Oleg Efrim: Timp de un an de zile, niciun judecător suspectat de acte de corupţie nu a fost lipsit de imunitate

Foto: timpul.md

"Timp de un an de zile, de cînd Parlamentul a adoptat legea care prevede că judecătorii care vor fi suspectaţi de acte de corupţie vor fi lipsiţi de imunitate, niciun judecător din Republica Moldova nu a fost lipsit de imunitate", susţine ministrul Justiţiei, Oleg Efrim.

Solicitat de reporterul "Infotag", ministrul a menţionat că timp de un an de zile a fost înregistrat un singur caz de suspectare a unui judecător de acte de corupţie, anunţat de Centrul Naţional Anticorupţie (CNA), care însă a fost sistat de Procuratura Generală.

"De ce se întîmplă acest lucru? Pentru că legea nu are cap şi nu are coadă. Ea nu se aplică de la sine. Legea trebuie pusă în aplicare de cei care au atribuţii în acest sens, iar în Moldova aceste structuri sînt CNA şi Procuratura Anticorupţie. În situaţia în care toată lumea cunoaşte că există fapte de corupţie în justiţie, aceste instituţii nu au decît să-şi facă meseria şi să demonstreze fie că nu există corupţie, fie că există, iar cei care o comit ajung la închisoare", a precizat ministrul.

Oleg Efrim a mai menţionat că ministerul va încerca în continuare să dezvolte competenţele organelor anticorupţie şi să le doteze cu instrumentele necesare, astfel încît acestea să poată să-şi facă eficient meseria.

"Este vorba de la prevederi legislative, care le-ar facilita desfăşurarea activităţii, pînă la dotări logistice şi instruirea personalului. Cert este că lupta împotriva corupţiei din sistemul judecătoresc trebuie privită în complex. Toate aceste acţiuni trebuie corelate cu crearea condiţiilor decente de muncă, majorarea salariilor, dar şi stabilirea pedepselor pentru infracţiunile comise de judecători", a spus ministrul Justiţiei, Oleg Efrim.

Parlamentul a votat la începutul lunii iulie 2012 o lege care prevede că judecătorii cercetaţi pentru acte de corupţie nu vor mai avea imunitate. Astfel, în cazul săvîrşirii de către judecător a actelor de corupţie, precum şi în cazul abuzului de putere, depăşirii atribuţiilor de serviciu, protecţionism, însuşire şi deteriorare de bunuri, procurorii nu vor mai avea nevoie de acordul Consiliului Superior al Magistraturii pentru pornirea urmăririi penale în privinţa acestora.