X 
Transnistria stiri: 1433
Preşedintele stiri: 4026

Paul Gamurari, maestru în artă: "De multe ori, muzicienii din Moldova sînt lăsați să-și procure și să-și întrețină propriile lor instrumente"

16 apr. 17:55   Interviuri
7513 0

Nu a rămas mult pînă cînd instituțiile de învățămînt superior din Moldova își vor deschide ușile pentru noi tineri, care vor aplica la diverse universități și specialități. Printre acestea se numără și Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice.

Academia de Muzică, Teatru si Arte Plastice (AMTAP) – instituția, la care vin anual cei dornici de a deveni parte a lumii artistice, le oferă acestor tineri și tinere șansa de a-și realiza acest vis. Pe lîngă entuziasm, dăruire, abnegație și îndrumare profesionistă, în procesul de instruire și, ulterior, de muncă, apar și o serie de provocări. Anume aceste aspecte au fost abordate în cadrul unui interviu realizat de Noi.md cu Paul Gamurari, prim-prorector pentru activitate didactică, asigurarea calității și internaționalizare la AMTAP, Maestru în Artă, președinte al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din Moldova, Doctor, Conferențiar universitar.

-Poate voi începe cu o întrebare clișeizată, dar risc totuși: prin ce se deosebesc tinerii, care vin astăzi la Academie, de cei, de exemplu, care aplicau cu 10-15 ani în urmă?

Globalizarea a adus lumea mai aproape, iar viitorii artiști sînt conștienți de oportunitățile pe care le oferă conexiunile acestui proces. Ei își doresc studii care să le ofere cunoștințe și abilități relevante în contextul unei piețe de muncă globale, care să le permită să se afirme oriunde în lume. De asemenea, este evident că tinerii de acum sînt mult mai conștienți de propriile lor obiective și aspirații. Nu mai sînt mulțumiți doar cu obținerea unei diplome, ci caută studii care să le ofere un avantaj competitiv pe piața muncii și o șansă reală de afirmare în domeniul artistic.

Pragmatismul este, de asemenea, o trăsătură distinctivă a tinerilor de azi. Aceștea sînt mult mai interesați de aplicabilitatea practică a cunoștințelor și abilităților pe care le dobîndesc în timpul studiilor universitare. Astfel, ei caută profesori care să fie bine informați, interesați de perfecționări sistematice, la curent cu ultimele tendințe și tehnologii din domeniul ales, capabili să le ofere o educație relevantă și utilă pentru viitorul lor profesional. Studenții de azi caută modele și pedagogi care să îi inspire și să îi ghideze pe calea către succes. Profesorii carismatici și bine informați sînt apreciați pentru capacitatea lor de a comunica, de a motiva și de a inspira tinerii prin prisma experienței ce o dețin, cît a cunoștințelor actualizate.


-Ce îi inspiră pe tinerii, care aplică pentru profesiile, de exemplu, de actor, dirijor, coregraf, regizor, scenograf și altele? Cu ce gînduri vin, ce așteptări au?

Mulți sînt atrași de posibilitatea de a-și exprima creativitatea într-un mod care să-i conecteze cu publicul. În plus, modelele și personalitățile din domeniul artistic joacă un rol semnificativ în acest așa-zis proces de inspirație. A admira și a urmări carierele unor actori, pictori, coregrafi, muzicieni, compozitori faimoși, dramaturgi, scenariști sau regizori premiați stimulează aspirațiile și ambițiile tinerilor artiști. Aceste modele de succes devin adesea puncte de referință și surse de inspirație pentru cei care își doresc să urmeze aceleași căi profesionale.

În ceea ce privește așteptările, tinerii care se îndreaptă către profesii artistice pot avea o varietate de speranțe și dorințe. Mulți speră să-și găsească un loc în industria artistică, să-și cîștige traiul prin talentul lor, iar alții pot să viseze să creeze lucrări care să inspire și să influențeze publicul și cultura în moduri semnificative. Pentru unii, poate fi o căutare a autenticității și a unei modalități de a-și găsi vocea proprie în lumea artei, în timp ce pentru alții poate fi o dorință de a aduce schimbări sociale sau de a comunica idei importante prin intermediul creației lor. În cele din urmă, ceea ce îi inspiră și motivează pe tinerii artiști poate fi atît de divers, precum e și spectrul creativității umane.

-Anul trecut, un contract de studii la AMTAP ajungea la 33.300 de lei, de exemplu, pentru Specialitatea «interpretare instrumentală». Un instrumentist în Moldova, după ce părăsește băncile Academiei, poate avea ferma convingere că va izbuti mai departe așa cum și-a droit sau poate întîmpina anumite obstacole?

