Foaia de parcurs RM-UE: ce i s-a promis Uniunii Europene și ce s-a îndeplinit

Фото : trm.md

Dumitru Barbalat

La 31 iulie expiră termenul de executare a Foii de parcurs RM-UE. Ce a îndeplinit Guvernul și ce nu va reuși?

Pe 25 februarie, Guvernul a aprobat proiectul Foii de parcurs privind agenda de reforme prioritare, cu măsuri și angajamente stabilite pentru executare pînă la 31 iulie 2016. Documentul reprezintă o listă de acțiuni urgente ce vor fi întreprinse de autorități pentru soluționarea problemelor stabilite în timpul consultărilor cu partenerii europeni și societatea civilă.

Precum a fost menționat atunci, Foaia de parcurs este un răspuns dinamic la criza social-politică și economică și angajamentele asumate în acest sens. Foaia de parcurs nu substituie strategiile și politica externă în relațiile Republicii Moldova cu Uniunea Europeană. Iar scopul imediat constituie stabilirea unui fundament legislativ și instituțional, precum și mobilizarea voinței politice necesare pentru îndeplinirea acțiunilor trasate.

În total, spre executare au fost planificate 69 de acțiuni, inclusiv pentru martie – 24, aprilie – 17, mai – 12 și iulie – 12. În timpul apropiat expiră termenul limită pentru îndeplinirea măsurilor stabilite. Cum stau lucrurile la Guvern? Și ce măsuri trebuiau incluse spre executare, dar, din anumite motive, nu au fost incluse?

În primul capitol au fost incluse măsurile anticorupție. Parlamentul trebuia să adopte șapte legi, care au fost votate, dar încă nu au fost publicate. Ministerul Justiției trebuia să elaboreze pînă în aprilie (ce-i drept, în Foaia de parcurs e scris „de elaborat și de aprobat”) legislația privind prevenirea utilizării contrar destinației a fondurilor europene și internaționale, precum și a situațiilor conflictuale în legătură cu valorificarea acestor fonduri. Iar conform noilor legi „Cu privire la procuratură” și „Cu privire la Centrul Național de Integritate”, pînă în mai trebuiau adoptate inițiativele legislative privind reforma Centrului Național Anticorupție. Datele despre aceste proiecte lipsesc.

În contextul luptei anticorupție trebuie să menționăm că în Acordul de asociere RM-UE, în Protocolul IV „Definiții” au fost date un șir de definiții folosite în legislația UE, inclusiv definiția corupției pasive și active, neregulilor, fraudei, conflictului de interese, sume plătite nejustificat (incorect). Aceste noțiuni în interpretarea dată în Acord, în Legislația noastră sau lipsesc, sau sînt prezentate în altă definiție.

De exemplu, în Codul penal al RM nu este menționat nimic despre fraudă. Există doar art. 2606 „Frauda informatică”. Definițiile corupției pasive și active diferă semnificativ de cele europene. Definițiile și penalitățile pentru sumele plătite nejustificat (incorect) lipsesc.

În pofida faptului că la noi există Legea cu privire la conflictul de interese din 2008, definiția din legea noastră diferă de cerințele Acordului. Or, lupta adevărată împotriva corupției trebuie să înceapă anume de la aceste definiții, noțiuni și penalități.

Totodată, în Protocolul IV, în anumite articole sînt prevăzute următoarele:

Art. 422. Măsuri pentru prevenirea și combaterea fraudei, a corupției și a oricăror alor activități ilegale.

Art.424. Prevenirea neregulilor, a fraudei și a corupției. Despre faptul că autoritățile Moldovei vor adopta toate măsurile vor verifica cu regularitate dacă operațiunile finanțate din fonduri UE au fost executate corespunzător și vor adopta toate măsurile adecvate pentru a prevenirea utilizării lor necorespunzătoare sau fraudelor; că autoritățile Moldovei vor informa Comisia Europeană despre toate măsurile de prevenire luate.

Art. 425. Cercetarea și urmărirea penală. Articolul prevede că autoritățile Moldovei vor asigura cercetarea și urmărirea penală a cazurilor presupuse și reale de fraudă, corupție sau orice altă neregulă, inclusiv conflict de interese, depistate în urma controalelor naționale sau ale UE. Dacă este cazul, OLAF poate furniza autorităților competente din Moldova asistență în îndeplinirea acestei sarcini. Totodată, Oficiul European Antifraudă are dreptul să efectueze de sine stătător, la necesitate, controale în Moldova

Anume aceste măsuri primordiale nu și-au găsit locul în prima foaie de parcurs.

