Ce pedeapsă riscă Șor

Foto: publika.md

Victor Surugiu

Omul de afaceri și primarul de Orhei, Ilan Șor, nu demult se considera principalul bănuit în „furtul secolului”. Autodenunțul însă l-a făcut martor-cheie al învinuirii de stat.

În opinia experților, fiind în acest rol, Șor ar putea scăpa de răspundere în dosarul privind delapidarea băncilor moldovenești. Asta doar dacă procuratura va închide ochii la multiplele semne ale infracțiunii prezente în alte acțiuni ale lui.

„Căința activă”

În baza mărturiilor lui Șor, care a condus Consiliul de administrație al Băncii de Economii în perioada furturilor de proporții, ex-premierului Vladimir Filat i-au fost înaintate învinuiri de corupere pasivă și trafic de influență în proporții deosebit de mari. Declarația businessmanului privind estorcarea de la el a 250 de milioane de dolari a servit drept temei pentru ridicarea imunității parlamentare a lui Filat și eliberarea ordinului de arestare pe numele lui.

Precum au precizat surse din cadrul Procuraturii Generale, în situația cu „cazul Filat”, față de Șor a fost aplicată regula eliberării de răspundere penală în legătură cu căința activă. Potrivit procurorilor, Șor s-a autodenunțat benevol, a comunicat despre actul de corupție și a contribuit activ la elucidarea infracțiunii.

Procuratura cheamă la delimitarea statutului lui Ilan Șor în dosarele în care figurează. El rămîne bănuit pe mai multe episoade legate de gestionarea frauduloasă a Băncii, care sînt incluse în cazul privind furtului miliardului din sistemul bancar al Moldovei.

„În cazul privind coruperea pasivă și traficul de influență, deocamdată singurul învinuit este Vlad Filat, a explicat în cadrul conferinței de presă procurorul Procuraturii anticorupție Adriana Bețișor. Ilan Șor este martor deoarece de la el a parvenit cererea privind estorcarea de mită. În celelalte cazuri legate de Banca de Economii, el va purta răspunderea binemeritată”.

Primarul de Orhei continuă să fie limitat în circulație și nu are dreptul să iasă din Moldova fără o permisiune specială. Din această cauză, în urma informațiilor difuzate de unele mijloace de informare în masă precum că el ar fi părăsit țara după ce a oferit mărturii în „dosarul Filat”, a urmat o reacție destul de nervoasă.

Serviciul de presă al primarului a publicat o dezmințire în care se vorbește că Șor nu are nici motive, nici intenții să părăsească teritoriul țării. În aceasta se menționează deschiderea businessmanului de a colabora cu organele de drept și disponibilitatea de a oferi toată informația pe care o deține.

Totodată, chiar și la o analiză fugitivă a mărturiilor lui Ilan Șor, din punctul de vedere al calificării judiciare a propriilor lui acțiuni în evenimentele descrise de el se vede un „buchet” întreg de acțiuni penale, pentru care este prevăzută o pedeapsă dură: pînă la 15 ani de închisoare.

Coruperea activă a unei persoane cu demnitate publică

NOI.md a solicitat comentariul avocaților cu experiență în dosarele penale. Potrivit lor, înainte de toate, mărturiile lui Șor, în care el relatează despre transmiterea mitelor lui Vladimir Filat în schimbul unor favoruri, cad sub incidența art. 325 (3) al Codului penal: corupere activă în proporții deosebit de mari în privința unei persoane cu demnitate publică.

În cadrul audierilor, primarul de Orhei a recunoscut că i-a transmis personal și prin intermediari lui Filat avantaje și favoruri în diferite forme. Scopul acestor acțiuni corupte este executarea sau neexecutarea, tergiversarea sau urgentarea unor acțiuni, în virtutea funcției ex-premierului sau cu depășirea atribuțiilor lui.

Asemenea infracțiune se pedepsește cu închisoare de la 6 pînă la 12 ani, cu amendă în valoare de la 120 pînă la 160 de mii de lei. Însă Codul penal eliberează persoana de răspundere, în cazul autodenunțului.

Totodată, acesta nu e singurul articol în baza căruia pot fi calificate acțiunile fostului președinte al Consiliului de administrație al Băncii de Economii. Evenimentele descrise de Șor oferă temei pentru afirmarea existenței în acțiunile lui a altor infracțiuni, în afară de mituire. În acest caz, în opinia experților noștri, autodenunțul nu poate servi drept motiv pentru eliberarea de răspundere penală.

Gestionarea frauduloasă a băncii

Potrivit experților, Șor a acceptat o colaborare strînsă cu ancheta în schimbul unor anumite garanții legate de acțiunile incriminate lui. Obținînd eliberare de răspunderea penală pentru cele mai grave acuzații, pe restul episoadelor el speră să scape doar cu achitarea unor amenzi nesemnificative.

