Ambasadorul Franței în Moldova: Țara dumneavoastră depășește cu mult curaj numeroase probleme

Majoritatea compatrioților noștri au cele mai pozitive emoții legate de Franța. Pentru unii, acestea sînt legate de cărțile despre mușchetarii nobili, citite în copilărie, pentru alții – de operele pictorilor impresioniști sau de cinematografia genială, iar cineva își va aminti de moda franceză sau de parfumerie, cineva - de coniacuri și vinuri...

Întotdeauna am fost interesați de ceea ce se întîmplă în această țară extraordinară. În plus, Moldova și Franța sînt unite prin numeroase legături de prietenie. Mai multe despre aceste legături, dar și despre faptul dacă Moldova poate învăța din experiența Franței în drumul său spre UE, aflați din interviul Ambasadorului Franței în Moldova, Graham Paul, acordat portalului Noi.md.

Excelența Voastră, între Republica Moldova și Franța s-au dezvoltat relații bune de prietenie. Președinții țărilor noastre s-au întâlnit de mai multe ori. Care sunt rezultatele acestor întâlniri?

Într-adevar, după prima vizită la Paris a Președintei Sandu, în februarie 2021, cei doi șefi de stat s-au întâlnit de mai multe ori, inclusiv la Chișinău, unde Președintele Macron a venit în vizită de două ori în mai puțin de un an. Aceste întervederi la cel mai înalt nivel dau un puternic impuls politic cooperării noastre bilaterale și facilitează implementarea acesteia. Rezultatele acestor întâlniri sunt concrete și numeroase. Mă voi limita la a menționa decizia de a deschide în Republica Moldova biroul Agenției Franceze de Cooperare (AFD), de a pune la dispoziția autirităților moldovenești a unui expert francez de înalt nivel în recuperarea bunurilor infracționale sau suportul francez acordat în vederea creării unei platforme de sprijin pentru Republica Moldova sau organizării Summit-ului Comunității Politice Europene. Așadar, este un angajament foarte puternic de a însoți și asista Republica Moldova în apropierea sa de Uniunea Europeană și de a o ajuta să facă față provocărilor cu care se confruntă din cauza războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.

Care sunt prioritățile Dumneavoastră în dezvoltarea relațiilor dintre Franța și Republica Moldova?

Aș dori mai întâi de toate să subliniez că aceste priorități sunt de comun acord pentru că au fost definite impreuna cu autoritățile moldovenești. Principalele priorități în ceea ce privește cooperarea vizează sectoarele de sănătate, justiție, în special lupta împotriva corupției, dar și cel al energiei, transportului feroviar, reîmpăduririi și irigațiiei, pentru care sunt deja în curs sau se preconizează finanțări franceze. De asemenea, țin să menționez sprijinul pentru integrarea europeană a Republicii Moldova, dezvoltarea schimburilor economice și implicarea colectivităților teritoriale franceze și moldovenești, care se bucură de toată suținerea și încurajarea Ambasadei prin organizarea de întâlniri regulate.

Călătoriți mult prin Moldova? Ați îndrăgit anumite locuri?

Într-adevar călătoresc regulat prin țară dvs. foarte frumoasă, și de fiecare dată fac noi descoperiri. Una dintre ele este mănăstirea Saharna, un loc de o frumusețe rară. Soției mele și mie ne place, de asemenea, să vizităm vinăriile moldovenești, care au mult farmec.

În calitate de reprezentant al unei țări ale cărei vinuri sunt considerate cele mai bune din lume, este greu să rămâneți surprins de ceva. Dar, totuși, cum apreciați calitatea vinurilor moldovenești? De ce este nevoie pentru ca ele să ajungă pe piața europeană?

Franța și Republica Moldova au în comun faptul că sunt două țări în care vinul face parte din patrimoniul cultural. Printre altele, sunt surprins de numărul mare de moldoveni care își fac vinul acasă și îl propun pentru degustare în beciurile lor. În ceea ce privește vinurile moldovenești, acestea sunt în general de înaltă calitate, ceea ce este confirmat de premiile câștigate la concursurile internaționale. De asemenea, remarcabilă este marea lor diversitate datorită prezenței soiurilor de struguri străine, dar și autohtone precum feteasca neagră, feteasca regală, feteasca albă sau viorica. Această varietate, care permite vinurilor moldovenești să se diferențieze de alte vinuri, trezește interesul amatorilor de vin peste tot în lume.