Menționez că la contract studiază doar cei care optează pentru studii cu frecvență redusă, acei care urmează a doua specialitate și cei care au fost exmatriculați și restabiliți. Este evident că absolvirea unei specialități la AMTAP în Moldova poate să ofere un set valoros de abilități și cunoștințe pentru instrumentiști și artiști, dar calea către succes în carieră este plină de provocări și obstacole. Unul dintre aceste obstacole este legat de piața muncii și perspectivele financiare limitate în Moldova. Cu un salariu mediu relativ scăzut în comparație cu cel din alte țări, poate fi dificil pentru absolvenții AMTAP să recupereze investiția financiară făcută în timpul studiilor, mai ales, în cazul celor care au plătit taxe de contract. Această realitate poate să-i descurajeze pe mulți tineri în a urma o carieră în domeniul artistic sau să îi determine să caute oportunități de muncă în alte țări cu perspective mai bune de recompensare financiară. De aceea, menționăn faptul că dispunem și de locuri bugetare pentru cei care sînt admiși la studii cu frecvență la zi.

Totuși, este important să recunoaștem că absolvenții AMTAP au un potențial semnificativ de a se manifesta și a reuși în domeniul artistic, atît în Moldova, cît și în afara ei. Integrarea lor în teatre, orchestre și alte colective artistice demonstrează calitatea educației și pregătirea pe care o primesc la Academie. De asemenea, faptul că sînt apreciați nu doar în țară, ci și în afara ei, este o dovadă a competenței și profesionalismului lor.

-Întîmpinați anumite dificultăți în procesul de instruire: care ar fi acestea? Cum, eventual, vedeți remedierea acestora?

Una dintre dificultățile majore este asigurarea accesului la resurse și echipamente adecvate pentru studenți. Întrucît artele necesită uneori instrumente costisitoare sau echipamente speciale, lipsa acestora poate să afecteze calitatea instruirii. Un alt aspect important este asigurarea unei susțineri financiare adecvate pentru studenți: cheltuielile legate de taxele de studii, materialele de studiu și traiul în general pot fi greu de gestionat pentru unii studenți.

Fiind o instituție de învățămînt artistic, AMTAP are studenți cu niveluri variate de cunoștințe și experiență în domeniile artelor. Această discrepanță poate să pună presiune asupra profesorilor pentru a adapta planurile de învățămînt și metodologiile de predare. La fel și îndrumarea individuală joacă un rol important în dezvoltarea profesională a studenților. Abordarea acestor dificultăți necesită o combinație de resurse financiare, planificare strategică și angajament din partea cadrelor didactice și a conducerii academiei.

-În prezent, cu ce probleme se confruntă instrumentiștii din Republica Moldova: și cei profesioniști, și cei care încă studiază. Ce dificultăți se atestă în acest sens în instituțiile de profil?

Una dintre cele mai urgente probleme este aceea a finanțării și accesului la instrumente. Comparînd cu alte profesii, este, cu siguranță, descurajant să observăm că instrumentiștii trebuie să suporte aceste costuri pe cont propriu, ca și cum un muncitor de la o fabrică ar fi obligat să-și cumpere și să-și întrețină propriul utilaj de lucru.

Remunerația pentru munca lor este un alt aspect demotivant. Cu un salariu mediu de aproximativ 7000 de lei, care este sub media națională, pentru un orchestrant care a dedicat ani de zile studiului și perfecționării, aceasta nu este o recompensă proporțională cu munca și talentul acestora.

O altă problemă importantă este deficitul de instrumentiști la anumite specialități, cum ar fi oboiul, harpa, fagotul sau cornul. Lipsa de instrumentiști calificați în aceste domenii poate afecta diversitatea și calitatea repertoriului muzical și poate submina dezvoltarea și promovarea unor genuri muzicale academice, ducînd treptat la dispariția orchestrelor simfonice.

În ceea ce privește instituțiile de învățămînt muzical, acestea se confruntă cu provocări precum: lipsa fondurilor pentru achiziționarea și întreținerea echipamentelor și instrumentelor, lipsa de resurse și personal calificat. Instituțiile respective trebuie să facă față unei presiuni constante pentru a asigura un mediu adecvat educării și formării viitorilor muzicieni.

-Beneficiați de vreun suport din partea Ministerului Culturii în a rezolva anumite probleme pentru Academie?

În multe țări, instituțiile de educație artistică și instituțiile culturale primesc sprijin și finanțare pentru a rezolva diverse probleme și pentru a susține dezvoltarea sectorului cultural. În cazul Republicii Moldova, suportul Ministerului Culturii ar putea fi sub diferite forme, precum: fonduri financiare pentru proiecte specifice, achiziționarea de echipamente și instrumente; întreținerea clădirilor și alte nevoi instituționale ale AMTAP; dezvoltarea de programe și inițiative destinate să sprijine și să promoveze sectorul cultural, inclusiv educația artistică și dezvoltarea profesională; implementarea politicilor care ar susține și promova domeniul cultural; facilitarea parteneriatelor și colaborărilor între AMTAP și alte instituții culturale, organizații non-guvernamentale și sectorul privat pentru a dezvolta proiecte și inițiative comune.

