din 10 femei – victime ale violenței
Nu mai puțin actuală pentru Moldova este problema ce ţine de combaterea diferitelor forme de violență împotriva femeilor. Potrivit Biroului Național de Statistică, 7 din 10 femei din țara noastră au suferit în urma violenței cel puțin o dată în viața lor. Fiecare a șasea femeie în vîrstă de 15-64 ani (aproape 65%), pe parcursul vieții a fost victima a cel puţin una din formele de violență în familie, iar 6% din numărul acestora s-au confruntat cu violenţă în afara familiei. Numai în decursul ultimului an, autorităţile de ordine au recepţionat mai mult de 10.000 de plîngeri privind astfel de acțiuni, fiind pornite aproximativ o mie de cazuri penale și două mii de cazuri administrative. Potrivit statisticilor MAI, din numărul total de victime ale violenței, aproximativ 80% le reprezintă femeile.
Pentru Moldova, ca și pentru alte țări, este caracteristică reacţia, de multe ori, necorespunzătoare a forţelor de ordine faţă de plîngerile privind infracțiunile și incidente legate de acte de violență. În fiecare an, sute de plîngeri sînt refuzate pentru pornirea urmăririi penale “din cauza lipsei componenţei de infracţiune". În același timp, aproximativ 15% din demersurile poliției pentru protecția victimelor violenței sînt respinse de judecători pe motiv de "lipsă de motive obiective".
După cum s-a menționat la forumul de la Strasbourg, în multe țări, violența împotriva femeilor, în special cea sexuală, este un subiect "închis" pentru societate. Activiștii societăţii civile propun să se concentreză pe cauzele de hărțuire și pe discuţii privind toate aspectele care cauzează violența împotriva femeilor: reprezentarea ambelor sexe în spațiul public, rolul forţelor de ordine și ale altor autorităţi publice.
Participanții la Forumul de la Strasbourg au analizat inițiativele și practicile ce ţin de eradicarea acestui fenomen. Plus la aceasta, a avut loc un schimb de opinii cu privire la chestiunea dacă o creștere a participării și reprezentării femeilor ar fi un factor-cheie pentru apărarea lor de diferite forme de violență și discriminare. Delegații au discutat despre mecanismele juridice care promovează cu succes drepturile femeilor și reprezentarea lor egală și, de asemenea, au studiat lacunele juridice existente, care urmează a fi lichidate.
Adăuga comentariu