Dar cum vedeți perspectivele cooperării economice între țările noastre și care sunt ultimele realizări în acest domeniu?

Aproximativ 60 de companii cu capital majoritar francez sunt prezente în Republica Moldova, ceea ce reprezintă peste 4.000 de locuri de muncă. Printre cele mai cunoscute, voi cita Orange, Lactalis, Lafarge, Up, Pentalog, Le Bridge, Sandra, Limagrain, Timac Agro, Sade… Comerțul nostru bilateral reprezintă aproximativ 150 de milioane de euro pe an. Cu toate acestea, putem face mai bine și sunt convins de potențialul cooperării economice dintre Franța și Republica Moldova. Semnarea, în iunie 2022, a unei convenții fiscale privind evitare dublei impuneri este un element important pentru companiile noastre respective. O misiune a MEDEF (Mișcarea Întreprinderilor din Franța), prima rețea de antreprenori din Franța, va efectua o vizită în Republica Moldova în luna noiembrie pentru a identifica noi sectoare de cooperare și promova schimburile economice între cele două țări.

Cum apreciați situația politică actuală din Moldova? Autoritățile întreprind totul pentru a intra în casa europeană?

La moment, Republica Moldova face față cu mult curaj, numeroaselor provocări legate în special de stagnarea economică a țării de la independență încoace și, mai recent, de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Am sentimentul că autoritățile moldovenești au obiective clare în ceea ce privește lupta împotriva corupției, reformele structurale și integrarea europeană și fac tot posibilul pentru a avansa pe calea aderării la Uniunea Europeană. Acestea fiind spuse, Republica Moldova face deja parte din „casa europeană”, după cum a aratăt succesul Summit-ului Comunităţii Politice Europene desfășurat la 1 iunie la Castelul Mimi.

Franța a devenit o mare putere, deoarece poporul francez, de-a lungul istoriei sale, a luptat mereu pentru drepturile și libertățile sale, uneori prin mijloace foarte radicale, revoluționare. În opinia dumneavoastră, ar trebui și Moldova să preia această experiență pentru a-și atinge obiectivele?

Fiecare țară are o istorie diferită și cea a Franței este, într-adevăr, marcată de revoluția din 1789, abolirea privilegiilor, declararea drepturilor omului și a cetățenilor și instaurarea Republicii. Această moștenire revoluționară rămâne foarte prezentă în imaginarul colectiv francez. Dar, Republica Moldova nu este Franța și trebuie să privească spre viitor și să-și găsească propriul drum cu ajutorul unei busole care, în opinia mea, este aderarea la Uniunea Europeană.

În Moldova sunt foarte multe persoane care leagă viitorul țării de Uniunea Europeană, considerând că aderarea la acest proiect este o garanție a prosperității. În același timp, există și o categorie destul de mare de eurosceptici care cred că Europa "nu mai este aceeași", că a schimbat acele valorile tradiționale după care noi mult timp ne-am orientat. Este vorba și despre propaganda LGBT, schimbarea de gen, limitarea democrației și a libertății de exprimare, precum și criza economică și criza identității. Ce argumente ați găsi pentru a convinge aceste persoane de contrariul?

Uneori am impresia că există o înțelegere greșită a ceea ce este proiectul european. Uniunea Europeană reprezintă, într-adevăr, o piață mare care contribuie la dezvoltarea economică și la îmbunătățirea nivelului de trai al populațiilor. Dar, Uniunea Europeană este, înainte de toate, un proiect politic bazat pe o comunitate de valori comune. Preambulul Tratatului care stă la baza Uniunii Europene menționează „moștenirea culturală, religioasă și umanistă a Europei, din care s-au dezvoltat valorile universale precum drepturile inviolabile și inalienabile ale persoanei, libertatea, democrația, egalitatea și Statul de drept”. În opinia mea, așa-zișii apărători ai valorilor tradiționale ignoră două principii constitutive majore ale Europei de astăzi. Primul este motto-ul federator al Uniunii Europene - uniți în diversitate, iar al doilea este principiul toleranței, care înseamnă acceptarea modurilor de a gândi și trăi a celorlalți, care pot fi diferite de ale noastre, în măsura în care aceste comportamente sunt legale și nu contravin ordinii publice. Important este, la ziua de azi, să nu stigmatizăm pe unii sau pe altii, ci să găsim modalități și mijloace de a trăi împreună, cu diferențele noastre.