-Cînd ați interacționat ultima data cu cineva din reprezentanții Ministerului Culturii ș ice subiect a fost abordat?

Ultima interacțiune cu reprezentanții Ministerului Culturii a avut loc în cadrul întîlnirilor periodice pe care le avem, pentru a discuta o varietate de teme de interes reciproc. Aceste teme includ, dar nu se limitează la: aspecte ce țin de gestionarea și îmbunătățirea condițiilor din blocurile de studii și cămine, activitatea financiară și cea didactică, precum și inițierea și implementarea de noi programe de studii și de formare continuă. De exemplu, la sfîrșitul anului trecut, am colaborat îndeaproape cu Ministerul Culturii pentru a dezvolta și implementa un curs de formare continuă destinat managerilor de cultură din întreaga țară. Acest proiect, finanțat de Ministerul Culturii, a fost gîndit să răspundă nevoilor specifice ale acestui sector și a fost pus în practică de către profesorii de la AMTAP. În acest an, ne propunem să continuăm această colaborare prin inițierea altor noi programe de formare și studii. Toate aceste noi inițiative sînt coordonate îndeaproape cu Ministerul Culturii pentru a asigura alinierea lor la politici și strategii naționale în domeniul culturii și educației, stabilind un parteneriat strategic și un angajament reciproc pentru promovarea și susținerea culturii și educației în țara noastră.

-Ce ar trebui să ofere statul domeniului culturii în prezent și dacă o face, este suficient?

Întrebarea privind rolul statului în sprijinirea domeniului cultural este una complexă și importantă, cu implicări profunde asupra dezvoltării culturale și sociale a unui popor. Statul ar trebui să sprijine și să ofere o gamă largă de inițiative pentru a asigura prosperiatea culturii, contribuind în mod corespunzător la viața publică și la bunăstarea societății. Totodată, trebuie să creeze și să susțină politici culturale care să promoveze diversitatea culturală, dialogul intercultural și schimburile culturale internaționale. De asemenea, este important ca statul să asigure protecția și conservarea patrimoniului cultural național material și imaterial, și să promoveze inovația și creativitatea în domeniul cultural.

În ceea ce privește întrebarea dacă statul oferă suficient sprijin domeniului cultural în prezent, răspunsul poate varia în funcție de țară și de contextul specific. În multe cazuri, resursele disponibile pentru cultură pot fi limitate, iar prioritățile politice pot să fie îndreptate către alte domenii. În acest sens, este posibil ca sprijinul statului pentru cultură să nu fie întotdeauna suficient pentru a satisface nevoile și aspirațiile domeniului cultural. Cu toate acestea, există și exemple de țări care au investit în mod semnificativ în sectorul cultural și au creat politici și programe eficiente pentru sprijinirea culturii. Aceste țări au recunoscut importanța culturii în dezvoltarea socială și economică și au acordat o atenție corespunzătoare acestui domeniu în politicile lor publice.

-Cum i-ați încuraja pe cei care vor să aplice la Academie în această vară să o facă?

Este important să menționăm calitatea învățămîntului oferit la AMTAP. Avînd profesori foarte buni, cu experiență și competențe solide în domeniile lor, studenții pot beneficia de o instruire de înaltă calitate și de îndrumare personalizată, astfel fiind asigurat că fiecare student este susținut în dezvoltarea și explorarea propriului potențial artistic. Atmosfera creativă de la AMTAP oferă un mediu inspirațional pentru cei care își doresc să își exprime creativitatea. Fiind înconjurat de alți artiști și profesori, studenții pot să se simtă încurajați să-și urmeze și să-și dezvolte potențialul într-un mod susținut și apreciat.

Mai mult, AMTAP oferă oportunități de networking și colaborare, în cadrul diferitor programme, care pot fi esențiale pentru construirea unei cariere artistice de succes. Prin participarea la diverse proiecte și evenimente culturale, studenții pot să își extindă rețelele profesionale și să obțină o experiență unică. În plus, pentru cei cu o pasiune puternică pentru artă, studiile la AMTAP pot să ofere o platformă solidă pentru exprimarea și dezvoltarea lor ca artiști, dar și pentru a contribui în mod semnificativ la cultura și societatea noastră.

Interviu realizat de Alina Drăgălin

3
0
0
4
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

La ce etnie vă atribuiți?