Germania este pe cale să intre în al doilea an consecutiv de recesiune

Germania este pe cale să intre pentru prima oară în ultimii 20 de ani într-o recesiune de doi ani, după ce economia sa s-a contractat în 2023 pe fondul prețurilor crescute la energie și a cererii industriale mai slabe, relatează The Guardian.

Agenția națională de statistică a Germaniei a transmis că „multiplele crize” care au afectat economia germană au contribuit la scăderea cu 0,3% a PIB-ului în 2023, prin comparație cu anul precedent, în condițiile în care dobînzile mai mari și creșterea costurilor de viață și-au pus și ele amprenta, transmite Noi.md cu referire la digi24.ro.

„În ciuda scăderilor recente de prețuri, ele rămîn la un nivel ridicat în toate nivelele procesului economic și frînează creșterea economică”, a spus Dr. Ruth Brand, președinta agenției de statistică, luni.

„Economia germană nu și-a continuat recuperarea după picajul economic dur din anul pandemic 2020”. Economia Germaniei era cu 0,7% mai mare în 2023 decît în 2019, anul de dinaintea pandemiei. Totuși, analiștii spun că cea mai mare economie a Europei este pe cale să intre într-un al doilea an de stagnare în cel mai bun caz și cu un risc accentuat de recesiune. Carsten Brzeski, director global pe cercetare macro la ING spune că „nu pare că se întrevede vreo revenire iminentă, iar economia pare că va intra pentru prima oară de la începutul anilor 2000 într-o recesiune de doi ani.

Ne așteptăm ca situația actuală de stagnare și de recesiune ușoară să continue. În fapt, riscul ca 2024 să fie un nou an de scădere economică este mare”. După ajustări, declinul performanței economice a economiei germane a fost de 0,1%, conform agenției de statistică, aceasta adăugînd și că în ultimul sfert al anului, economia Germaniei s-a contractat cu 0,3%, față de al treilea, cînd a fost doar o stagnare.

Sectorul industrial german, cu excepția construcțiilor, a cunoscut un declin de 2% de-a lungul anulu itrecut, ca urmare a costurilor crescute la energie și a cererii tot mai slabe. Reflectînd impactul costurilor mai mari cu energia și a dobînzilor mari la împrumuturi pentru consumatori, consumul gospodăriilro a scăzut cu 0,8%. Cheltuielile guvernamentale au scăzut și ele cu 1,7%.