În august 2014, în Codul penal a fost introdus un articol privind gestionarea păguboasă sau frauduloasă a băncii, ce prevede o pedeapsă maximă sub formă de amendă de la 10 pînă la 20 de mii de lei sau închisoare pînă la 3 ani. La discreția instanței este admisă și interzicerea de a ocupa anumite funții sau efectuarea anumitor activități pe un termen de la 2 pînă la 5 ani.

În funcție de calificarea acțiunilor lui Șor, față de el poate fi aplicată și o pedeapsă mai blîndă: amendă de la 8 pînă la 16 mii de lei sau privarea de libertate pe termen de pînă la un an. Analiștii menționează că fărădelegile din sistemul bancar au fost determinate de pedepsele destul de blînde, ce nu corespund practicilor europene și nu sînt comparabile cu eventualele prejudicii aduse statului și cetățenilor.

Preluarea frauduloasă a băncii

În procesul verbal al audierilor sînt descrise evenimentele ce au condus la trecerea pachetului de control al acțiunilor Băncii de Economii în mîinile lui Șor și Filat, care, în acest context, pot fi priviți în calitate de complici.

În mărturiile sale, Ilan Șor vorbește despre tentativele lui Filat de a-l convinge să răscumpere creditele de la Banca de Economii, în valoare de circa 1 miliard de lei, al căror preț real nu depășea 80 de milioane de lei. După refuzul lui Șor au urmat aluzii la probleme în activitatea companiei „Dufremol”, ce-i aparține lui Șor, și amenințări cu anularea hotărîrii Guvernului privind scutirea de TVA a stațiilor PECO, adoptată în favoarea businessmanului.

Potrivit procesului verbal, după o perioadă de timp, Filat a revenit la rugămințile privind răscumpărarea activelor neperformante ale Băncii: „În cele din urmă, am convenit asupra următoarelor: pe numele firmelor mele sînt luate credite în valoare de 1 miliard de lei. Filat asigură resursele de credit de la BEM pentru Banca Socială și Unibank, iar eu mă înțeleg în privința creditelor. Apoi, cu acești bani este procurat portofoliul activelor neperformante ale BEM. Adică, e doar o rotație a banilor, dar nu procurarea reală a datoriilor băncii, efectuată în martie-aprilie 2013”

Șor afirmă că a făcut acest lucru în schimbul promisiunii lui Filat că el va achita toate creditele și dobînzile din propriile mijloace, pe parcursul anului 2013. „Însă nu a urmat nicio contribuție din partea lui nici în mai, nici în iunie, nici pînă la sfîrșitul verii 2013… Iar deoarece pentru achitarea dobînzilor la credite pentru pseudo-răscumpărare erau necesari mulți bani, eu am fost nevoit să iau credite în fiecare lună. Deoarece din partea lui V. Filat nu venea niciun ban, la sfîrșitul verii 2013 eu l-am avertizat că voi fi nevoit să fac publică situația, deoarece nu mai puteam să mă cufund în datorii”.

După aceasta, potrivit mărturiilor, ex-premierul i-a propus lui Șor să răscumpere împreună Banca de Economi, pentru ca în 2-3 ani să cîștige bani și să acopere pierderile. Filat trebuia să asigure obținerea de către firmele controlate a pachetului de control al acțiunilor Băncii și transferarea tuturor fluxurilor bănești de la toate întreprinderile de stat, agenții, departamente, conturilor trezoreriale. „În perioada iunie-septembrie 2013, Vlad Filat, într-adevăr, a asigurat obținerea de către noi a pachetului de control la Bancă”, a comunicat Șor în cadrul audierilor.

Cu alte cuvinte, pachetul de control al acțiunilor BEM a trecut în mîinile persoanelor menţionate în rezultatul acțiunilor frauduloase ale lor – crearea datoriilor enorme la Bancă, apoi pseudo-răscumpărarea acestor datorii cu ajutorul creditelor de la alte bănci, emisiunea suplimentară a acțiunilor BEM și procurarea pachetului de control al acțiunilor prin intermediul unor structuri.

Experții califică această situație drept fraudă în proporții deosebit de mari (art. 190 (5) Cod penal). Săvîrșirea acestor acțiuni se pedepsește cu privarea de libertate pe un termen de la 8 pînă la 15 ani, cu interzicerea ocupării anumitor funcții sau exercitarea anumitor activități pe un termen de pînă la 5 ani.

Dobîndirea creditelor prin înșelăciune și abuz de serviciu

Totodată, Șor a acționat în calitate de șef sau proprietar al cîtorva firme pe numele cărora erau luate credite sub pretexte și scopuri false. În acțiunile lui, de asemenea, se întrezăresc elemente ale infracțiunilor prevăzute de art. 238 Cod penal (dobîndirea creditului prin înșelăciune) și art. 335 (abuz de serviciu).

Astfel, firmele obțineau credite prin oferirea informațiilor false. Totodată, în cadrul firmelor beneficiare de credite avea loc abuz de serviciu în scopuri meschine/personale sau în interesul persoanelor terțe.