Domnule Ambasador, care este atitudinea Dumneavoastră față de problemele migrației. Oare nu distruge ea identitatea europeană și cea franceză?

Știți, tatăl meu nu este francez. El a ajuns în Franța la vârsta de 20 de ani unde și-a facut viata, s-a căsătorit și a avut trei copii, dintre care unul a devenit ambasador al Franței. Acesta este profilul a numeroși francezi, care au ascendenți străini. Imigrația legală este deseori o șansă, pentru că, așa cum constatăm în toate țările și societățile, migranții contribuie la inovare și creativitate. Știați că în Statele Unite aproape jumătate din brevetele pentru invenții sunt depuse de persoane care nu s-au născut în Statele Unite? Totodată, imigrația ilegală necontrolată reprezintă o adevărată problemă, deoarece îi împinge pe migranți să se ascundă și să se marginalizeze social. Prin urmare, cu ea trebuie de luptat. Acesta este un subiect dificil și complex care, din păcate, este prea des obiect de simplificare și instrumentalizare. În ceea ce privește chestiunea identității europene și franceze, din nou, este vorba de o viziune îngustă, pentru că, fără îndoială, nu există o singură identitate, ci identități care trebuie să poată conviețui, coexista, în respectarea diferențelor, dar și a drepturilor și îndatoririlor cetățenilor.

Ce sfat ar putea oferi Franța, în calitate de membru al Uniunii Europene, Republicii Moldova, care a devenit anul trecut candidată la aderarea la UE?

Nu sunt sigur că Franța are vreun sfat de dat. Pe de altă parte, țara mea sprijină deplin candidatura Republicii Moldova pentru aderarea la Uniunea Europeană, dar este un proces exigent, care va necesita mult efort și determinare din partea autorităților moldovenești. În ceea ce mă privește, așa cum a declarat președintele Macron la 1 iunie curent, sunt încrezător în capacitatea societății moldovenești de a se mobiliza pentru a finaliza acest proiect de viitor cât mai curând posibil.

Multă vreme, îndeosebi în epoca generalului De Gaulle - președintele Franței, țara s-a poziționat ca al treilea centru al puterii. Va păstra Franța aceste poziții și va îndeplini principiile Marelui general?

Lumea s-a schimbat și ceea ce numiți a treia cale nu putea fi concepută decât în ​​contextul ciocnirii dintre blocuri care a marcat Războiul Rece. Nu mai suntem acolo. Acestea fiind spuse, unele principii de politică externă ale generalului De Gaulle încă mai persistă, în special importanța acordată de Franța conceptului de intimidare nucleară, precum și problemei de independență și suveranitate la nivel național, dar și european. După cum știu partenerii noștri, Franța este un aliat de încredere, dar exigent, deoarece nu este niciodată aliniată la pozițiile sau inițiativele impuse din exterior. Când nu suntem convinși, o spunem tare și clar.

În opinia mai multor observatori, astăzi în lumea există un dictat al lumii anglo-saxone. În același timp, Franța rămîne ultima mare putere din Europa care păstrează valorile europene. Înțelege Franța că lumea anglo-saxonă și lumea Europei sunt modele geopolitice diferite?

Nu sunt sigur că putem vorbi de un dictat al lumii anglo-saxone în 2023. Această sintagmă este o fantasmă a trecutului. Or, situația de astăzi este mai complexă și mai nuanțată, în special pentru că Uniunea Europeană este o mare putere economică și normativă, care are o pondere politică din ce în ce mai afirmată pe scena internațională. Să ne amintim de amenzile de câteva miliarde de euro aplicate giganților americani Google, Apple, Facebook, Amazon sau Microsoft... Este adevărat că Brexit-ul a arătat dificultatea unei țări anglo-saxone precum Regatul Unit de a accepta regulile de joc stabilite de țările Europei continentale. Însă, cred eu, este înșelător să fie opuse în mod artificial modele geopolitice care, în realitate, se confruntă astăzi cu aceleași provocări: încălzirea globală și consecințele sale multiple, tranziția digitală cu dezvoltarea rapidă a inteligenței artificiale, încălcarea dreptului internațional și reconsiderarea de către Federația Rusă a instituțiilor Națiunilor Unite, și a arhitecturii europene de securitate, în urma invaziei sale în Ucraina. Să nu uităm și de apariția noilor actori mondiali cum ar fi China, dar și a noilor domenii de confruntare, precum spațiile cibernetic, cosmic sau marin.

