Ambasadorul UE la Chişinău: Pe europeni nu-i interesează culoarea politică a guvernului

Foto: vfokuse.md

„Nu ne interesează culoarea guvernului, ne interesează ca acesta să facă reforme”, a afirmat şeful delegaţiei Uniunii Europene la Chişinău, Pirkka Tapiola, care dezminte informaţia potrivit căreia UE ar putea stopa finanţarea pentru Moldova după crearea coaliţiei PLDM-PD susţinute de comunişti.

Potrivit agenţiei "Infotag", care face referire la ProTV Chişinău, Pirkka Tapiola a spus că europenii vor oferi în continuare bani Moldovei atît timp cît muncim.

"Nouă nu ne pasă cine este în guvern, ce culoare are guvernul. Ne pasă de ceea ce face guvernul. Republica Moldova are enorm de mult de muncit", a spus ambasadorul.

După ce acum o săptămînă sociologul Dan Dungaciu, fostul consilier prezidenţial al lui Mihai Ghimpu, sugera că un guvern susținut de comunişti ne-ar putea costa finanţarea din partea Uniunii Europene în proporţie de 700 de milioane de euro, oficialul european a precizat că "nu ştie de unde a apărut această informaţie".

"Suportul nostru este condiţionat de calitatea reformelor. Avem matrice de politici, le urmărim şi, în baza asta, judecăm. Dacă reformele sînt în desfăşurare, atunci putem plăti tranşele", afirmă Tapiola.

În opinia lui, un alt domeniu în care lucrurile şchiopătează în Republica Moldova este sectorul bancar, iar aceste probleme îi îngrijorează şi pe europeni.

"Trebuie să aibă loc o investigaţie profundă. Oamenii trebuie să ştie foarte clar ce s-a întîmplat. Sînt două aspecte: cine este responsabil şi care sînt măsurile care trebuie luate ca să ne asigure că sectorul bancar va funcţiona diferit de acum încolo", a subliniat ambasadorul.

Fostul ministru al Economiei Valeriu Lazăr a menționat că în perioada în care el era în Guvern lucrurile nu erau atît de grave.

„Apăruseră anumite probleme, dar situaţia era gestionabilă. Problemele grave au intervenit în partea a doua a anului 2014. Situația s-a agravat radical în cîteva luni de zile. Prea departe s-a ajuns. Să ai dubii de 1 miliard de euro e foarte mult. Foarte multe instituţii ale statului ori au acceptat tacit, ori nu şi-au făcut meseria pînă la capăt”, a spus Lazăr, sugerînd că ar fi vorba în special de Guvern, Ministerul Economiei, BNM, CNPF, dar şi alte instituţii.

Banca de Economii a revenit în proprietatea statului în luna noiembrie, în urma unei decizii a Curţii Supreme de Justiţie. Administrare specială a fost instituită la Banca de Economii, Unibank şi Banca Socială. Ulterior, din raportul de ţară al FMI, s-a aflat ca Banca Naţională a împrumutat celor trei bănci în jur de 3 miliarde de lei. BNM a sesizat organele de drept în privinţa unor tranzacţii suspecte între cele trei instituţii.