Un modul privat american, lansat cu succes spre Lună

Un modul de alunizare construit de compania aerospaţială Intuitive Machines cu sediul în Houston, Statele Unite, a fost lansat joi dimineaţă din statul Florida, cu misiunea de a realiza prima aselenizare controlată a SUA după mai bine de jumătate de secol, putînd deveni totodată, în cazul unui succes, primul modul lunar privat care ajunge pe Lună, transmite Reuters.

Modulul de aselenizare Nova-C al companiei Intuitive Machines, numit "Odysseus", a decolat la puţin timp după ora locală 01:00 (06:00 GMT), în vîrful unei rachete Falcon 9 a companiei SpaceX, de la Centrul Spaţial Kennedy din Cape Canaveral al agenţiei spaţiale americane NASA.

Imagini video transmise online în direct de NASA-SpaceX au arătat racheta cu două trepte înălţîndu-se de pe rampa de lansare şi străpungînd cerul întunecat, deasupra coastelor statului Florida de la Oceanul Atlantic.

Lansarea, stabilită anterior pentru miercuri dimineaţă, a fost amînată cu 24 de ore din cauza temperaturilor neregulate detectate în metanul lichid utilizat în sistemul de propulsie al sondei de aselenizare. SpaceX a indicat că problema a fost rezolvată ulterior.

Deşi este considerată o misiune a companiei Intuitive Machines, zborul IM-1 transportă şase încărcături utile ale NASA constînd în instrumente concepute pentru a culege date despre mediul selenar înainte de revenirea astronauţilor pe Lună, planificată de NASA spre sfîrşitul acestui deceniu.

Lansarea de joi a avut loc la o lună după ce o tentativă de aselenizare a unei alte companii private, Astrobotic Technology, a înregistrat un eşec din cauza unei scurgeri la sistemul de propulsie care a intervenit în timpul călătoriei către Lună a sondei sale de alunizare, plasată pe orbită la 8 ianuarie de către o rachetă Vulcan a United Launch Alliance (ULA), aflată la zborul său de debut.

Eşecul modului de aselenizare Peregrine de la Astrobotic, care transporta sarcini utile ale NASA către Lună, a marcat a treia oară cînd o companie privată nu a reuşit să realizeze o aselenizare controlată, în urma eforturilor nereuşite ale unor companii din Israel şi Japonia.

Acele accidente au ilustrat riscurile cu care se confruntă NASA în demersul său de a se baza mai mult decît în trecut pe sectorul comercial pentru a-şi realiza obiectivele de zbor spaţial.

Nova-C al Intuitive Machines, un cilindru hexagonal cu patru picioare, ar urma, conform planului, să ajungă la destinaţie după un zbor de aproximativ o săptămînă, la 22 februarie, pentru o aselenizare în craterul Malapert A, lîngă polul sudic al Lunii.

În cazul unui succes, zborul ar reprezenta prima coborîre controlată pe suprafaţa Lunii realizată de SUA după ultima misiune selenară a echipajului Apollo, în 1972, şi prima astfel de reuşită înregistrată de o companie privată.

Evenimentul ar marca, de asemenea, prima călătorie pe suprafaţa Lunii în cadrul programului selenar Artemis al NASA, în contextul în care SUA se luptă să aducă astronauţi pe satelitul natural al Pămîntului înaintea Chinei.

NASA a anunţat luna trecută că îşi amînă data vizată pentru prima aselenizare cu echipaj uman în cadrul programului Artemis din 2025 pînă la sfîrşitul anului 2026, în timp ce China a declarat că vizează să facă acest lucru în 2030.

Misiunea IM-2 a companiei Intuitive Machines este programată să ajungă la polul sud al Lunii în 2024, aceasta fiind urmată de misiunea IM-3 mai tîrziu în cursul aceluiaşi an, cu mai multe rovere mici.

Luna trecută, Japonia a devenit a cincea ţară care a plasat pe Lună un modul de aselenizare, agenţia sa spaţială JAXA realizînd o alunizare la punct fix, neobişnuit de precisă, a sondei SLIM.

Anul trecut, India a devenit a patra naţiune care a realizat o aselenizare controlată, după ce în aceeaşi lună Rusia a eşuat în tentativa sa.

SUA, fosta Uniune Sovietică şi China sînt singurele ţări care realizaseră cu succes aselenizări controlate.

China a înregistrat o premieră mondială în 2019, realizînd prima aselenizare pe partea îndepărtată a Lunii.