Cercetarea comparativă a culturilor Yangshao și Cucuteni-Tripolie, în opinia arheologului chinez Li Xinwei

Uimitoarele asemănări dintre ceramica policromă a culturii Yangshao și cea a culturii Cucuteni-Tripolie au fost descoperite în urmă cu 103 ani de către arheologul suedez, Johan Gunnar Andersson și încă rămân și azi o enigmă nedezlegată.

Printre arheologii și muzeologii chinezi captivați de această temă de cercetare, se numără Li Xinwei, directorul adjunct al Institutului de Istorie Antică al Academiei Chineze de Științe Sociale. Recent, el a acordat un interviu în exclusivitate China Media Group, prezentând rezultatele cercetării sale comparative a celor două culture.

Li Xinwei este un cunoscut cercetător chinez în ceramica policromă din China și este unul din principalii inițiatori ai proiectului cvadripartit de săpături arheologice comune de pe şantierul arheologic Dobrovăț de lângă Iași, proiect derulat în comun de Institutul de Arheologie din cadrul Academiei Chineze de Științe Sociale, Institutul de Arheologie din Zhengzhou, Institutul de Arheologie Iași al Academiei Române - Filiala Iași și Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași. În perioada iulie-septembrie 2019 și în lunile iunie-septembrie 2023, arheologi din China și România au efectuat de două ori săpături arheologice în Dobrovăț și vor începe luna aceasta a treia rundă de săpături. Li Xinwei amintește evenimentele care au pus baze proiectului săpăturilor arheologice comune din Iași când el era director executiv al Centrului pentru Arheologia Lumii al Academiei Chineze de Științe Sociale.

„În 2017, directorul Institutului Cultural Român (ICR) de la Beijing, Constantin Lupeanu, m-a contactat prin intermediul Institutului de Arheologie al academiei, spunând că două specialiste din România în ceramica policromă de Cucuteni doresc să susțină o expoziție tematică împreună cu noi. Astfel, am ajutat ICR de la Beijing să organizeze această expoziție, dar și un mic simpozion științific pe ambele culturi. Pe urmă, le-am însoțit pe cele două specialiste române în vizită la siturile arheologice Yangshao și Majiayao. În acest proces, am făcut schimburi de documente științifice. Un an mai târziu, în 2018, eu și alți câțiva arheologi chinezi am vizitat România, unde am vizitat Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași și unele șantiere arheologice și am abordat viitoare direcţii de colaborare.”

Sinceritatea și dorința ambelor părți s-au transformat imediat în acțiuni concrete. În octombrie 2019, specialiști de la Institutul de Arheologie din cadrul Academiei Chineze de Științe Sociale și Muzeul de Cultură Yangshao din Mianchi, provincia Henan, au susținut o expoziție pe tema culturii Yangshao la Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași. Iar în iulie 2019, echipa chino-română a început săpăturile arheologice și cercetările științifice de cinci ani în situl Dobrovăț din Iași, fiind prima echipă chino-europeană de arheologi care a lucrat pe teritoriul unei țări europene.

Datorită acestor schimburi științifice, cercetătorul Li Xinwei și-a îmbogățit documentele despre similitudinile izbitoare care pun alături obiecte de ceramică pictată din cele două culturi, scriind unele referate pe această temă, mai ales despre decorațiunile lor. El exemplifică:

„Atât ceramica policromă Yangshao în stilul Miaodigou, cât și cea din tipul local Majiayao, ce s-a format prin răspândirea stilului Miaodigou spre vest, în Gansu, au asemănări năucitoare cu cultura Cucuteni, aflată la distanţe foarte mari. De exemplu, amândouă au motivul triunghiului Reuleaux. La motivele în formă de funie, frunză de salcie, vârtej și dansatori există similitudini de necontestat. Asemănările constau și în forma obiectelor. În siturile Yangshao au fost exhumate multe castroane și vase de ceramică similare celor de la Cucuteni. De aceea, arheologii chinezi sunt surprinși de atâtea asemănări evidente între ceramică spectaculoasă din cele două areale culturale, care sunt atât de departe, una de cealaltă.”

Li Xinwei spune că similitudinile vizibile între cele două culturi se reflectă nu doar în ceramică. Ambele culturi datează de aproximativ 7000-5000 de ani și se bazează pe agricultură. Ele au prosperat și au dispărut în același timp. Totodată, mediul înconjurător din ambele regiuni, cum ar fi soluri, sunt favorabile agriculturii. Astfel, Li și alți arheologi chinezi s-au întrebat dacă între cele două culturi au existat contacte directe și dacă s-a format „un drum al ceramicii policrome” care traversează continentul euro-asiatic în urmă cu aproape 5000 de ani, înainte de „Drumul Mătăsii”.

Cercetătorul Li mărturisește că până în prezent, n-a fost găsită nicio dovadă convingătoare pentru existența unui asemenea „Drum al ceramicii policrome”. El a enumerat câtevate eventuale cazuri, care pot atesta acest drum și contactele directe ale celor două culturi. Primul caz este aflarea culturii ceramicii policrome în regiunea chineză Xinjiang și în alte regiuni din Asia Centrală, nu doar în Turkmenistan.