În cel de-al doilea capitol al Foii de parcurs au fost incluse măsurile privind reforma administrației publice. Cancelaria de Stat trebuia să lanseze un studio independent privind capacitatea sa instituțională (analiză funcțională, procesele de afaceri, rolul de coordonare etc.). Și deși această măsură a fost planificată pentru martie, pe portalul Guvernului doar pe 15 iulie a apărut informația că premierul a fost informat despre rezultatele analizei funcționării Cancelariei de Stat, efectuat de experții companiei „Ernst&Young” Baltics, cu sprijinul financiar al PNUD-Moldova.

PÎnă în luna aprilie, Cancelaria de Stat trebuia să elaboreze și să propună spre aprobare Strategia reformei administrației publice pentru 2017-2021. Această strategie a fost aprobată de către Guvern abia pe 6 iulie, dar cu un alt termen – 2016-2020 și (nu e clar de ce?) în baza Planului de activitate al guvernului pentru 2016-2018.

Pînă în luna iulie, Cancelaria de Stat, în baza Strategiei, trebuia să elaboreze și Planul de acțiuni privind reforma administrației publice. Însă în hotărîrea Guvernului termenul de implementare a Planului a fost amînat pentru septembrie, adică această acțiune nu va fi îndeplinită pînă pe 31 iulie.

În al treilea capitol sînt prevăzute unele măsuri de asigurare a transparenţei finanţării partidelor şi responsabilitatea candidaţilor aleşi. Ministerul Justiției trebuia să asigure drepturile partidelor politice la înregistrare şi funcţionare permanent. Guvernul începînd cu bugetul pentru 2016 pînă în luna martie trebuia să asigure finanțarea respective a partidelor din buget. Comisia Electorala Centrală trebuia să elaboreze pînă în luna iulie mecanisme de monitorizare publică și evaluare a respectării cadrului normativ de către subiecții implicați în finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale. Ia la necesitate, pînă în luna iulie să identifice deficiențele și lacunele existente în legislația electorală și să elaboreze propunerile de modificare a Codului electoral.

În al patrulea capitol sînt prezentate măsurile privind libertatea mass-media.În special, Parlamentul trebuia să adopte pînă în martie un șir de modificări la Codul Audiovizualului. Deputații discută pînă în prezent pe marginea acestor modificări. Pînă în iulie Parlamentul trebuia să adopte și legislația ce va permite dezvoltarea pieței media autohtone, conform expertizelor Consiliului Europei și OSCE.

În al cincilea capitol sînt prevăzute acțiuni imediate privind reforma în justiției, în special reformele care asigură independenţa, eficacitatea, transparenţa şi responsabilitatea instituţiilor judiciare şi celor de forță.

Potrivit măsurilor din capitolul șase, pînă în aprilie, Parlamentul trebuia să adopte în prima lectură Legea privind reorganizarea instanțelor judecătorești. Această problemă a fost soluționată înainte de termen, deoarece pe 1 iulie deja a fost publicată Legea privind reorganizarea instituțiilor judecătorești. Principalele prevederi privind reorganizarea vor intra în vigoare din 1 aprilie 2017, iar pînă atunci, guvernul trebuie să adopte măsuri de asigurare a funcționării legii și să elaboreze Planul de construcție a noilor clădiri și/sau de reconstrucție a celor existente, necesare pentru funcționarea normală a noului sistem judiciar.

Iar pentru aceasta vor fi necesari bani, care încă nu au fost identificați. Pînă în martie trebuiau introduse modificări în Constituție, în partea ce ține de numirea judecătorilor Curții Supreme de Justiției și precizarea rolului și competențelor Consiliului Superior al Magistraturii. Toate aceste probleme, cu siguranță, nu vor fi soluționate pînă la finele lunii iulie, deci, Foaia de Parcurs va rămîne cu această restanță.

