Oamenii de ştiinţă încearcă să înţeleagă ce anume îi face pe unii oameni mai atrăgători pentru ţînţari. Unul dintre experţi, L.J. Zwiebel, profesor de ştiinţe biologice la Universitatea Vanderbilt, oferă cîteva explicaţîi despre preferinţele acestui „inamic” cu care ne confruntăm vara.
Ţînţarii identifică mamiferele ce-i servesc drept pradă prin identificarea căldurii şi a dioxidului de carbon emis de acestea. Femeile însărcinate şi persoanele de dimensiuni mai mari sînt adesea victima mai multor atacuri, deoarece consumă mai multă energie decît persoanele obişnuite.
De asemenea, ţînţarii sînt ghidaţi şi de simţul mirosului. „În ciuda a ceea ce-mi spunea bunica, nu am sîngele «dulce»”, afirmă dr. Zwiebel, expertul subliniind că ţînţarii nu pot distinge calitatea sîngelui. „Ţînţarii sînt atraşi de mirosul nostru, iar acesta se datorează în mare parte bacteriilor aflate pe pielea noastră”, explică dr. Zwiebel. „Flora şi fauna de pe pielea noastră” miros apetisant pentru ţînţari, iar acestea se dezvoltă atunci cînd transpirăm sau cînd petrecem o perioadă lungă de timp în aer liber.
Dr. Zwiebel afirmă că nu există nicio bază ştiinţifică care să susţină afirmăţiile conform cărora un nivel ridicat al colesterolului sau diabetul ajută la ţinerea ţînţarilor la distanţă. De asemenea, nici suplimentele cu vitamina B sau consumul de usturoi nu par să ajute.
După ce a petrecut 20 de ani în laborator în preajma ţînţarilor, Dr. Zwiebel afirmă că-şi poate introduce braţul într-un container cu ţînţari şi poate să fie muşcat de sute de ori, „dar nu am nimic”. Copiii, ce au fost muşcăţi de mult mai puţine ori decît adulţîi, pot avea reacţii mai puternice la muşcăturile de ţînţari, deoarece sistemul lor imunitar nu s-a maturizat pe deplin. Specialistul afirmă că persoanele care sînt convinse că sînt muşcate mai des de ţînţari nu au, de cele mai multe ori, dreptate. „Sunt unele persoane care au reacţii alergice puternice la muşcăturile de ţînţari, iar asta îi poate face să creadă că sînt muşcate mai des, însă cel mai probabil acest lucru nu este adevărat”, afirmă dr. Zwiebel.
Specialistul recomandă persoanelor care au multe urme de muşcături de ţînţari să nu se scarpine. Atunci cînd un ţînţar ne muşcă, acesta lasă în urmă o parte din salivă să, o substanţă ce conţine anticoagulanţi şi un anestezic local, printre altele. Corpul recunoaşte aceste substanţe drept un invadator străîn şi trimite histamine pentru a contraatacă. Scărpinarea duce la împrăştierea salivei ţînţarului, ceea ce stimulează eliberarea mai multor anticorpi şi duce la amplificarea senzaţiei de mîncărime, pornind un „cerc vicios”.
De asemenea, doctorul recomandă să evităm să petrecem timp afară la răsărit şi la apus, perioada cea mai activă a ţînţarilor, să folosim un ventilator exterior pentru a goni insectele şi să purtăm haine lungi dacă nu este prea cald.
Adăuga comentariu