Informația privind mărimea prejudiciului cauzat de aceste companii și băncile care au oferit credite lipsește, însă, dacă presupunem că este vorba de proporții deosebit de mari, atunci pentru dobîndirea creditului prin înșelăciune persoana fizică riscă o amendă de la 40 pînă la 60 de mii de lei sau închisoare de 3 pînă la 8 ani. Abuzul de serviciu în acest caz se pedepsește cu închisoare de la 10 pînă la 15 ani.

Încălcarea regulilor de creditare în interesul unul grupări criminale

Un alt episod legat de eliberarea creditelor în folosul lui Filat, în valoare de 180 de milioane de dolari, în urma „rugăminților” și „presiunilor fără precedent”. Potrivit lui Șor, eliberarea mijloacelor financiare cerute de Filat avea loc prin indicații directe, pe care Șor i le dădea președintelui de atunci al BEM Viorel Bîrcă.

Iată cum este descrisă această situație în procesul verbal: „Creditele în valoare de 180 de milioane de dolari au fost eliberate, iar pentru a îndeplini regulamentele BNM și a nu înrăutăți indicatorii BEM, precum și pentru comoditatea stingerii ulterioare a datoriilor, a fost selectată forma colectării într-un singur pachet al întregului pachet de creditare al BEM la Banca Socială și vînzarea lui către compania off-shore „Fortuna United”, în rate”.

Precum menționează experții, în aceste episoade, Șor acționa deja în calitate de conducător și proprietar real al BEM, admițînd abuzuri de serviciu (335 (3) CP) și încălcînd regulile de creditare (239 (2) CP). Se observă și elemente ale acțiunilor în interesele grupului criminal prin indicații directe către administratorul Băncii, aflat în subordinea sa.

Astfel, erau acordate credite în sume mari, cu încălcarea legislației și regulilor de creditare, fapt ce a condus la prejudicierea BEM în proporții deosebit de mari. Pentru aceste infracțiuni este prevăzută o pedeapsă sub formă de amendă de la 40 de mii pînă la 60 de mii de lei sau închisoare de la 2 pînă la 7 ani, cu privarea dreptului de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe termen de pînă la 5 ani.

Spălarea banilor prin firme subordonate

„După obținerea controlului asupra Băncii, Filat a început să ceară regulat mijloace financiare pentru afaceri și necesități politice. În total, de la sfîrșitul anului 2013 pînă în septembrie 2014, sumele eliberate lui au constituit circa 60-80 de milioane de dolari. Creditele erau luate, în special, pe numele firmelor mele, dar și erau transferate la cîteva companii off-shore de-ale lui, iar uneori erau transmise în numerar”, a declarat Șor în mărturiile sale.

Potrivit specialiștilor, în aceste acțiuni sînt prezente semne ale infracțiunii prevăzute de art, 243 (3) Cod penal – spălarea banilor în proporții deosebit de mari.

Primind mijloacele de credit pe conturile firmelor sale, Șor le transmitea apoi lui Filat prin diferite metode: 1) le convertea sau transfera averea în scopul ascunderii sau mascării provenienței ei ilicite sau acordarea ajutorului persoanei implicate în infracțiunea de bază; 2) transfera patrimoniul, fiind persoana care știa că acest lucru este ilegal.

Pentru asemenea acțiuni se prevede o pedeapsă de la 5 pînă la 10 ani.

Accentul pe autodenunț

„Vorbind în Parlament despre soarta lui Șor, procurorul general a pus accentul pe autodenunțul lui, menționează unul dintre experții NOI.md. Chipurile, el cooperează cu ancheta și a oferit documente pentru a căror colectare organele de urmărire penală ar fi avut nevoie de ani în șir.

Procurorul general nu exclude vinovăția lui, dar menționează că față de Șor va fi aplicată o altă abordare, ținînd cont de mărturiile lui. Ținînd cont de această poziție, nu mă voi mira dacă procuratura va închide ochii la multiplele semne ale infracțiunilor prezente în acțiunile lui și că el se va alege doar cu o amendă nesemnificativă.

Despre ce să vorbim dacă organelor de drept nu li se pare straniu că persoana care vine și declară că a transmis prin diferite metode sub formă de mită peste 250 de milioane de dolari continuă să exercite o funcție publică înaltă? În opinia mai multor persoane, el, cel puțin, trebuia renunțe la competențele de administrare a resurselor publice la care are acces în calitate de primar al Orheiului.

La această etapă a urmăririi penale în cazul delapidărilor din sistemul bancar, se creează impresia că procuratura aplică legea selectiv. În unele cazuri, pentru informația despre infracțiunile de corupție urmează o intervenție operativă, în timp ce în altele, ilegalitățile rămîn neobservate.

În această situație, conducerii țării și sistemului judiciar le va fi greu să convingă opinia publică că nu este vorba despre niște înțelegeri din culise și că legea nu este utilizată doar ca instrument pentru atingerea unor scopuri obscure”.