Capitolul șapte include măsuri de reluare a negocierilor cu FMI și Banca Mondială privind semnarea Acordului de cooperare. La sfîrșitul acestei săptămîni a devenit cunoscut că un asemenea acord nu poate fi semnat pînă pe 31 iulie, în cel mai bun caz, acest lucru se va întîmpla în septembrie.

Capitolul opt este dedicat activității bancare și Comisiei Naționale a Pieței Financiare. O parte din probleme deja a fost soluționată, iar alta încă se află în lucru.

Capitolul nouă este consacrat anchetei fraudei în sistemul bancar pentru returnarea banilor furați și tragerea la răspundere a celor vinovați. Ce-i drept, termenele de executare sînt vage – „în curs de desfășurare”. În acest caz, de ce aceste probleme trebuiau incluse drept prioritare în Foaia de parcurs?

Capitolul zece prevede măsuri primordiale pentru restabilirea unui mediul de afaceri și investițional stabil. În general, potrivit autorilor acestei idei, acestea sînt măsurile de modificare și completare a legislației în vigoare privind investițiile stabile. Însă e puțin probabil că asemenea scopuri înalte pot fi atinse doar prin cîrpirea legilor în vigoare.

În capitolul unsprezece sînt prevăzute un șir de măsuri de asigurare a transparenței și condițiilor investiționale în sectorul energetic. Sub aceasta se subînțelege adoptarea pînă în martie în noua redacție a legilor „cu privire la energia electrică” și „cu privire la gazele naturale”. Acest legi deja au fost publicate în ultima ediție a „Monitorului Oficial”, în iulie.

Pînă în luna martie, parlamentul și guvernul trebuiau să desfășoare consultări cu Comunitatea Energetică și cu partenerii de dezvoltare privind evaluarea externă a independenți, competențelor și capacității Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică. Despre desfășurarea acestei evaluări și, cu atît mai mult, despre rezultatele ei, nu se știe nimic.

În capitolul doisprezece, numit „Consolidarea dialogului cu societatea civilă”, sînt prevăzute trei măsuri. Privind faptul că guvernul va relansa pînă în martie mecanismul de cooperare cu societatea civilă cu titlu permanent. Iar parlamentul, la fel pînă în martie, va revizui mecanismul de cooperare a cu societatea civilă și crearea unei noi platforme de lucru pentru societatea civilă cu comisiile permanente ale Parlamentului la etapa de elaborare a legilor. Acest proces, prevăzut detaliat în Legea cu privire la actele legislative din 2001, cum nu funcționa, așa și continuă să existe doar pe hîrtie. Nu există o transparență prevăzută de lege în activitatea legislative a parlamentului.

Și, în sfîrșit, în capitolul treisprezece, cu denumirea „Accelerarea implementării Acordului de Asociere UE-RM, inclusiv capitolul cu DCFTA” – zona de liber schimb , prevede un șir de măsuri, ce trebuiau executate pînă în luna martie. Pe de o parte, este vorba de elaborarea unei Foi de Parcurs (încă una) privind lichidarea restanțelor în procesul de implementare a prevederilor privind Zona de liber schimb, iar pe de altă parte – este vorba despre unele măsuri privind îmbunătățirea coordonării instituționale între Guvern și Parlament în conformitate cu angajamentele asumate în DCFTA, precum și aprobarea instrumentelor de monitorizare a procesului de armonizare a legislației.
Astfel, din șapte capitole, 455 de articole, 35 de anexe și patru protocoale ale Acordului, selectiv, nu e clar după care criterii au fost evidențiate unele măsuri, ce au fost detaliate în 13 capitole ale Foii de parcurs.

Dacă vom studia minuțios Acordul, în care pe toate capitolele, pe toate articolele deja sînt stabilite termene concrete de executare și o parte dintre acestea incluse în Foaia de parcurs, ce nu au putut fi implementate în termenele stabilite, atunci nu este clară legătura între promisiunile de elaborare a Foii de parcurs cu toate măsurile incluse în ea și rezultatele reale de executare.

Ce-i drept, pînă pe 31 iulie mai sînt două săptămîni. Vom aștepta și vom vedea care vor fi rezultatele oficiale ale îndeplinirii primei Foi de parcurs la Acordul de asociere RM-UE și ce vom putea aștepta de la următoarele foi de parcurs. Or, termenul de implementare a Acordului este de 10 ani.