Franța a oferit lumii mulți mari filozofi, oameni de știință și de cultură. Dar în ultima perioadă nu avem prea multe informații despre noi idei interesante și nume remarcabile. Care ar fi motivul?

Această constatare îmi pare superficială. Încă o dată, ne aflăm într-o epocă diferită de cea a perioadei postbelice în care a dominat gândirea structuralistă (Claude Lévi-Strauss, Roland Barthes, Jacques Lacan, Michel Foucault, Louis Althusser…) și existențialistă (Jean-Paul Sartre, Simone de Beauvoir, Emmanuel Levinas…). Astăzi, nu există două sau trei școli, ci o multitudine de cercetători și gânditori pe cele mai diverse subiecte, fără să apară un nume printre cei mai cunoscuți intelectuali francezi precum Antoine Compagnon, André Comte-Sponville, Michel Onfray, Pascal Bruckner, Luc Ferry, Michel Serres, Edgar Morin sau laureați ai Premiului Nobel Esther Duflo sau Annie Ernaux. Dar, vă asigur că Franța rămâne, în continuare, „acea țară care iubește ideile”, ca să folosesc aici titlul unei excelente cărți a istoricului britanic Sudhir Hazareesingh.

Care sunt eforturile Dumneavoastră în domeniul legăturilor culturale și educaționale dintre Franța și Moldova? Ce rol joacă aici Alianța Franceză - un centru cultural-lingvistic care își desfășoară activitatea în Moldova de mai bine de 30 de ani?

Promovarea Francofoniei este una dintre principalele priorități ale programului de cooperare al Ambasadei. Acest sprijin este realizat în parteneriat cu Organizația Internațională a Francofoniei, Agenția Universitară a Francofoniei și, bineînțeles, Alianța Franceză, care este prezentă de 30 de ani la Chișinău, dar și la Bălți, Nisporeni, Cahul, și Tiraspol. Împreună cu partenerii noștri conlucrăm pentru a susține sistemul de excelență al „claselor bilingve” și filiere universitare francofone prin organizarea cursurilor de instruire destinate profesorilor de franceză și al mobilităților academice. Dincolo de oferta de cursuri de limbi străine, Alianța Franceză organizează diverse evenimente culturale, cele mai cunoscute fiind „Nopțile pianistice” și „Festivalul filmului francofon”. De asemenea, Alianța franceză dispune de o bibliotecă deschisă tuturor celor interesați de literatura în limba franceză, și găzduiește biroul Campus France pentru a răspunde la întrebările tinerilor moldoveni interesați de studiile în Franța.

Are Ambasada planuri de a dezvolta turismul și de a încuraja fluxul turistic între țările noastre?

În cadrul vizitei recente la Paris a Ministrului Culturii al Republicii Moldova, a fost evocat subiectul cooperării în domeniul turismului și acum se lucrează asupra identificării unor posibile proiecte. Eu, personal sunt convins de potențialul turistic al Republicii Moldova, dar sunt necesare investiții și o mai bună structurare a sectorului economic, care este încă insuficient de organizat. Efortul de promovare a țării trebuie să continue prin valortizarea atracțiilor turistice ale unei țări încă puțin cunoscute, chiar dacă reportajele realizate în cadrul Summit-ului Comunității Politice Europene au contribuit la plasarea Republicii Moldova pe harta destinațiilor turistice europene.

În Franța există o diasporă moldovenească destul de numeroasă. În ce măsură este integrată ea în societatea locală?

Diaspora moldovenească din Franța reprezintă câteva zeci de mii de oameni care sunt în general perfect integrați în societatea franceză. Compatrioții Dvs sunt prezenți în toate sectoarele, de la domeniul digital la cel al restaurantelor, de la educație la sănătate, dar și în domeniul artei și culturii. Acești reprezentanți ai diasporei, care contribuie la întărirea înțelegerii și prieteniei dintre cele două țări ale noastre, sunt atuuri pentru relația noastră bilaterală și dezvoltarea ei pe viitor.