„Predecesorii noștri Yangshao au avut o strămutare pregnantă spre vest în urmă cu aproape 5000 de ani și au intrat în centrul și vestul actualei provincii Gansu și chiar în actuala provincie Qinghai. În ultima perioadă a culturii Cucuteni-Tripolie, tribul s‑a scindat, iar locuitorii săi au migrat spre est. Încă nu se știe dacă au luat contact cu oamenii din Yangshao. Acum, acestui eventual drum încă îi lipsesc multe verigi. În regiunea Xinjiang n-a fost descoperită cultura ceramicii policrome de acum aproape 5000 de ani. În Asia Centrală, cu excepția Turkmenistanului, unde se găsește o cultură a ceramicii policrome, puțin răspândită, n-a fost descoperită nicio altă urmă.”

Li Xinwei a menționat și celelalte cazuri care ar putea demonstra o posibilă „întâlnire” între cele două culturi.

„Dorim să obținem dovezi, precum meiul chinezesc de acum 5000 de ani, dar descoperit în România, ceramica Yangshao exhumată în România, sau ceramica cucuteniană scoasă la iveală în China. Dar, se pare că o asemenea posibilitate este mică, deoarece oamenilor de atunci le era greu să parcurgă o distanță așa de mare, ducând la ei ceramică ușor de spart. Dacă vor fi găsite în vreun sit arheologic Majiayao o boabă de grâu, oase de bou și oaia îmblânzită din Cucuteni, sau un obiect de metal din Cucuteni, acestea vor fi dovezi importante.”

Cercetătorul Li mai spune că cele două culturi au și destule diferențe.

„Desigur, am constatat și unele aspecte diferite, cum ar fi structura și aranjamentele interioare ale clădirilor de locuit. Știm că locuitorii Cucuteni-Tripolie aveau imense așezări umane, a căror suprafață atingea chiar câteva milioane de metri pătrați și erau mai mari decât cele din Yangshao. Pe de altă parte, oamenii din Cucuteni-Tripolie creșteau boi și fabricau unelte din metal, în timp ce locuitorii Yangshao creșteau porci și încă nu foloseau metal. În ce privește hrana, cucutenienii mâncau mai ales grâu, dar principalul aliment pentru oamenii din Yangshao îl constituia meiul. ”

Li Xinwei a punctat și o diferență extrem de interesantă, ce vizează drumul de dezvoltare care succeda cele două culturi.

„Cultura Cucuteni-Tripolie era foarte înfloritoare în regiunile unde sunt azi România și Ucraina (din partea redactiei: si Republica Moldova), totuși s-a dezmembrat din diferite cauze, fapt ce a dus la migrația locuitorilor în stepele estice. Aceasta a avut o mare influență asupra dezvoltării sociale din stepele euro-asiatice. Dar cultura Cucuteni n-a perpetuat în locul său de origine și nu a evoluat într-o civilizație asemănătoare celei din Grecia antică și Roma antică. Declinul său a durat până la cucerirea acestei regiuni de către Imperiul Roman. Dar cultura Yangshao, o cultură agricolă la fel de puternică s-a dezvoltat în continuare și au apărut ulterior țări mici.”

Li Xinwei susține că pe baza atâtor similitudini și diferențe între Cultura Yangshao și Cultura Cucuteni, studiul comparativ al celor două societăți agricole are o largă perspectivă. El spune că asemenea comparații pot viza multiple aspecte, precum metoda de pictare a ceramicii policrome, funcția obiectelor de ceramică, modul de prelucrare a ceramicii și modul de plantare a culturilor agricole. Cercetătorul menționează, în mod special, două aspecte interesante. Unul este legat de conotațiile motivelor ceramicii pictate. Li Xinwei:

„De pildă, după cercetările făcute de mine, motivul chinezesc despre triunghiul Reuleaux reprezintă corpul unei păsări, punctul rotund presupunând a fi capul păsării. La ceramica policromă din perioada târzie a stilului Miaodigou și la unele obiecte de ceramică pictată din Majiayao, un asemenea motiv semnifică transformarea reciprocă între pește și pasăre, dar și nașterea vieții. Este o temă importantă. La ceramica policromă Majiayao și unele obiecte de ceramică pictată din perioadele ulterioare, se găsește motivul broaștei. Punctele rotunde de pe corpul acestor broaște se presupune că ar fi icre. Astfel este un decor de bun augur. Am înțeles că cercetătorii români dau explicații diferite sensurilor decorului de pe ceramica policromă. Unii cred că au legătură cu astronomia. ”

Celălalt aspect se referă la organizarea socială. Li Xinwei continuă:

„Societatea chineză de atunci manifesta o tendință colectivă. De pildă, mormintele liderilor din perioada Miaodigou erau foarte simple, fără accesorii funerare luxuoase, fapt ce presupune că ei au ales un drum simplu de dezvoltare socială. Dorim foarte mult să aflăm cum sunt mormintele cucuteniene. Pe de altă parte, așezările Yangshao arată o ierarhie pregnantă. Într-o regiune prin care curg câteva râuri, există situri mari, întinse pe o suprafață de un milion de metri pătrați, și situri de câteva sute de mii de metri pătrați și cele care sunt și mai mici. Dorim să știm cum arată ierarhia așezărilor cucuteniene.”

La finalul interviului, Li Xinwei spune că grație studiilor comune a arheologilor români și cei din Germania și alte țări europene, actuala colaborare chino-română este așteptată să se extindă într-o sferă și mai largă. Totodată, parteneriatul ajută la aprofundarea studiului despre cultura Yangshao și despre formarea civilizației chineze. După părerea cercetătorului chinez, este un proiect benefic ambelor state.

Ma multe informații despre Civilizaţia Cucuteni-Tripolie pot fi aflate pe site-ul moldovenii.md, la compartimentul «Istoria Moldovei din cele mai vechi timpuri pînă în prezent».