AJUTOR PENTRU REFUGIAȚI   STATISTICA:   Au intrat 471 287  Au ieșit 387 046   Au rămas 84 241     Mai multe detalii
Cazul Dodon stiri: 47
Cazul Șor stiri: 407
Criza energetică stiri: 727

Comisarul european pentru justiție avertizează România cu sancțiuni

14 ian. 21:15   Război în Ucraina
2327

În timp ce Polonia fură lumina reflectoarelor cu disputele sale cu Comisia Europeană pe tema statului de drept, o altă țară est-europeană, Romînia, a început și ea să conteste supremația legislației UE, citînd declarații ale comisarului european pentru justiție, Didier Reynders, expune problemele și explică la ce consecințe se poate aștepta Bucureștiul, relatează realitatea.md cu referire la Financial Times.

”Am primit o reacția din partea Guvernului Romîniei care spune nu, noi ne dorim să respectăm pe deplin supremația dreptului european…dar în cadrul Constituției Romîniei”, a declarat Reynders pentru Financial Times.

Potrivit lui Reynders, Curtea Constituțională din Romînia calcă pe urmele instituției sale omoloage din Polonia atunci cînd vine vorba de contestarea supremației legislației UE, potrivit comisarului pentru justiție, Didier Reynders, scriu Valentina Pop și Sam Fleming la Bruxelles.

Anul trecut, mai întîi într-o hotărîre din luna mai, urmată de o a doua în decembrie, Curtea Justiție a UE a statuat că judecătorii din Romînia ar trebui să pună legislația UE deasupra legislației naționale, inclusiv hotărîrile Curții Constituționale naționale, atunci cînd acestea încalcă tratatul UE. Curtea Constituțională a Romîniei a răspuns la ambele hotărîri, susținînd că judecătorii ar trebui să pună pe primul loc legislația romînească.

Deciziile instanței de la București au reflectat poziții similare ale curților constituționale din Polonia și Germania cu privire la supremația legislației UE.


Dar, în timp ce acțiunea în justiție a Poloniei a fost declanșată de premierul țării (care nu se dă înapoi în fața nenumăratelor litigii juridice), Comisia a îngropat securea războiului cu Germania după ce Berlinul a transmis asigurări că susține pe deplin supremația dreptului UE.

Guvernul Romîniei, potrivit lui Reynders, se situează undeva la mijloc.

“Am primit o reacție din partea guvernului romîn care a spus: “Nu, vrem să respectăm pe deplin primatul [legislației UE] … dar în cadrul Constituției Romîniei”. Deci, nu este chiar răspunsul pe care l-am primit de la guvernul german, fără nicio condiție“, a afirmat el.

Reynders a declarat că ar putea iniția o acțiune în justiție împotriva Romîniei, avînd în vedere “poziția reală, permanentă și persistentă a instanței supreme din această țară de a merge împotriva legislației UE sau a caracterului obligatoriu al deciziilor CJUE”.

Deși nu este la fel de avansată în ceea ce privește rezistența sa față de hotărîrile CJUE, Romînia ar putea urma exemplul Poloniei și ar putea fi amendată cu milioane de euro dacă refuză să pună în aplicare verdictele instanței cu sediul în Luxemburg.

Una dintre aceste cereri este desființarea secției speciale de investigare a infracțiunilor din justiție, care “ar putea fi percepută ca fiind o încercare de a stabili un instrument de presiune și intimidare în ceea ce privește judecătorii”, potrivit CJUE.

În această speță, vicepreședinta Comisiei Europene pentru valori și transparență, Vera Jourova, și comisarul european pentru justiție, Didier Reynders i-au transmis la începutul lunii decembrie ministrului Justiției, Cătălin Predoiu, că anul 2022 va fi determinant pentru îndeplinirea obiectivelor MCV și a treia rundă de evaluare în cadrul mecanismului Rule of Law, nominalizînd tema desființării SIIJ.

”Ambii oficiali europeni au insistat pe faptul că 2022 va fi determinant pentru îndeplinirea obiectivelor MCV și a treia rundă de evaluare în cadrul mecanismului Rule of Law. Din această perspectivă, oficialii europeni au subliniat importanța calendarului pentru realizarea principalelor obiective, desființarea SIIJ, adoptarea legilor justiției și a codurilor penale”, se arată într-un comunicat al Ministerului Justiției.

Mai mult, în privința dreptului european, ministrul Predoiu a transmis că Guvernul precedent a transmis Comisiei o scrisoare în care a precizat că Guvernul Romîniei respectă principiul supremației dreptului european și că poziția noului Guvern în această chestiune rămîne neschimbată.

Ca urmare a acestor discuții, ministrul Cătălin Predoiu a precizat, în cadrul unei întrevederi online cu reprezentații Comisiei Europene, că va propune Guvernului sesizarea Parlamentului cu proiectul legii de desființare a Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție și cu modificarea legilor Justiției pe parcursul sesiunii parlamentare care va începe la 1 februarie, anul viitor.

Dar Reynders a declarat pentru Financial Times că aceasta a fost o tactică de tragere de timp pe care a întîlnit-o în discuțiile cu omologii maghiari. “În primul rînd, trebuie să puneți în aplicare [hotărîrile CEJ], în Romînia, opriți-vă cu secția specială. Apoi, dacă vreți să puneți în aplicare un nou sistem, vom verifice”, a avertizat el

Financial Times conchide, subliniind că deși între Varșovia și București se pot găsi unele asemănări, rămîne o mare diferență: Romînia a început să primească fonduri în cadrul planului de redresare post-pandemie, aproximativ 3,8 miliarde de euro dintr-un total de 29,2 miliarde de euro.

0

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

În opinia dvs., ce ar trebui de întreprins în prezent pentru a asigura cel mai eficient autoapărarea Republicii Moldova?
Cartea neamuluiКатрук Валерий
Balade despre strămoșiСандуляк Владислав